RUGĂCIUNE PENTRU ROMÂNIA

 

„Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai venit în lume să ne mântuieşti pe toţi, iată, înaintea Ta venim şi Ţie astfel ne rugăm:

Îndură-Te, Doamne, în vremurile acestea grele de neamul nostru românesc şi ajută-l să-şi afle, în sfârşit, calea cea dreaptă.

Coboară Duhul Tău cel Mângâietor peste noi ca să ne curăţească de toate întinăciunile şi să ne întoarcă inimile la blândeţe şi la frica de Tine.

Luminează, Doamne, minţile noastre, care din pricina păcatelor, amărăciunilor şi umilinţelor, nu mai văd şi nu mai disting binele cel bun şi calea cea adevărată.

Încălzeşte-ne, Doamne, inimile care, din pricina răutăţilor noastre şi învrăjbite de diavoli, nu ne mai lasă să fim iertători şi să ne iubim unii pre alţii.

Slobozeşte-ne, Doamne, din jugul minciunii, al urii, al pizmei şi al egoismului.

Învaţă-ne, Doamne, să ne răbdăm unii pe alţii aşa cum Tu ne rabzi pe noi.

Stinge, Doamne, pofta celor puternici şi întunecaţi care, pentru binele lor, îşi vând ţara şi credinţa, asuprindu-şi semenii.

Doamne, rânduieşte neamului nostru ortodox diriguitori potriviţi cu lucrarea Ta şi după nevoile noastre, ale celor mulţi şi obidiţi.

Tămăduieşte-ne, Doamne, toate rănile, cele ştiute şi cele ascunse adânc în inimile noastre; dă-ne tărie şi curaj să putem schimba înlăuntru şi în afara noastră ceea ce ţine de noi.

Încă ne rugăm, Dumnezeule, Dumnezeul nostru Mare, să odihneşti în locurile cele bune ale Tale şi sufletele înaintaşilor noştri care, muceniceşte, şi-au dat viaţa pentru credinţă, pentru ţară şi pentru dreptate.

Doamne, cu capetele plecate, iată, cu genunchii îndoiţi şi cu inimile frânte, ridicăm această mică şi puţină rugăciune către Tine, Bunule, şi astfel Îţi strigăm: auzi-ne, auzi-ne, Doamne, şi revarsă Mila Ta peste neamul românesc, căci la Tine ni-i nădejdea toată şi ştim că a Ta este cu adevărat şi Împărăţia şi Puterea şi Mărirea, şi mai ştim că numai Tu vei putea întoarce râurile neamului nostru la matca cea străbună şi bună, pentru ca aici, Doamne, să se laude numele Tău în veacul vecilor.AMIN!

Peretii pastreaza amintiri.

FI ATENT/A CE VORBESTI LA TINE IN CASA
Peretii pastreaza amintiri.
Unele Cuvinte pot deveni adevarate blesteme.
Exista Cuvinte capabile sa atraga maleficul, sa sporeasca necazurile, sa evoce ghinionul si sa aduca nefericirea, asa cum exista cuvinte cu lumina proprie, capabile sa atraga prosperitatea, fericirea si pacea.
A sti sa faci diferenta intre unele si celelalte si pe care sa le folosesti, inseamna inceputul intelepciunii.
Mediul in care traiesti, casa ta in mod special, tinde sa absoarba, sa depoziteze si sa creeze consecinte ale Cuvintelor, obiceiurilor tale mintale, sa le transmute in entitati vii ale spectrului vampiric ori angelic, depinzand de propria ta atmosfera emotionala.
Exista cuvinte pe care in casa ta ar trebui, cu orice pret, sa le eviti:
Ce nenorocire! - creeaza fatalitate, intuneric, esec, absenta divinului.
Oh, rahat! - cheama putreziciunea, mizeria si adversitatea.
Blestemat sa fie! - lanseaza plagi si personificari de blesteme, stagnari si blocaje.
Ce idiot, ce prost, ce tampit!
- genereaza inferioritate, limitari, nesiguranta, incertitudine. Trebuiesc evitate in special fata de copii.
Mizerabil! - creeaza imputinare, indigestie, saracie si lipsuri.
Amaratule! - baza sa inseamna condamnat, suferind si inutil, rau, blestemat. A numi pe cineva "amarat", inseamna a blestema acea persoana, fiindca "amarat" inseamna "condamnat la tot ce e mai rau".
Nefericitule! - creeaza un mediu de lipsa a gratiei spiritului, a gratiei divine, asa cum indica insusi cuvantul, asa se manifesta in casa.
De asemenea, in mod frecvent sunt folosite expesii precum:
Nu am bani.
Sunt disperat.
De ce mereu se intampla asta?
Ce dura e viata!
Nu pot.
Si inca un nesfarsit numar de etcetera...
Tine cont de faptul ca vorbele stabilesc directia intentiilor, si ca emotiile le imprima. Sunt subtanta si chiar forma exacta, in care sta forta ta.
E momentul rafinarii, pentru ca Lumina sa poata curge.
Fii responsabil pentru limbajul tau, pentru a nu ajunge sa fii sclavul propriilor cuvinte.
"Binecuvinteaza in loc sa blestemi."
Evita sa emiti judecati si expresii, care nu doresti sa se materializeze in lumea ta.
Cuvintele negative sau limitative genereaza carente, boli, dificultati si suferinta.
Cuvintele sau expresiile de iubire, recunostinta, bucurie si frumusete, atrag prosperitate, abundenta, sanatate si beneficii pentru toti.

