ACEST BLOG ARE ZERO VENIT FINANCIAR -
Va invit sa citim acest acatist timp de 40 de zile pentru tara noastra, una din gradinile Maicii.
Hei, merci că ai citit până aici! 🤗
↓ Te-ar putea interesa și următorul articol...
Te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:
Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Ei, lucrează cu vrăjmaşul cel mare
pentru nefericirea neamului românesc, propunem această rugăciune care să se rostească în fiecare Miercuri şi Vineri, şi
la
fiecare Sfântă Liturghie. Iar cei care au mai multă râvnă pentru ţară şi
neam, s-o zică zilnic (iar Miercurea si Vinerea cu post negru) atât în tară, cât şi
în
afara hotarelor, oriunde un român tršieste si trăieşte și se roagă pentru Biserica, ţara şi neamul lui.
RUGĂCIUNE PENTRU ROMÂNIA
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel care ai
venit în lume să ne mantuieşti pe toţi, cu sufletete pline de evlavie, Tie astfel ne rugăm: lavie. Tie astfel ne rugam fodur-te D Indură-te nra-t Doa Dmne, de tara noastră şi neamul nostru şi
ajută
sa-şi găseasçă în sfârşit, calea cea dreaptă.
Coboară Duhul Tau cel Mângâietor să ne curăţească
întinăciunea şi
să ne întoarcă inimile la blândetea şi
frica de Tine. Doamne, Luminează, Doamne, minţile noastre, care din pricina amărăciunilor şi umilinţelor, nu văd calea cea dreaptă. încălzeşte, Doamne, inimile noastre care, învrăjbite de diavol, au uitat să-şi jubească aproapele si să ierte pe vraimasii lor iubească aproapele şi
să ierte pe vrăjmaşii lor.
Slobozeşte, Doamne, neamul nostru din jugul minciunii, urii,
pizmei şi egoismului. Învaţă-ne, Doamne, să ne rabdăm unii pe alţii asa cum Tu ne
rabzi pe noi toţi.
Stinge pofta celor care pentru binele lor îşi asupresc semenii. Incalzeste-le, Doamne, inimile, tămăduieşte-le rănile şi îmbrățişează-i în neţărmuita Ta dragoste. Odihneşte, Dumnezeule,
sufletele celor care şi-au dat viaţa, bunul cel mai ma de pret pentru credintă si dreptate.
Cucanetele plecate Cutapeteldreate, Cu capetele plecate, genunchii îndoiţi şi inimile frânte, ridicam această rugăciune catre Tine, Doamne, Bunule, şi
Tie iţi strigam: Auzi-ne, Doamne, și
trimite Mila Ta peste neamul nostru românesc.
Că numai a
Ta este puterea şi mărirea şi
numai Tu vei întoarce râurile neamului nostru la matca străbună, ca să se laude numele
Tău în veac,, al Tatălui siş
al
Fiului şi al Sfantului Duh. Amin.
Prea Sfântă Treime, Părinte, Fiule si Duhule Sfinte, certat-ai
neamul acesta al nostru cu secetă, boli, și pierderea avuţiei naţionale. Au flămânzit copiii Tăi. Doamne, au pierit bătrânii de
mustrarea Ta şi
rodul grânelor şi al muncii noastre s-a uscat
sau a putrezit prin mânia Ta. În multe feluri ai mustrat, Stăpâne, pe poporul Tău, pe tineri şi
pe bătrâni, pe voinici şi
pe
copilandri, căci toţi am greşit înaintea Ta și
ne-am abătut, am
călcat poruncile Tale, şi
de dreptatea Ta nu ne-am adus aminte.
S-a umplut paharul răbdării Tale şi răutăţile noastre s-au înmulţit mai mult decât grindina şi seceta cu care ne-ai certat.
