Gheorghe, purtatorul de biruinta

Gheorghe, unul dintre cele mai raspandite prenume masculine, nu numai la romani, ci si la celelalte popoare europene, sub diverse forme, isi are originea in Grecia Antica. Atestat inca din scrierile lui Platon, numele grecesc Gheorghios, frecvent in epoca greco-romana, a inceput sa se raspandeasca in perioada bizantina. Anual, in data de 23 aprilie, este praznuit Sfantul Mare Mucenic Gheorghe. Una dintre cele mai importante personalitati ale culturii romane cu acest nume este Gheorghe Lazar, carturar iluminist sibian, nascut in 1779 la Avrig, judetul Sibiu. Pedagog, teolog si inginer, Gheorghe Lazar a infiintat la Bucuresti, in 1818, prima scoala cu predare in limba romana, Scoala de la Sfantul Sava, fiind considerat fondatorul invatamantului in limba romana din Tara Romaneasca.

Dupa absolvirea scolii primare in localitatea natala, Gheorghe Lazar a urmat studiile gimnaziale la Cluj si Sibiu, in 1802 ajungand student la facultatile de filosofie si drept de la Cluj, iar patru ani mai tarziu - student la teologie, la Viena. La intoarcerea in patrie, timp de patru ani a fost profesor la o scoala elementara de teologie de la Sibiu, refuzandu-i-se drumul spre episcopat, pe motiv ca liberalismul sau exacerbat ar fi putut sa dauneze ortodoxiei. Fortat de imprejurari (a fost interzisa tiparirea mai multora dintre scrierile sale), Gheorghe Lazar a plecat in Tara Romaneasca, stabilindu-se la Bucuresti.
Gheorghe Lazar a sustinut ideea de infiintare a unei scoli romanesti la cel mai inalt nivel stiintific posibil pe atunci, intr-o vreme in care invatamantul se desfasura in limba greaca. Sustinut de Ioan Vacarescu, Iordache Golescu si mitropolitul Dionisie, Gheorghe Lazar a pus bazele primei scoli romanesti in limba nationala, Scoala de la Sfantul Sava (azi Colegiul National Sfantul Sava). Printre elevii scolii s-au numarat Ion Heliade Radulescu si Petrache Poenaru. La propunerea sa, in programa scolara au fost introduse discipline noi, precum aritmetica, geometria, trigonometria, filosofia, geografia sau gramatica. In timpul Revolutiei de la 1821, Gheorghe Lazar si elevii de la Scoala Sfantul Sava l-au sustinut pe Tudor Vladimirescu, fapt pentru care au fost persecutati de autoritatile vremii.
Gheorghe Lazar s-a stins din viata la Avrig, in ziua de 17 septembrie 1823. Ca o recunoastere a intregii sale activitati, in anul 1886, pe bulevardul Mihail Kogalniceanu din Bucuresti, vizavi de cladirea Universitatii, a fost amplasata o impunatoare statuie a lui Gheorghe Lazar, realizata de sculptorul Ion Georgescu. In semn de pretuire pentru fondatorul invatamantului in limba nationala, mai multe institutii de invatamant poarta numele lui Gheorghe Lazar, doua dintre cele mai importante fiind Colegiul National Gheorghe Lazar din Bucuresti (fondat in anul 1860) si Colegiul National Gheorghe Lazar din Sibiu.

Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, icoana bizantina

Anual, pe 23 aprilie, Biserica Ortodoxa il praznuieste pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta. Nascut in Capadocia (pe teritoriul Turciei de astazi), intr-o familie crestina, Sfantul Gheorghe a fost comandant in armata Imparatului Diocletian. Pentru ca s-a impotrivit unui ordin al imparatului, prin care toti crestinii erau obligati sa se lepede de credinta in Hristos si sa se converteasca la politeism, Sfantul Gheorghe a fost decapitat in ziua de 23 aprilie a anului 303. In traditia populara, Sfantul Gheorghe este cunoscut ca San-George sau Sangeorz, fiind considerat ocrotitorul naturii inverzite, al vitelor si oilor. Din anul 1222, Sfantul Gheorghe este patronul spiritual al Casei Regale britanice si al Marii Britanii. De asemenea, Sfantul Mare Mucenic Gheorghe este si ocrotitorul altor tari, precum Armenia, Georgia, Lituania, Malta sau Serbia.