 

La întrebarea "Cum să ne mântuim?", părintele Gurie a spus următoarele:

 

Citiți Evanghelia și parcurgeți împreună cu Hristos întreaga cale a suferințelor Sale și simțiți toate suferințele Lui ca pe propria persoană. Amintiți-vă de aceasta în fiecare zi;

- Faceți o listă mai mare cu numele celor adormiți și amintiți-vă mai des de ei. Este un ciclu: tu te rogi pentru ei, ei se roagă pentru tine;

- Citește zilnic Rugăciunile Cincizecimii.

- Nu acceptați pecetea lui Antihrist și a tuturor înaintea mergatorilor săi cu numărul "666" (cu un cod de bare), nu vă închinați chipului fiarei - televizor, calculator;

- Împărtășiți-vă mai des cu Sfintele Taine ale lui Hristos. Fugiți, târâți-vă la Biserică cât mai puteți. Iar când va veni Antihristul și se va așeza pe tron, atunci vor schimba toată slujba (vor schimba "Crezul", "Tatăl nostru"), atunci harul lui Dumnezeu va părăsi Biserica și va fi imposibil să te duci acolo.

- Mulțumiți-i lui Dumnezeu pentru toate.

- Rugați-vă noaptea, de la ora 24.00 la ora 3.00. Rugăciunea de noapte este de patruzeci de ori mai puternică decât cea din timpul zilei;

- Strigă la rugăciune pentru ca Dumnezeu să te audă; așa cum strigă un prunc când îi este foame, pentru ca mama lui să audă chiar și în apartamentul vecin;

- Cereți înmulțirea credinței în Dumnezeu.

- Nu scuipați pe jos, altfel vrăjmașul vă va cunoaște gândurile și vă va putea controla cu ușurință;

- Faceți Sfânta Cruce pe tot: drumul, masa, mijloacele de transport, ușa, apa, etc. Vrăjmașul (diavol) așteaptă peste tot să te prindă (mai ales pe apă);

- Înainte de a spune, a lua, a face ceva: "Doamne Binecuvintează-ma" Nu vă grăbiți să răspundeți, mai ales să promiteți ceva. Părintele Gurie nu promitea nimic, ci spunea: "Dacă nimic nu mă va împiedica, atunci poate voi veni". Iar dacă nu ne îndeplinim promisiunile, păcătuim din nou.

Întotdeauna să ai la tine un creion și un caiet în care să-ți scriii păcatele imediat ce păcătuiești. Iar la spovedanie citește-le pe toate. Ar trebui să te spovedești o dată în toată viața ta, de la vârsta de șapte ani. Stai jos și scrie într-un caiet toate păcatele pe etape: copilărie, adolescență, viața de dinainte de căsătorie, viața de după căsătorie, munca .... Această spovedanie îți va șterge toate păcatele. Dar nu ascundeți nimic în mod conștient. Dacă ți-e rușine să o citești singur, dă-i-o Preotului. Această rușine este falsă, este de la vrăjmaș, care vrea să ne tragă în iad pentru veșnicie. Întindeți mâna deasupra focului - vă doare? Și dacă îți bagi tot corpul în foc? Focul gheenei este cu atât mai puternic decât focul pământesc cu cât focul pământesc diferă de focul gheenei. La spovedanie, nu este important să numești detaliile păcatului, ci este important să numești păcatul pe care l-ai săvârșit tu însuți (și nu alții). La Judecata de Apoi, fiecare va răspunde pentru păcatele sale. Nu urmați mulțimea spre iad, ci căutați-vă propria cale spre Dumnezeu. Cereți-i lui Dumnezeu darul Duhului Sfânt. Dacă El nu este prezent, va intra un duh necurat. Sufletul nu este niciodată gol.

Mă rog să fie credință și pace în toată lumea asta!

 ,,Durerea, supărarea, agonia, tragedia sufletească sunt consecințele căderii omului care se datorează egoismului lui. Înfumurările ego-ului nasc în suflet mâhnirea, în timp ce starea lui fiziologică este bucuria, fiindcă Dumnezeu este pace, iar sufletul este o insuflare a lui Dumnezeu, a fost creat de El, și se îndreaptă spre El. Prin urmare mâhnirea este străină și nejustificată în viața omenească.

Și, cu toate acestea, astăzi nu mai găsești un om bucuros, ceea ce înseamnă că nu mai găsești nici un om echilibrat fiziologic, liniștit. Mâhnirea, supărarea, amărăciunea este o boală înfricoșătoare care biciuiește lumea, poate cel mai mare chin al omenirii, cea mai mare dramă. Nu este numai începutul osândei, ci trăirea osândei încă din viața aceasta.

Lipsa bucuriei înseamnă lipsa lui Dumnezeu, în timp ce bucuria este dovada prezenței Lui. Dacă cineva este om lumesc și se desfătează de cele vremelnice, se bucură de plăceri, de cele trecătoare și deșarte, acesta poate are o oarecare plăcere, oarecare mulțumire, dar în realitate dacă cineva ia aminte, va vedea că în viața lui există necaz și strâmtorare, cum spune Scriptura: „necaz și strâmtorare peste tot sufletul omului care săvârșește răul”.

Arhimandrit Emilianos Simonopetritul.
▪︎Internetul așa cum îl știm noi va fi desființat și va funcționa fără cabluri, cel nou care va apărea. Sateliții
perfecționați cu inteligență artificială se vor ocupa de fiecare conexiune de pe pământ.

▪︎Fiecare om va fi obligat cu noul internet al inteligenței artificiale să se conecteze, astfel încât cu numărul
Antihristului pe care il va avea obligatoriu înăuntru lui, nicăieri nefericitul nu se va mai putea ascunde.