Ca nişte fii rătăcitori, ne-am îndepărtat de Tine, dar azi ne firătă indenartat de Tine darazi ne
întoarcem asemenea Fiului risipitor şi strigăm către Tine din adâncul inimii noastre îndurate:
Dumnezeul părinţilor noştri, care ai trimis harul şi
pacea Тa
peste înaintaşii nostrii şi precum în vremurile grele ale neamului
nostru ai ridicat la nevoie bărbaţi vrednici, care au luat pe umerii
lor greutăţile poporului, aşa rirdică şi
acum un bărbat cu suflet
mare, gata de orice sacrificiu prin care să se răscumpere pacatele poporului nostru înaintea Ta, Stăpâne. Dă-i harul Tau, pune în
el virtutile ceresti pe care le dai celor
care te iubesc pe Tine şi
dă-i binecuvântarea binecuvántarea Bisericii Tale
întemeiate pe sângele iubitului Tau Fiu. Fă-l pe dânsul fiu hit de adevărat al Bisericii Ortodoxe, binecuvântat de ierarhi şi iubit de
popor ca, deplin luminat cu lumina cunoştinţei Tale să ducă neamul acesta al Tău, Doamne, pe drumul salvării din necazurile în
care propriile păcate l-au scufundat, spre Soarele Dreptăţii, Răsăritul cel de Sus, Sus, Domnul si Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Sfântă Maică a
lui Dumnezeu, ajută neamul şi țara noastră.
Toate puterile cereşti apăraţi pământul tării noastre de
năvălirile vrajmaşului văzut şi nevăzut. Toţi sfinţii rugaţi-vă lui
Dumnezeu pentru noi! Amin!
"În aceste vremuri dificile, fiecare dintre noi trebuie să facă
tot ce este omeneşte posibil Şşi
ceea ce este omeneşte imposibil să se lase in voia lui Dumnezeu. Astfel, conştiinţa
noastră va fi liniştita pentru ca am făcut ceea ce am putut. Dacă nu rezistam, atunci strămoşii noştrii se vor ridica din
morminte"- Sfantul Paisie Aghioritul. Din învăţaturile Sfintei Matrona a Moscovei -(N.
10.XI.1881-A. 2 mai 19S2.)
Cineva a întrebat-o pe Sfânta Matrona а a Moscovei, de ce oamenii nu mai au putere să lupte pentru suflet și pentru credinţă...... Sfânta a
răspuns:"Poporul raspuns"innotizat este hipnotizat, nu știe tiane ce e cu el.... o putere cumolită a intrat in actiune putere cumplită a intrat in acţiune.... Această putere se află în aer, pặtrunde peste tot. doar mlastinile si pădurile de nepătruns erau locasurile acestei
puteri, pentru că oamenii frecventau frecventau bisericile, purtau cruci la
piept, iar în case erau apăraţi apărati de icoane, de candele şi sfeştanii. Dracii ocoleau astfel de case, însă acum, din cauza necredintţei și a respingerii lui Dumnezeu "ei pătrund şi
în oameni".
(Va rugăm, multiplicaţi şi
faceţi ca aceste rugăciuni să ajungă
„Cel mai mare dar pe care ni l-a dat Dumnezeu este dragostea. Dacă omul nu iubește, degeaba se roagă, degeaba postește, degeaba merge la biserică. Toate faptele bune fără dragoste sunt ca o hrană fără gust.Iubirea adevărată nu se arată în vorbe mari, ci în răbdare, în tăcere, în iertare. Când vezi pe cineva că greșește, nu-l osândi, ci roagă-te pentru el, căci și tu ești om și poți cădea oricând. A iubi pe aproapele nu înseamnă să-l lauzi tot timpul, ci să-l ridici când cade, să-l acoperi când greșește, să-l ierți chiar și când nu-ți cere iertare.
Noi ne tulburăm pentru lucruri mărunte și uităm că dragostea este semnul celor care sunt ai lui Hristos. Unde e dragoste, e și Dumnezeu. Unde lipsește dragostea, oricâtă dreptate ar fi, acolo nu e pace, nu e har, nu e binecuvântare.
Când inima se deschide spre celălalt, atunci se deschide și spre Dumnezeu. Dragostea nu cere nimic, ci dăruiește. Nu se mândrește, nu ține minte răul, nu caută ale sale. Așa a iubit Hristos lumea, și tot așa trebuie să ne iubim și noi unii pe alții.