Etimologie
Numele Gheorghe provine de la grecescul georgos, compus din ga (ge - in dialectul atic) - pamant - si (v)ergon - munca, lucru, si care inseamna lucrator al pamantului, agricultor, taran.

Derivate de la prenumele Gheorghe:
Gheorghita, Ghita, Gherghina, George, Georgica, Georgel, Georgian, Georgeta, Georgiana, Gina, Geta, Gica, Gelu, Geo

Personalitati cu numele Gheorghe sau cu nume derivate: 
Gheorghe Doja (1470-1514), Gheorghe Sincai (1754-1816), Gheorghe Lazar (1779-1823), Gheorghe Asachi (1788-1869), Gheorghe Tattarescu (1820-1894), Gheorghe Dima (1847-1925), George Cosbuc (1866-1918), Gheorghe Titeica (1873-1939), George Enescu (1881-1955), George Bacovia (1881-1957), George Toparceanu (1886-1937), George Georgescu (1887-1964), George Mihail Zamfirescu (1898-1939), George Calinescu (1899-1965), George Emil Palade (1912-2008), George Grigoriu (1927-1999), Gheorghe Cozorici (1933-1993), George Constantin (1933-1994), Gheorghe Dinica (1934-2009), George Pruteanu (1947-2008), Gheorghe Zamfir (n. 1941), Gheorghe Visu (n. 1951), George Mihaita (n. 1948), Gheorghe Hagi (n. 1965)
George Washington (1732-1799), Georges Bizet (1838-1875), George Bernard Shaw (1856-1950), George Gershwin (1898-1937), George Orwell (1903-1950), Georges Pompidou (1911-1974), George Clooney (n. 1961)

Predispozitii ale persoanelor cu numele Gheorghe:
Se spune ca persoanele cu numele Gheorghe sunt firi introvertite. Le place calmul si se simt bine in mijlocul naturii, incat, uneori, si-ar dori sa poata fi Robinson Crusoe, pentru a se retrage pe o insula pustie unde sa mediteze in liniste. Atrase de tot ce este nou, persoanele cu numele Gheorghe pot manifesta inclinatii pentru informatica, arta sau moda. Firi sentimentale, se ataseaza profund de persoana iubita, chiar daca nu intotdeauna isi vor manifesta trairile. De la partenera de viata asteapta siguranta, stabilitate si armonie.
https://www.daciccool.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5836:gheorghe-purtatorul-de-biruinta&catid=497:semnificatia-numelui&Itemid=1349

Sfantul Mare Mucenic Gheorghe

Anual, data de 23 aprilie marcheaza, in Biserica Ortodoxa, praznicul Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta. Despre Sfantul Gheorghe se stie ca s-a nascut in Capadocia (regiune din centrul Turciei), intr-o familie crestina, si ca, in tinerete, si-a ales cariera militara, devenind comandant in armata imparatului Diocletian. In anul 303, imparatul roman a dat un decret prin care toti crestinii erau obligati sa se lepede de credinta in Hristos si sa se converteasca la politeism. Pentru ca s-a impotrivit ordinului imparatului, Sfantul Gheorghe a fost decapitat in ziua de 23 aprilie a anului 303.

Una dintre marile minuni ale Sfantului Gheorghe este legata de biserica Fratrinom, situata in regiunea din estul Marii Mediterane - cunoscuta sub numele de Levant -, lacas de cult ce poarta hramul Sfantului Mare Mucenic. Se spune ca, odinioara, biserica se gasea aproape in ruina si ca locuitorii tinutului, putini la numar si saraci, nu aveau posibilitatea s-o restaureze. De ceva timp, o ceata de copii obisnuia sa se joace in locul pustiu si parasit. Printre ei se afla si unul mai firav si mai timid, de care ceilalti faceau mereu haz, necajindu-l. Intr-una din zile, nemaiputand suporta umilintele, copilul isi ridica ochii inlacrimati spre biserica Sfantului Gheorghe, rugandu-l pe Sfant sa-l ajute sa biruiasca si el macar o data, fagaduindu-i ca ii va aduce in biserica o placinta delicioasa, cum numai mama lui stia sa faca. Deodata, copilul prinse putere si incepu sa-i invinga pe ceilalti tovarasi de joaca, uimindu-i. 