Atunci frecvențele radio vor fi folosite, ca cea mai teribilă armă care a existat vreodată pe pământ, pentru că
va fi invizibilă și totuși la fel de necesară ca orice altceva pe acest pământ.

▪︎Sateliții cu inteligență artificială vor patrula necontenit în jurul pă-
mântului, iar frecvențele fiecăruia dintre noi vor fi detectate cu prec…
„Nu te mâhni, nu deznădăjdui, nu-ți
pierde curajul!“

 (Sfântul Efrem Filotheitul)

▪︎ “Antihrist vrea să devină conducătorul
mondial, dar Dumnezeu nu îl va lăsa încă, vă intarzia acest lucru. Dar de furie, acesta va
crea distrugeri la nivel mondial, va crea boli făcute de el însuși ca voi să luați medicamentele (pastile, vaccinuri) propuse de el care vă vor schimba ADN-ul.

▪︎Al doilea lucru pe care îl va face, va fi distrugerea agriculturii, va fi foamete produsa de el, ca să mâncați alimentele otrăvite
propuse de Antihrist. Se va folosi de cea mai înaltă tehnologie pentru otrăvi alimentele, aerul, trupul vostru, dar dacă vă veți spovedi, împărtăși, bea agheasmă și veți face semnul crucii peste tot ce veți mânca și bea Dumnezeu va anula otrava di…

SCRISOAREA LUI DUMNEZEU CĂTRE TINE

 ”M-am uitat la tine în această dimineață. Așteptam să-mi spui două-trei cuvinte, mulțumindu-mi pentru cele bune ce ți s-au întâmplat ieri sau cerându-mi părerea pentru cele ce urma să le faci azi. Am observat că erai mult prea ocupat să-ți cauți haine potrivite pentru a merge la serviciu. Am continuat să aștept în timp ce tu alergai prin casă. Speram să-ți găsești câteva clipe pentru a te opri să-mi spui: „Bună dimineața!", dar erai prea ocupat.
Pentru a vedea că-ți sunt alături am aprins cerul pentru tine și l-am umplut de culori și cântec de păsări … Păcat că n-ai observat nici atunci prezența mea.
Te-am privit mergând grăbit spre serviciu și-am continuat să aștept liniștit toată ziua. Presupunând că ai fost ocupat cu atâtea probleme, nu ai timp să-mi spui două vorbe.
Când te-ai întors de la muncă ți-am observat oboseala și ți-am trimis o ploaie măruntă care să-ți alunge stresul. Am crezut că făcându-ți această plăcere o să-ți aduci aminte de Mine. În schimb, supărat, m-ai înjurat. Doream atât de mult să-Mi vorbești … Oricum, ziua era lungă.
Ai pornit televizorul și în timp ce-ți urmăreai programul preferat, eu am așteptat. Ai cinat apoi cu ai tăi și nu ți-ai adus aminte de Mine.
Văzânde-te atât de obosit, am înțeles tăcerea ta și ți-am aprins splendoarea cerului pentru a te odihni, dar nu te-am lăsat în beznă, am lăsat veghetori o mulțime de stele… Era așa de frumos… Păcat că n-ai observat.
Dar nu era important, poate că nu ți-ai dat seama că sunt aici pentru tine. Am mai multă răbdare decât poți să-ți imaginezi. Vreau să ți-o arăt pentru a le arăta și tu altora.
Te iubesc atât de mult, încât aștept în fiecare zi o rugăciune de la tine.
Acum ești pe punctul de a te trezi din nou… Nu-mi rămâne decât să te iubesc și să sper că măcar azi îmi vei acorda puțin din timpul tău".
Al tău Tată, DUMNEZEU!

Sinaxar 25 Ianuarie

 

 

Sinaxar 25 Ianuarie

 

În această lună, în ziua a douăzeci şi cincea, pomenirea sfântului nostru părinte Grigorie, cuvântătorul de Dumnezeu (Teologul), arhiepiscopul Constantinopolului.

Marele Grigorie, cuvântătorul de Dumnezeu, a trăit pe vremea împărăţiei lui Valens şi a lui Teodosie cel Mare. Patria lui pământească a fost Capadochia Secunda, iar patria cerească, Ierusalimul cel de sus. Părinţii lui erau de neam bun şi drepţi: Grigorie şi Nona, care mai înainte, din lipsă de cunoştinţă se închinau idolilor. După ce au născut pe marele Grigorie, părinţii lui au fost renăscuţi, primind Botezul prin apă şi prin Duh, şi tatăl sfântului a ajuns îndrumător adevărat şi arhiereu al cetăţii Nazianz. Grigorie a străbătut toată învăţătura ştiinţei ca nimeni altul, ascultând pe cei mai vestiţi dascăli ai timpului său, în Cezareea şi Atena. Filozofii din Atena au căutat să-l oprească la ei, ca dascăl de filozofie, dar Grigorie, care singur spune că el împreună cu sfântul Vasile nu cunoşteau decât două căi în Atena: a şcolii şi a bisericii, nu s-a amăgit de slava păgână a filozofiei, ci s-a întors la tatăl său Grigorie, care era episcop bătrân în Nazianz. A vieţuit câţiva ani în pustiu, frământând în mintea lui întrebările cele mari ale învăţăturii creştine, sufleteşte îmbrăcat în strălucirea ortodoxă. A fost preot în Nazianz, a îmbrăcat în strălucire ortodoxă amvonul bisericuţei Sfânta Anastasia din Constantinopol, pe când ereticii arieni erau puternici în cetate. A ajuns patriarh şi întâistătător al soborului al doilea de la Constantinopol, din anul 381. Dar când era pe culmea faimei lumeşti, Grigorie, care iubea liniştea şi gândirea la cele înalte, a părăsit cetatea şi scaunul patriarhal şi s-a aşezat în satul Arianz din Capadochia, unde mai apoi, în linişte, a trecut către Domnul. Vestite sunt scrierile lui, mai ales cele cinci cuvântări teologice, în care lămureşte taina cea adâncă a Sfintei Treimi.