Să ne rugăm Domnului să ne dea această inimă blândă și milostivă, căci fără ea nu putem fi ai Lui. Că numai dragostea curată și smerită ne va mântui.”
Zece citate celebre ale IPS Arhiepiscop Iustinian Chira
ÎPS Justinian Chira, episcopul Maramureșului și Sătmarului, a trecut la Domnul, în urmă cu 9 ani. În urma să rămân zeci de ani slujire vrednică a lui Dumnezeu și a Bisericii, mare parte din aceasta într-o vreme în care credința nu era liberă.
O lumânare, un gând de rugăciune, un nume pe pomelnic...
1. Rugăciunea are darul de a face să picure în suflet neîncetatul izvor al bucuriei. Sufletul din care nu se înalță spre Cer glas de rugăciune este asemenea unei case pustii, plină de păienjeniș, locuită numai de păsările întunericului. Un suflet care nu se știe ruga, nu va ști ce-i fericirea, chiar de ar avea toate bogățiile pământului. Rugăciunea adevărată este trudă sfântă.
2. Când ești mâhnit, când ești necăjit, când ai ispite, nu te tulbura. Du-te la fratele tău și intră în vorbă cu el: „Ce faci, frate?”. Fără să-i spui că ai venit fiindcă ești tare neliniștit. Discută banalități. Tristețea se poate risipi și primești putere din puterea lui.
3. Trebuie să ne păstrăm și să ne cultivăm dorul de Dumnezeu, dorul de Maica Domnului, dorul de sfinți. Să căutăm să anulăm barierele care ne răcesc sufletește, care ne împietresc, prin care uităm de Dumnezeu.
4. Când un om reușește să iubească, în adevăratul înțeles al cuvântului, se îndumnezeiește, devine asemenea cu Dumnezeu.
5. Prin răbdare ajungi să‑l iubești pe fratele tău, să‑l ierți pe fratele tău, să‑l respecți pe fratele tău, să vezi că‑i mai bun decât tine, să vezi că‑i mai frumos decât tine, să vezi că‑i mai harnic decât tine. Prin răbdare le vezi pe toate acestea. Abia atunci te ridici.
6. Cea mai puternică rugăciune este pomenirea numelui lui Iisus Hristos. Cu răbdare și practică, rugăciunea lui Iisus ajunge să facă parte din viața noastră, la fel ca aerul pe care-l respirăm.
7. Când Iisus este cunoscut și ascultat cu adevărat, atunci se face pace și în suflet, și în familie, și în țară, și în lume.
8. Omul, abuzând de libertatea pe care a primit-o de la Dumnezeu, a căzut din starea lui cea dintâi și, din stăpân a devenit rob, rob al instinctelor; toate s-au întunecat înlăuntrul lui, iar odată cu căderea lui s-a tulburat toată creația.
9. Stresul se creează din grija exagerată. Din grijă și iar din grijă. Toate relele vin din această exagerată grijă…
10. Voi sta la poarta Raiului și voi aștepta să sosiți cu toții acolo!
AVÂND GÂNDURI BUNE, VEŢI PUTEA VEDEA ÎN TOT OMUL PE CARE-L VEŢI ÎNTÂLNI O FĂPTURĂ PREȚIOASĂ.
În schimb, cu gânduri negative, faţa voastră, energiile voastre sufleteşti, vă vor strica legăturile şi vor schimba mediul ce vă înconjoară.
CÂND HARUL ESTE CU TINE, NU VEZI NEAJUNSURILE CELORLALŢI;
NU VEZI DECÂT SUFERINȚELE ŞI DRAGOSTEA FRAŢILOR TĂI...
Este tot atât de greşit şi de înşelător să aştepţi desăvârşirea unui grup, ca şi cea a unei persoane.
Mai întâi, pentru că noi înşine nu avem gând drept în ce priveşte desăvârşirea.
