Puterea amarului – elixir pentru ficat și digestie

 Gustul amar este un adevărat tezaur de substanțe active. Susține digestia, intensifică detoxifierea ficatului, întărește imunitatea și are acțiune antibacteriană naturală.

 În plus, amăreala stimulează eficient fluxul biliar. Iar un flux biliar corect înseamnă o digestie mai bună a grăsimilor, un metabolism accelerat și o absorbție eficientă a vitaminelor liposolubile (A, D, E, K).

Ierburi și plante amare care susțin ficatul:

 Ace de pin – datorită compoziției unice, sunt folosite în terapii pentru:
Susținerea imunității
 Acțiune antibacteriană și antifungică
 Detoxifiere și accelerarea metabolismului
 Efect coleretic (stimulează bila)
 Oferă organismului vitamine și minerale

 Rucola – conține glucozinolați din uleiuri esențiale, care îi dau gustul amărui și susțin ficatul în procesul de curățare.

 Armurariul – unul dintre cei mai puternici hepatoprotectori naturali.
Se recomandă consumul de pudră de semințe, 1 lingură de 3 ori pe zi, cu 30-40 min înainte de masă (sau 1 oră după), cu apă caldă.
O cură de 5-6 luni poate regenera ficatul complet.

 Rădăcina de păpădie – bogată în vitaminele A, C, D, B6, B12 și minerale precum calciu, fier, magneziu, potasiu, zinc și cupru.
Sprijină digestia și funcția hepatică.

 Curcuma – datorită curcuminului, are efecte antioxidante și antiinflamatoare.
Sprijină detoxifierea ficatului, digestia și scăderea colesterolului.

 Ridiche, nap, hrean – în special hreanul, considerat un antibiotic vegetal extrem de puternic.
Conține de câteva ori mai multă vitamina C decât citricele!
Dizolvă sărurile, arde grăsimile, susține ficatul și intestinul.
Este folosit și pentru eliminarea paraziților intestinali.
Conține peste 20 de săruri minerale, fitoncide, proteine, alcaloizi, caroten, peroxidază și chiar enzime fluorescente rare!

Chiar și apa simplă poate deveni terapeutică dacă adăugați: lămâie, rucola, merișor sau cuișoare – pentru un plus de amăreală benefică.

Știați că partea cea mai valoroasă a morcovului… nu este rădăcina?

 Frunzele lui – acea „verdeață” pe care mulți o aruncă – sunt un adevărat superaliment ignorat.
Sunt de zeci de ori mai bogate în nutrienți decât morcovul propriu-zis și au efecte uimitoare asupra întregului organism.

La început, morcovii erau cultivați nu pentru rădăcini, ci pentru frunze și semințe.
Rădăcinile au început să fie consumate abia din perioada antică.

 Astăzi, lucrurile s-au inversat – puțini știu cât de valoroase sunt frunzele de morcov.
Conținutul de vitamina A în frunze este de 190 de ori mai mare decât în rădăcină.

 Frunzele conțin toate grupele importante de vitamine și minerale: potasiu, seleniu, vitamina K – esențiale pentru susținerea imunității, sănătatea articulațiilor și reglarea tensiunii arteriale.

Detoxifică intestinul, elimină toxinele, combat infecțiile fungice, colesterolul crescut, varicele, întăresc sistemul osos și nervos și susțin sănătatea reproductivă, atât la femei cât și la bărbați.

Frunzele verde-închis sunt o sursă excelentă de vitamina K, sodiu, potasiu, mangan, cupru, calciu, fier, seleniu și altele.
Conțin antioxidanți valoroși: luteină, beta-caroten, zeaxantină, clorofilă, dar și vitaminele E, C și A.

Un studiu din 2017 a arătat că extractele din frunzele de morcov au activitate antioxidantă mai mare decât rădăcinile.

Efectul antioxidant a fost comparabil cu cel al vitaminei C și quercetinei – flavonoid cu rol protector, regăsit în multe fructe și legume.

Antioxidanții și compușii vegetali din frunze au efecte antiinflamatorii remarcabile.
 Luteolina, una dintre substanțele fitochimice cheie din frunze, inhibă eliberarea de citokine inflamatorii – molecule care întrețin inflamația.
 Astfel, frunzele de morcov pot reduce riscul bolilor inflamatorii cronice: cardiovasculare, neurodegenerative și autoimune.

Morcovul portocaliu e celebru pentru sănătatea ochilor datorită beta-carotenului,
dar și frunzele conțin cantități semnificative de beta-caroten, luteină și zeaxantină.
Beta-carotenul se transformă în vitamina A, esențială pentru vedere.
Luteina și zeaxantina se acumulează în retină și, alături de vitamina A, protejează vederea și sănătatea oculară.

Frunzele de morcov sunt printre cele mai bogate surse de vitamina K.
 Doar o cană de frunze tocate oferă peste 1000% din necesarul zilnic recomandat.

Ele conțin și o cantitate mare de fibre solubile și insolubile.
Fibrele solubile includ pectina și guma vegetală, iar cele insolubile: celuloză și hemiceluloză – excelente pentru digestie.

 Cum se gătesc frunzele de morcov?

 Se pot consuma crude, în salate verzi sau smoothie-uri verzi, pentru un boost de clorofilă.
 Gătite ușor – sotate cu usturoi și ulei de măsline, adăugate în supe, ciorbe, pesto sau tocănițe.
 Uscate și transformate în pudră, pot fi presărate peste mâncare, la fel ca pătrunjelul.

 Au un gust ușor amărui și ierbos – de aceea se combină bine cu alte verdețuri, lămâie, ghimbir sau usturoi, care le echilibrează aroma.

Cred în această ipoteză. ☝️