Mişcătoare sunt cuvintele la îngroparea lui Vasile cel Mare, a tatălui său Grigorie, a fratelui său Chesarie, a surorii sale Gorgonia. A scris multe scrieri; a scris versuri şi a întocmit Filocalia împreună cu sfântul Vasile. Pentru gândirea lui adâncă, biserica l-a numit cuvântător de Dumnezeu. Şi era sfântul Grigorie, cuvântătorul de Dumnezeu, la stat, om de mijloc; cu faţa galbenă, dar veselă; cu nările late, cu sprâncenele drepte; căutătura blândă, cu ochiul drept mai mâhnit căci avea un semn de lovitură pe pleoapă. Barba lui nu era lungă, dar destul de deasă şi cam galbenă pe margine; cu părul alb, pleşuv. Moaştele lui au fost aduse din Nazianzul Capadociei, în biserica Sfinţilor Apostoli, de iubitorul de Hristos şi preacucernicul împărat Constantin Porfirogenetul.

Tot în această zi, pomenirea cuviosului nostru părinte Publie.

Publie se trăgea dintr-un neam de sfetnici din cetatea Zevgma, de lângă râul Eufrat. Împărţind săracilor toată averea părintească s-a retras în munţi, unde şi-a săpat o peşteră mică, în care trăia. Dar vestea despre el ducându-se pretutindeni, mulţi au venit la el ca să ia parte la nevoinţele lui sihăstreşti. Iar el, poruncindu-le să-şi facă chilii mici, îi cerceta deseori, ca nu cumva să aibă în chiliile lor lucruri netrebuincioase. Căci şi pâinea le-o cumpănea cu cântarul şi de găsea la unul mai multă, îl numea rob al pântecelui şi iubitor de saţiul trupului. Iar de găsea că vreunul deosebea făina de tărâţe, îi zicea că se face părtaş al desfătării sibaritice. Şi noaptea, fără de veste, mergând pe la uşa fiecăruia, dacă îl afla făcându-şi rugăciunea, se depărta tăcând; dar de simţea pe vreunul dormind, lovea cu mâna în uşă şi-l mustra cu cuvântul. Prin această cercetare deasă a lui a crescut mulţi ucenici, cărora le-a întipărit în suflet toate virtuţile sale. Aşa a fost Teotehn şi Aftoniu, care şi-au luat asupra lor apărarea şi îngrijirea fraţilor, după săvârşirea cu pace a cuviosului Publie.

Tot în această zi, pomenirea părintelui nostru Maris.

Acest sfânt părinte al nostru Maris, când se afla în lume era tânăr şi frumos; avea glas minunat şi împodobea sărbătorile domneşti şi ale sfinţilor cu dulcile lui cântări. Dar de cursele dulceţilor lumeşti se ferea şi iubea pe Dumnezeu şi poruncile Lui, păzindu-şi trupul curat şi sufletul neîntinat. Lepădându-se de cele lumeşti, s-a dus într-un sat numit Omir şi acolo făcându-şi o chilioară s-a închis într-însa şi a trăit în ea treizeci şi şapte de ani. Chilioara primea umezeală de la un munte vecin. Umezeala îl vătăma, dar el n-a vrut să schimbe locuinţa până la sfârşitul vieţii. Iubea simplitatea, îi era silă de obiceiurile cele felurite şi înşelătoare. A trăit nouăzeci de ani, întrebuinţând haina din păr de capră şi se hrănea cu pâine şi cu puţină sare. Dorind de multă vreme să vadă aducându-i-se dumnezeiască Jertfă, un preot a întrebuinţat mâinile diaconilor în loc de altar şi înaintea cuviosului a sfinţit Jertfa cea mântuitoare; iar cuviosul umplându-se de toată dulceaţa i se părea că vede cerul însuşi. Şi aşa bine vieţuind şi la ceruri luându-şi zborul, se veseleşte împreună cu toţi sfinţii în locaşurile lui Dumnezeu.

Tot în această zi, pomenirea sfintei muceniţe Medula împreună cu însoţitoarele ei, care în foc s-au săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea cuviosului Apollos (Apolo), care în pace s-a săvârşit, despre care se face pomenire şi în Patericul egiptean.

Tot în această zi, pomenirea cuviosului nostru părinte Castin, episcopul Bizanţului.

Tot în această zi, pomenirea cuviosului nostru părinte Dimitrie Schevofilaxul.

Tot în această zi, pomenirea sfântului nou mucenic Auxentie, care a mărturisit în Constantinopol la anul 1720 şi care prin sabie şi-a găsit sfârşitul.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Acatistul Sfântului Ierarh Grigorie Teologul, Arhiepiscopul Constantinopolului

Troparul Sfântului Grigorie Teologul, glasul 1:

Fluierul cel păstoresc al teologiei tale a biruit trâmbițele ritorilor; că ție, celui ce ai cercat adâncurile Duhului, ți s-au adăugat și frumusețile Cuvântului. Deci roagă-L pe Hristos Dumnezeu, Părinte Grigorie, să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1

Pe marele Ierarh și apărător al Sfintei Treimi veniți toți cu duhovnicești laude să-l fericim și din izvorul învățăturilor lui luând cuvinte de laudă, să-i cântăm așa: Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Icosul 1