Apoi pentru că DESĂVÂRȘIREA ESTE STAREA DE DEPLINĂ ASEMĂNARE CU HRISTOS.
Sfântul Cuvios Sofronie Saharov
Nu vorbiți prea mult, amintiți-vă că pentru fiecare cuvânt rostit vom da socoteală înaintea lui Dumnezeu.
Este mai bine să asculți decât să vorbești: în vorbăria multă este imposibil să eviți păcatul.
Nu fiți curioși să auziți vești, care nu fac decât să distreze și să distragă mintea.
Nu condamnați pe nimeni, ci considerați că sunteți mai rău decât toți ceilalți.
Cel care condamnă pe altul ia asupra sa păcatele altuia; este mai bine să te întristezi pentru păcătos și să te rogi ca Dumnezeu să-l corecteze în felul Său.
Dacă cineva nu ascultă sfaturile tale, nu te certa cu el.
Dar dacă faptele lui sunt o ispită pentru alții, ia măsurile potrivite, pentru că binele lor, fiind mulți, trebuie să aibă mai multă greutate decât al lui, care este doar unul.
Am ajuns într-un punct al vieții în care o cafea la doi lei, băută singură pe o bancă, în liniștea mea, valorează mai mult decât orice ceașcă scumpă savurată într-o companie falsă.
Nu mă mai impresionează mesele pline, râsetele gălăgioase sau vorbele mieroase care nu spun, de fapt, nimic. Am stat și eu acolo, printre fețe frumos machiate de aparențe, printre oameni care nu se ascultă, ci doar așteaptă să vorbească despre ei. Mese unde nu simți că ești văzut, ci doar tolerat. Unde fiecare zâmbet are un preț, și fiecare tăcere, o intenție ascunsă.
Mi-a trebuit timp să înțeleg că nu cantitatea de prieteni te face mai iubit. Nici cât de mult râzi în poze. Contează calitatea oamenilor. A celor care știu să stea cu tine și când ești greu de iubit, nu doar când ești convenient. A celor care nu te vând pentru o glorie de-o clipă. A celor care nu te vor pentru ceea ce poți să le dai, ci pentru ceea ce ești, chiar și când n-ai nimic de oferit în afară de sinceritate.
Și știi ce-am mai învățat? Că uneori, liniștea e cea mai bună conversație. Că o bancă simplă, cu o cafea caldă în mâini, poate deveni cel mai sincer loc de pe pământ. Pentru că acolo nu trebuie să demonstrez nimic. Nu trebuie să impresionez. Sunt doar eu, cu gândurile mele, cu pacea care vine din faptul că nu mă mai oblig să aparțin unor locuri unde nu mă simt acasă.
Nu mai alerg după invitații. Nu mai măsor valoarea în "cine e prezent” la masă. Mă uit la cine rămâne atunci când nu mai am nimic de oferit în afară de tăcere și adevăr. Și ăia sunt oamenii mei. Ceilalți, doar zgomot.
Așa că da, prefer o cafea ieftină, dar sinceră, decât una sofisticată într-un decor fals. Pentru că, în viața mea, prețuiesc profundul, nu poleiala. Calitatea, nu cantitatea. Și inima, nu imaginea.
De ce ne este greu să înțelegem? Pentru că tot ce am fost învățați este să nu înțelegem. Să lăsăm mereu un "dar", un "poate", ca să avem ce vorbi și mîine. Să vorbim ceasuri, ani, decenii, secole despre "ce a vrut să zică poetul". Și nu e glumă...
Într-o lume în care s-au scris mii de cărți despre romantism, despre comunism, despre capitalism, despre cubism, despre postmodernism, adică despre nimic, e greu să inviți omul să spună clar ce vrea.
Orice claritate este atacată ca fiind simplistă. Pentru că îi lipsește de meserie pe toți acești dascăli ai vorbelor fără de sfîrșit.
Sîntem civilizația vorbitului în dodii.