Biserica cu Hramul Sfantului Gheorghe din Bucuresti

Plin de recunostinta, dadu fuga acasa si isi ruga mama sa-i faca o placinta, pentru a o darui Sfantului Gheorghe. Nutrind o mare evlavie pentru Sfantul Mucenic, mama asculta rugamintea copilului si pregati placinta. Copilul merse la biserica si aseza placinta calda inaintea altarului. Mai tarziu, niste negustori au intrat sa se inchine in biserica. Placinta le-a facut pofta, si, socotind ca Sfantul Gheorghe n-are nevoie de bucate pamantesti, s-au hotarat s-o imparta si s-o manance ei, gandindu-se sa lase in locul ei tamaie, spre cinstirea Sfantului. Terminand de mancat si voind sa iasa din biserica, negustorii nu mai gaseau usile, care se prefaceau mereu in zid inaintea lor. Speriati, oamenii au inceput sa se roage si sa puna la altar cate un ban de argint, dar usile tot nu s-au deschis. Apoi au pus cate un ban de aur, iar in cele din urma cate-o punga intreaga. Doar atunci au fost lasati sa iasa. Potrivit legendei, cu banii negustorilor s-a inceput restaurarea bisericii. Auzind de minune, multi credinciosi s-au oferit si ei sa dea o mana de ajutor. Minunea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe aminteste pentru totdeauna ca puritatea copilariei este o oglinda a sfinteniei si cheia imparatiei lui Dumnezeu.

Sfantul Gheorghe in iconografia ortodoxa
Reprezentarea cea mai cunoscuta a Sfantului Gheorghe in iconografia crestina este cea in care Marele Mucenic este infatisat calare pe un cal, strapungand cu sulita un balaur. Se reda astfel, vizual, o legenda potrivit careia Sfantul Gheorghe a salvat cetatea Silena, din provincia Libiei, terorizata de un balaur. 

Una dintre cele mai cunoscute imagini cu Sfantul Gheorghe este cu acesta biruind balaurul

Imaginea Sfantului s-a imprimat in constiinta oamenilor ca un model de curaj in lupta cu diavolul. De asemenea, alte reprezentari il infatiseaza pe Sfantul Gheorghe invesmantat intr-o mantie rosie - rosul fiind, in iconografie, culoarea traditionala pentru martiri -, ca razboinic pedestru sau ca tribun militar in vesminte patriciene, purtand pe cap o diadema, cu o platosa sub mantie, tinand o cruce in mana dreapta si o sabie in mana stanga.
Din anul 1222, Sfantul Gheorghe este patronul spiritual al Casei Regale britanice si a intregii Marii Britanii. Regele Edward al III-lea a infiintat Ordinul Sfantului Gheorghe, Crucea Sfantului Gheorghe - o cruce rosie pe fond alb - devenind, mai tarziu, steagul Marinei Regale britanice (Royal Navy). De asemenea, Marele Mucenic Gheorghe este si ocrotitorul altor tari, precum Armenia, Georgia, Lituania, Malta sau Serbia.