Astăzi darul cel în trei lumini al Preasfintei Treimi să ne lumineze pe noi, vrednice cântări de laudă să aducem la pomenirea slăvitului, îndreptătorului și învățătorului dreptei credințe, zicând:
Bucură-te, tăinuitorul Sfintei Treimi;
Bucură-te slujitorul cerescului Împărat;
Bucură-te, întărirea dreptei credințe;
Bucură-te, steaua Bisericii prealuminată;
Bucură-te, luceafăr ceresc strălucitor;
Bucură-te, împărțitor de mir duhovnicesc;
Bucură-te, luminătorul cel din Treime al Arhiereilor;
Bucură-te, prieten iubit al marelui Vasile;
Bucură-te, odraslă sfântă, din slăviți părinți născut;
Bucură-te, credincioasă slugă a lui Hristos;
Bucură-te, odor sfânt și preafrumos;
Bucură-te, că Sfânta Treime lăcaș în inima ta a făcut;
Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu Grigorie!

Condacul al 2-lea

Către tine alergând popoarele și din învățăturile tale cunoscând adevărata cale către cer, așază în lumina Sfintei Treimi pe cei ce cu frică și dragoste curată cântă: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Curățenia și înfrânarea iubind, așa cum ai văzut în vedenie că cele două fecioare cinstite s-au numit pe ele, și de la acelea ai învățat viața cea fără de prihană, pentru care noi te cinstim așa:
Bucură-te, păstor al fecioriei;
Bucură-te, iubitor al înfrânării;
Bucură-te, cinstitor al pustniciei;
Bucură-te, îndemnător al milosteniei;
Bucură-te, cel ce cu sabia înfrânării tai patimile;
Bucură-te, că pe oile tale la pășunea cea a faptelor bune le-ai povățuit;
Bucură-te, că din întunericul iadului le-ai mântuit;
Bucură-te, că din izvorul ostenelilor tale turma ta o ai adăpat;
Bucură-te, că pildă te-ai făcut prin lumina faptelor bune;
Bucură-te, că smerenia lui Hristos ai urmat;
Bucură-te, că sarcina cea ușoară a lui Hristos tu întâi ai purtat;
Bucură-te, că apoi altora o ai arătat;
Bucură-te, că prin sudorile și ostenelile tale Biserica lui Hristos ai curățat;
Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul a 3-lea

Blând fiind la obicei din pruncie, bătrân s-a arătat, depărtându-se de la priveliștile și petrecerile deșertăciunilor lumești, și bunăcuviința de la maica sa învățându-se, în Biserica lui Dumnezeu ziua și noaptea slavoslovea cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Plin fiind de darul Sfântului Duh, ai gonit eresul cel viclean al lui Macedonie, hulitorul Sfântului Duh, și rușinat l-ai depărtat de la Biserică, iar pe cei dreptcredincioși întărindu-i, pe cei rătăciți întorcându-i, i-ai sfințit cu pecetea Duhului Sfânt, iar ei fiind luminați, cântau:
Bucură-te, păstorul cel bun;
Bucură-te, gonitorul eresurilor;
Bucură-te, că ai rușinat pe Macedonie;
Bucură-te, că ai sfărâmat trâmbița eresurilor lui;
Bucură-te, cale nerătăcită a celor dreptcredincioși;
Bucură-te, luminat propovăduitor al sfintei credințe;
Bucură-te, cu Marele Vasile împreună lucrător;
Bucură-te, pom înflorit în casa Domnului;
Bucură-te, al eresurilor surpător;
Bucură-te, al Darurilor lui Hristos împărțitor;
Bucură-te, al credincioșilor apărător;
Bucură-te, al tuturor cald folositor;
Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 4-lea

Iubitorul de oameni Iisus, Care a îmbrăcat cu putere de sus pe Apostolii Săi în Ierusalim, ți-a dat ție putere tare asupra duhurilor și eresurilor, ca să le gonești și Biserica Sa cea sfântă și ca o mireasă împodobită să o aduci Lui, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Vifor mare și străin eres având Apolinarie, care rău înțelegea Întruparea Domnului, pe toți trăgându-i la pieire, l-ai gonit departe de turma ta, și dogma Întrupării Cuvântului lui Dumnezeu întărind-o, propovăduiai pe Cel născut din Fecioara, iar pe tine cinstindu-te, zicem:
Bucură-te, luminătorul nostru;
Bucură-te, raza mântuirii noastre;
Bucură-te, păzitor al dreptei credințe;
Bucură-te, sfeșnic cu lumină de aur;
Bucură-te, podoaba Arhiereilor;
Bucură-te, a Bisericii bucurie și pace;
Bucură-te, piatră nesfărâmată;
Bucură-te, turn neclintit al Bisericii;
Bucură-te, cetate tare împotriva vrăjmașilor;
Bucură-te, armă asupra patimilor;
Bucură-te, minte cinstită;
Bucură-te, vas curat al darurilor Domnului;
Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 5-lea

Văzând vicleanul vrăjmaș odihna Bisericii, a izvorât asupra ta ispite, necazuri și izgoniri, iar tu cu darul lui Hristos ai vădit meșteșugirile celui meșter în răutate, și ca un biruitor cântai: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Înțelegând poporul de ducerea ta de la dânșii, a ridicat glasuri de plângeri, zicând: O! Părinte! Ducându-te de la noi, duci cu tine și Sfânta Treime și va ieși din Cetate binecuvântarea. Și socotindu-se ei sărmani, ziceau așa:
Bucură-te, hrănitorul săracilor;
Bucură-te, slujitorul bolnavilor;
Bucură-te, odihna străinilor;
Bucură-te, mângâierea bătrânilor;
Bucură-te, ajutorul necăjiților;
Bucură-te, izbăvitorul năpăstuiților;
Bucură-te, viteazule biruitor;
Bucură-te, curățitorul eresurilor;
Bucură-te, al plevelor eresuri curățitor;
Bucură-te, arzător cu duhul în slujba lui Dumnezeu;
Bucură-te, scara care ne sui pe toți la ceruri;
Bucură-te, cel ce cu părintească dragoste ai deschis mila tuturor celor ce au venit la tine;
Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 6-lea