Multa vorbire fără nici un răgaz pentru contemplare, adică pentru aprofundare și înțelegere, este cauza alienării colective la care am ajuns. Drumul spre vindecare este efortul de simplificare, sintetizare a ceea ce dorim să spunem, care începe prin exerciții de tăcere: "Pune, Doamne strajă gurii mele și ușă de îngrădire împrejurul buzelor mele" (Psalmul 140, 3).
În viață am primit mii de scrisori de la oameni care simt nevoia să își facă ordine în propria suferință. Majoritatea scrisorilor sînt foarte și foarte lungi. Primul lucru pe care îl fac este să îl invit pe om să reducă toată spovedania sa la o singură propoziție. Fac asta și cu mine, caut mereu un singur lucru, o singură cauză care m-a adus în starea proastă la care am ajuns, fiind învățat de cuvintele Mîntuitorului Care a zis: "Te silești și te grijești de multe, dar un singur lucru trebuiește" (Luca 10, 41).
Căutînd acel "singur lucru", întoarcem pe toate părțile întîmplările și vorbele noastre, astfel încît scăpăm, rînd pe rînd, de tot balastul care ne acoperea inima, înțelegînd ce este important și ce este rodul închipuirilor născute din împuținarea sufletului.
Apoi, pe acel "singur lucru", acel gînd care ne macină și revine mereu în minte ca un vierme neadormit, îl ducem și îl spovedim preotului, îl spovedim într-o singură propoziție, fără împodobiri, fără explicații (în care mereu se ascunde îndreptățirea de sine) și așa dobîndim iertarea și leacul de povara păcatului.
Da, păcatului, căci orice apăsare sufletească este rezultatul unui păcat vădit sau ascuns.
Și dacă pe cele vădite le spovedim ușor, de cele ascunse scăpăm greu, pentru că stau îngropate sub munți de vorbărie și nori de gînduri sucite ce se întrec toate în a ne amăgi și a ne îndepărta de acel singur lucru care trebuiește - potrivirea minții după cuvîntul lui Hristos.
Icoana Maicii Domnului „a Sfântului Macarie” este o icoană de tip „Hodighitria” („Îndrumătoarea”). Icoana a apărut în timpul domniei marelui cneaz Vasile al II-lea al Moscovei și în vremea vieții Sfântului Macarie, făcătorul de minuni, care s-a nevoit pe malurile pustii ale râului Unja.
La data de 17 septembrie 1442, la aproximativ ora 3.00 spre dimineață, când Sfântul Macarie termina de citit acatistul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, chilia sa a fost luminată deodată de o lumină nemaiîntâlnită. Călugărul s-a tulburat și a început să se roage cu ardoare.
Dincolo de pereții chiliei a auzit refrenul angelic: „Bucură-te, cea plină de dar, Maică pururea Fecioară!”. Cu frică și cu uimire, călugărul a ieșit din chilia lui și în partea dinspre nord-vest a văzut icoana Maicii Domnului, înconjurată de o aureolă luminoasă. Icoana se afla aproape de chilia ascetului. Cu un fior de bucurie, călugărul a căzut la pământ și a strigat: „Bucură-te, Maica lui Dumnezeu! Bucură-te, izvor care pururea dai izbăvire la toată lumea, care ocrotești și mijlocești pentru toată țara Galiciei!”.
Sfântul Macarie a luat cu respect icoana și a așezat-o în chilia sa, de aceea, chilia a ajuns să fie numită și „chilia icoanei”. Mai târziu, ucenicii călugărului au numit icoana Maicii Domnului „a Sfântului Macarie” sau „Macariev”. Pe locul apariției sfintei icoane a fost întemeiată o mănăstire care a fost numită tot „Macariev”.
Au fost făcute copii ale icoanei Maicii Domnului „a Sfântului Macarie” (Macariev), care au devenit la fel de renumite ca și originalul.
Troparul Sfinţilor Mucenici Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor şi Anempodist, glasul al 2-lea
Purtătorilor de lupte ai Domnului, fericit este pământul care s-a adăpat cu sângele vostru şi sfinte locaşurile care au primit trupurile voastre. Că în privelişte pe vrăjmaşi aţi biruit şi pe Hristos cu îndrăznire aţi propovăduit, pe Acela ca pe un Bun rugaţi-L să mântuiască sufletele noastre.