Obiceiuri de praznicul Sfantului Gheorghe
In traditia populara, Sfantul Gheorghe este cunoscut ca San-George sau Sangeorz, fiind considerat ocrotitorul naturii inverzite, al vitelor si al oilor. Se spune, astfel, ca intre Sangeorz si Samedru (Sfantul Dumitru) exista o intelegere cosmica: atunci cand broastele canta pentru prima oara, San-George primeste cheile de la Samedru, pentru a deschide drumul naturii spre viata.
Odinioara, in dimineata zilei Sfantului Gheorghe, capul familiei, totdeauna un barbat, aseza la stalpii portilor si ai caselor, la ferestre si usi, in gradini si pe mormintele din cimitire ramuri verzi, ca simbol al protectiei impotriva spiritelor malefice. Aceste ramuri verzi se pastrau tot restul anului, ca leac impotriva bolilor. Obiceiul impodobirii stalpilor de la poarta cu ramuri verzi este singurul care se mai pastreaza in satele de astazi.
In ajunul zilei de San-George, se credea ca fetele de maritat isi puteau vedea ursitul daca priveau, in acea noapte, intr-o cofa umpluta cu apa. In anumite regiuni, in dimineata zilei de 23 aprilie, fetele asterneau, in mijlocul drumului, coronite din ramuri inverzite, pentru ca feciorii sa calce peste ele. Daca flacaii ce le erau dragi nu calcau pe coronite, acesta era semn ca fetele urmau sa se casatoreasca in acel an. Coronitele se pastrau si ele peste an, ca remediu pentru diferite boli.
Nevestele mergeau in padure si culegeau plante cunoscute doar de ele, precum mulgatoare, sau untul vacii, pe care le adaugau in hrana animalelor, pentru ca vacile sa dea lapte mai mult si mai gras.
Nimeni nu avea voie sa doarma de praznicul Sfantului Gheorghe: se credea ca acela care incalca obiceiul va fi somnoros tot anul.
In Bucuresti puteti vizita Biserica cu Hramul Sfantul Gheorghe care a fost construita de Constantin Brancoveanu si unde se afla ramasitele pamantesti ale acestuia (Biserica Sfantul Gheorghe Nou - Bd. I.C. Bratianu, nr. 49, Sector 3).

https://www.daciccool.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=1299:sfantul-mare-mucenic-gheorghe&catid=266:romania-crestina&Itemid=828

Lansarea volumului 23/2018 al revistei MARTOR, la MTR

Marti, 23 aprilie 2019, sunteti invitati la lansarea volumului 23/2018 al revistei MARTOR. Anuarul de antropologie al Muzeului Taranului Roman, care va avea loc in Sala Irina Nicolau (intrarea dinspre str. Monetariei nr. 3, prin Clubul Taranului), incepand cu ora 17:00. Intrarea este libera. Muzeele care au ca principal obiectiv pastrarea, conservarea si prezentarea patrimoniului cultural al unei comunitati au, deopotriva, un rol activ in educatia culturala si pot provoca inovatia culturala. Astfel, se deschid spre tematici noi in loc sa le ignore si dau dovada de indrazneala, in loc sa fie rezervate. Totodata, muzeele sunt afectate de transformarile sociale, culturale ori politice (razboaie, revolutii, tranzitii socio-economice) si care produc miscari iconoclaste sau schimbari de paradigma.
Lansarea celui de-al 23-lea numar al revistei MARTOR ofera ocazia unei discutii despre modul in care muzeele se adapteaza, se transforma si imbratiseaza noul. Numarul, care a fost gandit si construit ca o suita de sali de expozitie si cabinete de studii, cuprinde, pe de o parte, texte teoretice, dar si texte ce prezinta studii de caz, aducand in spatiul public exemplul catorva muzee ce si-au propus sa interpreteze si sa inglobeze schimbarile din societate. 
O atentie deosebita este acordata in paginile volumului Muzeului Taranului Roman, cu atat mai mult cu cat muzeul abia a incheiat un important santier de consolidare. De aceea, in a doua parte a evenimentului sunteti invitati sa parcurgeti salile renovate ale muzeului in compania Ioanei Popescu, etnolog. In asteptarea lucrurilor si povestilor care vor umple acest spatiu, veti vedea cat de departe va duce imaginatia si cat va ajuta memoria. Cat de plin este un muzeu gol? Mai este un muzeu fara obiecte, fara vitrine si fara etichete tot un muzeu? Cat de mult va conditioneaza cladirea insasi, veche de peste 100 de ani, dar construita special pentru a fi muzeu?
La dezbatere vor participa coordonatorii numarului 23/2018: Gruia Badescu, Simina Badica, Damiana Otoiu. Moderator: Anamaria Iuga.
Pentru a putea estima numarul participantilor, sunteti rugati sa va inscrieti la eveniment la adresa:revistamartor@gmail.com .
Acest numar al revistei MARTOR a fost publicat cu sprijinul Administratiei Fondului Cultural National si in parteneriat cu Colegiul Noua Europa si Centrul Regional Francofon de Studii Avansate in Stiinte Sociale.
https://www.daciccool.ro/timp-liber/evenimente/9509-lansarea-volumului-232018-al-revistei-martor-la-mtr