Minunat între Ierarhi te-ai arătat, că gura ta ca o praștie a gonit toate eresurile și toate meșteșugirile viclene le-ai smuls din inimile credincioșilor; pentru aceasta Biserica împreună cu dânșii cântă: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Ritorii cei preaînțelepți n-au putut sta împotriva cuvintelor tale celor arzătoare, când ai arătat în Biserică taina Întrupării Fiului lui Dumnezeu, iar noi, bucurându-ne, cântăm:
Bucură-te, cap sfințit;
Bucură-te, minte zburătoare în sferele cerești;
Bucură-te, ochi neadormit;
Bucură-te, ostaș nebiruit;
Bucură-te, vorbitorule cu îngerii;
Bucură-te, petrecătorule cu Apostolii;
Bucură-te, dănțuitorule cu Mucenicii;
Bucură-te, lucrător cu Mărturisitorii;
Bucură-te, al celor ce se pocăiesc mântuitor;
Bucură-te, al greșiților îndreptător;
Bucură-te, hrănitor duhovnicesc;
Bucură-te, ostenitor netrupesc;
Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 7-lea

Dumnezeiasca vestire a cuvintelor tale a înconjurat pământul ca un fulger, învățând pe toți Treimii întru unime și unimii întru Treime să ne închinăm, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Dorind înțelepciunea cea de sus, Cel Atotputernic ți-a dat cununa darurilor și frumusețea cuvintelor ți-a adăugat. Deci noi, luând din cuvintele tale, aducem ție această cântare:
Bucură-te, soare luminos;
Bucură-te, văzător al tainelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, că împreună cu Mucenicii ai mărturisit;
Bucură-te, că împreună cu Cuvioșii pe Hristos ai mărit;
Bucură-te, că cele șapte soboare cu cuvintele tale s-au întărit;
Bucură-te, sabie de foc care tai eresurile;
Bucură-te, bisturiu care cureți rănile nevindecate;
Bucură-te, chezașul păcătoșilor spre mântuire;
Bucură-te, că din raza Sfântului Duh ai luat lumina;
Bucură-te, că în cetatea Arhiereilor luminezi ca un luceafăr;
Bucură-te, prietenul cel bun al Marelui Vasile;
Bucură-te, că amândoi adânci învățături ați lăsat în lume;
Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu Grigorie!

Condacul al 8-lea

Toată cântarea ce se aduce pomenirii tale nu poate aduce mulțumirea cuvenită pentru cele multe și frumoase osteneli cu care ai împodobit Biserica, iar turmei tale mântuire ai lăsat, pentru care îți cântăm: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Bogat fiind de înțelepciune și frumos grăitor, ai vărsat pe pământ sămânța cea bună a Sfintelor Scripturi, pentru aceasta noi cinstim pomenirea ta, zicând:
Bucură-te, preaînțelepte;
Bucură-te, preafericite;
Bucură-te, Arhiereule cinstite;
Bucură-te, podoaba Bisericii;
Bucură-te, gură cerească;
Bucură-te, minte apostolească;
Bucură-te, odraslă sfântă;
Bucură-te, slugă credincioasă a lui Hristos;
Bucură-te, văzător al tainelor dumnezeiești;
Bucură-te, teologule preadulce;
Bucură-te, mijlocitor către Dumnezeu;
Bucură-te, părintele Bisericii;
Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 9-lea

Cu totul fiind unit cu raza Duhului, tu, sfințite părinte, afară de lume ai viețuit, și acum întru slava Tatălui și Fiului și Sfântului Duh luminat fiind, veselindu-ne, cântare îți aducem: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Sfârșindu-ți călătoria vieții în multe osteneli și necazuri, te-ai mutat către Domnul. Deci, ca un prieten al Sfintei Treimi, fă rugăciune pentru noi, care îți cântăm:
Bucură-te, că mare dogmatist ai fost pentru Sfânta Treime;
Bucură-te, cel ce ai învățat că Duhul de la Tatăl purcede;
Bucură-te, că, împreună cu Tatăl și cu Fiul, o Treime singură stăpânitoare ai arătat;
Bucură-te, lucrător al tainei Mântuitorului;
Bucură-te, cântător al slujbei Bisericii;
Bucură-te, către popor frumos grăitor;
Bucură-te, primitorul Sfântului Duh;
Bucură-te, că ai învățat întocmirea ființei și a firii;
Bucură-te, că teolog al Treimii te-ai arătat;
Bucură-te, cel ce prin cuvintele tale, izvor și dulceața Bisericii ai rămas;
Bucură-te, cel ce cu osârdie sufletul tău ți-ai pus pentru noi;
Bucură-te, că pe cel rău l-ai surpat;
Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 10-lea

„Cuvântul lui Dumnezeu cel slăvit de îngereștile cântări pentru noi a sărăci bine a voit”, a spus marele Ierarh popoarelor, „și Fiul cel născut din Fecioara ne-a învățat a cânta: Aliluia!”.