Cântarea 1
Glasul al 4-lea
Irmosul
Deschide-voi gura mea şi se va umple de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maici şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Apărători fericiţi ai Preasfintei Treimi, într-o unire v-aţi arătat închinători Cinstitei Treimi şi staţi înaintea Scaunului, cei ce sunteţi sprijinitori celor ce aleargă la voi.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Neîncetat izvorâţi harul fără de primejdie sfinţilor, dându-l tuturor celor ce se apropie de voi cu credinţă, îmblânzind toată primejdia şi toată întristarea şi furtuna şi tulburarea.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Fiind încinşi cu puterea cea nebiruită, sfinţilor, nu aţi socotit slăbiciunea trupului şi arătându-vă cu cugetul neînspăimântaţi, aţi îndrăznit focului şi chinurilor.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Tu Singură, Mireasă a lui Dumnezeu, ai purtat în braţe pe Cel Ce S-a făcut Trup şi şade întru cele din Înălţime. Că tu te-ai arătat, din toate veacurile, Locaş Vrednic Atotţiitorului.
Cântarea a 3-a
Irmos: Nu întru înţelepciune...
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Întărindu-vă cu puterea lui Hristos, preabunilor şi cu cuget întărit pătimind, aţi trecut prin foc şi prin apă către cele cereşti.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Întărindu-vă cu nădejdea cea neschimbată a celor ce vor să fie, aţi dispreţuit durerile cele de acum, cu cuget bărbătesc, prealăudaţilor mucenici.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Întocmai cugetând cu cei trei tineri, prealăudaţilor, v-aţi arătat stingând focul trufiei celei persieneşti, fiind rouraţi cu Roua Duhului.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Pe tine câştigându-te ocrotitoare Singură, Maica lui Dumnezeu, la tine punându-ne nădejdile ne mântuim şi către tine scăpând, Stăpână, suntem păziţi.
Irmosul
Nu întru înţelepciune, în putere şi în bogăţie ne lăudăm; ci întru Tine, Înţelepciunea Tatălui Cea Ipostatică, Hristoase. Că nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.
Cântarea a 4-a
Irmosul
Cel Ce şade în Slavă pe Scaunul Dumnezeirii, pe Nor Uşor a venit, Dumnezeu Cel Preaînalt, prin Palmă Curată şi a mântuit pe cei ce strigă: Slavă, Hristoase, Puterii Tale!
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Luminându-vă cu frumuseţea pătimirii celei alese, v-aţi arătat luminători, mucenici ai lui Hristos, luminând cu raze prealuminate pe cei ce strigă: Slavă, Hristoase, puterii Tale!
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Jertfelnic s-a făcut sângele mucenicilor şi adevărată jertfă cu bun miros lui Dumnezeu, Care dă tuturor neîncetat izvorul tămăduirilor, cel ce izvorăşte fără de primejdie.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Cu rugăciunile voastre cele către Hristos alungaţi năvălirea supărărilor şi a primejdiilor celor de multe feluri, de la cei ce săvârşim cu osârdie preasfinţita şi de toţi prăznuita pomenire a voastră, vrednicilor de laudă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Surpând necredinţa înşelăciunii idolilor şi arătând cu fapta lucrarea Dumnezeului tuturor cea făcătoare de viaţă, strigaţi de-a pururea, cinstiţilor: Slavă, Hristoase, puterii Tale!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Armă Preatare te punem înainte împotriva vrăjmaşilor la toată nevoia şi alungând vătămarea primejdiilor celor cumplite, de viforul eresurilor scăpăm, Maica lui Dumnezeu.
Cântarea a 5-a
Irmosul
Necredincioşii nu vor vedea Slava Ta, Hristoase, dar noi pe Tine Unul-Născut, Strălucirea Slavei Dumnezeirii Tatălui, de noapte mânecând Te lăudăm pe Tine, Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Mucenice Aftonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Pe tine te-ai adus lui Dumnezeu Aftonie, înfruntând cu tărie cugetul cel fără de Dumnezeu al tiranilor, mărite şi astfel ai alergat către lumina credinţei, veselindu-te.