Icosul al 10-lea

Săgețile ereticilor cele aprinse în chipul văpăii stinge-le cu sfintele tale rugăciuni, ca mântuiți fiind să te cinstim cu laude ca acestea:
Bucură-te, odor sfânt al Bisericii;
Bucură-te, tăinuitorule de cele cerești;
Bucură-te, că pomenirea ta este plină de veselie;
Bucură-te, că ai fost plin de dumnezeiesc dar;
Bucură-te, că îndumnezeit te-ai făcut;
Bucură-te, că înfricoșate taine Dumnezeu ți-a descoperit;
Bucură-te, căci Cuvântul Tatălui Taina Întrupării Sale ți-a descoperit;
Bucură-te, că teologia prin îngerul Său te-a învățat;
Bucură-te, că podoaba Bisericii te-ai arătat;
Bucură-te, că acum slava lui Dumnezeu ai dobândit;
Bucură-te, că pământul cel înțelenit purtător de flori l-ai arătat;
Bucură-te, că dar sfințit din buzele tale ai vărsat;
Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 11-lea

Luminată avându-ți mintea cu nemăsurată pustie, curată de toată grija pământească o ai păzit, și străbătând adâncurile Duhului întru veselie, te bucuri acum cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Cu dumnezeiască și mai presus de fire putere ai învățat, Ierarhe Grigorie, pe toți luminându-ne și învățându-ne a cânta așa:
Bucură-te, Grigorie, podoaba Arhiereilor;
Bucură-te, a Scripturii celei vechi limpede tâlcuitor;
Bucură-te, al Testamentului Nou frumos grăitor;
Bucură-te, al Treimii apărător;
Bucură-te, al Dogmelor descoperitor;
Bucură-te, al dumnezeieștilor taine învățător;
Bucură-te, al bolnavilor tămăduitor;
Bucură-te, al celor întristați mângâietor;
Bucură-te, al năpăstuiților izbăvitor;
Bucură-te, al celor din ispite ajutor;
Bucură-te, al celor din închisori cercetător;
Bucură-te, al celor greșiți lesne iertător;
Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 12-lea

Lăudăm înțelepciunea ta, cinstim ostenelile tale, cântăm pomenirea ta, întru care Biserica, cu cântări împodobindu-se, împreună cu poporul cel luminat prin învățăturile tale, cu mulțumire cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cu bucurie cântă cetele cerești, întâmpinându-te, primindu-te și închinându-te Sfintei Treimi: „Intră întru bucuria Domnului tău”. Auzi-ne și pe noi, care te rugăm să faci rugăciune pentru toată lumea, ca să se păzească Biserica de nevoi și de eresuri, ca păzite fiind cu darul lui Dumnezeu, să-ți cântăm ție:
Bucură-te, singur păzitor al legilor tale;
Bucură-te, zid de apărare al Bisericii;
Bucură-te, liman lin al celor învăluiți în necunoștință;
Bucură-te, că tuturor ai deschis ușa mântuirii;
Bucură-te, că luminos ai arătat calea cea dreaptă;
Bucură-te, că ne duci de mână pe toți spre cer;
Bucură-te, al nostru folositor;
Bucură-te, grabnic ajutător;
Bucură-te, că tuturor te-ai făcut ascultător, ca pe toate să le dobândești;
Bucură-te, al oilor tale bun păstor;
Bucură-te, al sufletelor noastre mântuitor;
Bucură-te, al trupurilor noastre ajutător;
Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 13-lea

O, preaînțelepte Ierarhe Grigorie, primește această puțină rugăciune de mulțumire a noastră și o du la tronul dumnezeirii și cere de acolo pace lumii și unire Bisericii, ca păziți fiind în pace, cu mulțumire, împreună cu tine, lui Dumnezeu să-I cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăși Icosul 1: Astăzi darul..., Condacul 1: Pe marele ierarh..., și se face otpustul.

Icosul 1

Astăzi darul cel în trei lumini al Preasfintei Treimi să ne lumineze pe noi, vrednice cântări de laudă să aducem la pomenirea slăvitului, îndreptătorului și învățătorului dreptei credințe, zicând:
Bucură-te, tăinuitorul Sfintei Treimi;
Bucură-te slujitorul cerescului Împărat;
Bucură-te, întărirea dreptei credințe;
Bucură-te, steaua Bisericii prealuminată;
Bucură-te, luceafăr ceresc strălucitor;
Bucură-te, împărțitor de mir duhovnicesc;
Bucură-te, luminătorul cel din Treime al Arhiereilor;
Bucură-te, prieten iubit al marelui Vasile;
Bucură-te, odraslă sfântă, din slăviți părinți născut;
Bucură-te, credincioasă slugă a lui Hristos;
Bucură-te, odor sfânt și preafrumos;
Bucură-te, că Sfânta Treime lăcaș în inima ta a făcut;
Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu Grigorie!

Condacul 1

Pe marele Ierarh și apărător al Sfintei Treimi veniți toți cu duhovnicești laude să-l fericim și din izvorul învățăturilor lui luând cuvinte de laudă, să-i cântăm așa: Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Dumnezeu şi pururea Fecioară Maria la Sărbătoarea Sfântului Ierarh Grigorie Teologul, Arhiepiscopul Constantinopolului

Cântarea 1, glasul al 8-lea.

Irmosul:

Să cântăm Domnului, Celui Ce a povăţuit pe poporul Său prin Marea Roşie, cântare de biruinţă, că S-a preaslăvit.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Preacurată Născătoare de Dumnezeu, care ai născut mai presus de fire pe Cuvântul Cel Întrupat, pururea Vecuitor şi Dumnezeiesc, pe tine te lăudăm.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe Tine, Hristoase, Strugurele Cel Purtător de viaţă, Care izvorăşti dulceaţa mântuirii a toată lumea, Te-a născut Fecioara.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Neamul lui Adam, Născătoare de Dumnezeu, fiind ridicat prin tine la fericirea cea mai presus de minte, după vrednicie te laudă pe tine.

 

Cântarea a 3-a.

Irmosul:

Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne, Tu eşti Lumina celor din întuneric şi pe Tine Te laudă duhul meu.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Dă-ne nouă, Preacurată, ajutor cu rugăciunile tale, gonind năvălirile cumplitelor nevoi.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Strămoaşei Eva tu te-ai făcut Îndreptare, născând lumii pe Începătorul vieţii, Născătoare de Dumnezeu.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Încinge-mă cu putere, Prea­curată, Ceea ce cu adevărat pe Dumnezeu L-ai născut în Trup, Puterea Tatălui Cea Ipostatnică.

 

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Auzit-am Doamne Taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Holdă Nearată, care ai răsărit Spicul Cel Făcător de viaţă ce dă lumii viaţă, Născătoare de Dumnezeu, miluieşte pe cei ce te laudă pe tine.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Născătoare de Dumnezeu Preacurată, toţi cei luminaţi cunoaştem că ai născut pe Soarele Dreptăţii, pururea Fecioară.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Curăţire dăruieşte neştiinţelor noastre, ca Cel Ce eşti fără de păcat; şi împacă lumea Ta, Dumnezeule, pentru rugăciunile Celei ce Te-a născut.

 

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Mânecând strigăm Ţie, Doamne: mântuieşte-ne pe noi, că Tu eşti Dumnezeul nostru; afară de Tine pe altul nu ştim.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Potoleşte viforul patimilor mele cel de neîndurat, Ceea ce ai născut pe Dumnezeu, Chivernisitorul şi Domnul.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Slujesc naşterii tale, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, Cetele îngerilor şi adunările oamenilor.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Marie, Născătoare de Dumnezeu cea Nenuntită, nădejdile vrăjmaşilor le împrăştie şi pe cei ce te laudă pe tine îi veseleşti.

 

Cântarea a 6-a.

Irmosul:

Haină luminoasă dă-mi mie, Cel Ce Te îmbraci cu lu­mina ca şi cu o haină, Mult Milostive, Hristoase, Dumnezeul nostru.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe tine, Născătoare de Dumnezeu, credincioşii te vestim: Biserică a lui Dumnezeu şi Cort, Cămară Însufleţită şi Uşă Cerească.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Chipurile idoleşti împrăştiind ca un Dumnezeu, Cel Născut al tău, Marie, Dumnezeiască Mireasă, este Închinat împreună cu Tatăl şi cu Duhul.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cuvântul lui Dumnezeu te-a arătat pe tine oamenilor Scară Cerească, Născătoare de Dumnezeu, că prin tine la noi S-a pogorât.

 

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon, oarecând, cu credinţa Treimii văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Din pântece Fecioresc Întrupându-Te, Te-ai arătat spre mântuirea noastră. Pentru aceasta ştiind pe Maica Ta, Născătoare de Dumnezeu, cu dreaptă credinţă, strigăm: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Toiag ai răsărit din rădăcina lui Iesei, Fecioară Preafericită, care aduce din floare Roadă de mântuire, celor ce strigă cu credinţă Fiului tău: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Înţelepciunea Celui Preaînalt, arătată Ipostas, prin Născă­toarea de Dumnezeu, de înţelepciune ai umplut şi de Putere Dumnezeiască pe toţi cei ce-Ţi cântă Ţie, cu credinţă: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

 

Cântarea a 8-a.

Irmosul:

Pe Împăratul Ceresc, pe Care Îl laudă Oştile îngereşti, lăudaţi-L şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Săgeţile potrivnicilor cele aprinse şi în chipul văpăii îndreptate asupra noastră, stinge-le, ca să te lăudăm, Curată, în veci.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Mai presus de fire ai născut, Fecioară, pe Ziditorul şi Mântuitorul, Dumnezeu Cuvântul, pe Care Îl preaînălţăm întru toţi vecii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe tine, Făclie Luminoasă cu raze de aur, Lumina Cea Neapropiată Ce S-a Sălăşluit întru tine, Fecioară, te-a arătat întru toţi vecii.

 

Cântarea a 9-a.

Irmosul:

Cu adevărat te mărturisim pe tine Născătoare de Dumnezeu noi cei mântuiţi prin tine, Fecioară Curată, împreună cu Cetele cele fără de trup, mărindu-te pe tine.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

De bucurie şi de veselie plină este pomenirea ta, izvorând tămăduiri celor ce se apropie de tine şi te vestesc cu dreaptă credinţă Născătoare de Dumnezeu.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu psalmi te lăudăm, Ceea ce eşti Plină de daruri şi neîncetat strigăm ţie: Bucură-te, că tu ai izvorât tuturor Bucurie.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Frumos a crescut Rodul tău, Născătoare de Dumnezeu, Mijlocitor nu celor ce se împărtăşesc de stricăciune, ci de viaţă, celor ce te măresc pe tine cu credinţă.

 

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea...

Când va veni Stăpânul tuturor să judece tot pământul, cu oile cele de-a dreapta să mă socoteşti pe mine, osânditul şi din întunericul cel mai din afară şi din toată pedeapsa pe mine netrebnicul, robul tău, să mă smulgi, Preacurată; ca să măresc cu mulţumire bogăţia bunătăţii tale, Născătoare de Dumnezeu, Prealăudată; şi să strig ţie bucurându-mă: roagă-te Fiului tău şi Dumnezeu să-mi dăruiască iertare de greşeli; că pe tine te am Nădejde, eu nevrednicul robul tău.