Stih: Sfinte Mucenice Aftonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Învăţându-te Patima lui Hristos, Aftonie, pentru El ţi s-a tăiat capul, preabunule şi te-ai sârguit către veselia cea fără de sfârşit şi către desfătarea cea nemuritoare.
Stih: Sfinte Mucenice Elpidifor, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind întărit pe Nădejdea Cea Neclintită şi dispreţuind cele veselitoare de pe pământ, preaînţelepte Elpidifor, te-ai întraripat cu dragostea Frumuseţii Celei Curate.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Învrednicitu-te-ai, Mărite Mucenice Achindin, de sfârşit fericit şi de desfătare negrăită în Corturile cele din ceruri, că neabătut ai alergat pe calea pătimirii.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Răsărind din tine Soarele Cel Înţelegător, către toţi s-au întins Razele Dumnezeirii Sale Luminat, Născătoare de Dumnezeu Stăpână, pentru aceea toţi te mărim.
Cântarea a 6-a
Irmos: Jertfi-voi Ţie cu glas...
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Dispreţuind cele trecătoare şi stricăcioase, v-aţi învrednicit a vedea cele nestricăcioase; ci scăpaţi de supărări şi de nevoi, pe cei ce vă cheamă pe voi în ajutor, nebiruiţilor.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Milostiviţi-vă cu rugăciunile voastre, preamăriţilor mărtu risitori ai Treimii Celei Stăpânitoare, să se dezlege cei legaţi şi cuprinşi în temniţe fără de scăpare.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Dându-se pe sine pentru Tine vitejii la moarte, Mântuitorul meu, au găsit nemurire; şi s-au făcut izbăvitori pentru cei înviforaţi şi pentru cei din primejdii şi din nevoi.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Rupe zapisul greşelilor mele, Fecioară, dăruindu-mi scăpare de întristare şi de patimile care m-au cuprins; şi păzeşte-mă întotdeauna fără de vătămare, Stăpână.
Irmosul
Jertfi-voi Ţie cu glas de laudă, Doamne, Biserica strigă către Tine, de sângele demonilor curăţindu-se, cu Sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.
CONDAC
Glasul al 2-lea
Podobie: Pe propovăduitorii cei tari...
Pe mucenicii cei binecredincioşi şi de Dumnezeu purtători, ca pe cei ce toate cele de pe pământ le-au dispreţuit, i-ai primit întru desfătarea bunătăţilor Tale şi în odihnă: pe Achindin, Pigasie, Anempodist, cu ei şi pe Aftonie şi pe Elpidifor, Însuţi Cel Ce eşti Preabun.
CONDAC
Glasul al 4-lea
Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat...
Cu Podoaba Treimii strălucind, Ddumnezeiască ceată, cea cu cinci raze a celor pătimitori, năvălirile tiranilor cele cumplite le-au slăbit, fără de pizmă, fără primejdie, fără de sminteală, harul tuturor izvorându-l cu nădejde Dumnezeieşte, celor ce vin cu dragoste printr-înşii la Ziditorul tuturor, Hristos Dumnezeul nostru.
Cântarea a 7-a
Irmosul
Cel Ce ai mântuit în foc pe tinerii lui Avraam şi ai ucis pe haldeii care fără dreptate vânau pe cei drepţi, Prealăudate Doamne, binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Precum ai izbăvit din văpaie pe cei trei tineri cu dreaptă credinţă, aşa şi acum ai păzit în cuptorul focului pe luptătorii care strigau cu un cuget către Tine: Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Împarţi daruri din destul şi izvorăşti minuni mucenicilor Tăi, Hristoase, lucrând dimpreună cu ei şi ajutorându-i ca un Milostiv şi arătându-Te celor ce-Ţi cântă Ţie: Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Mulţimi de mucenici, adunându-vă cu adevărată credinţă, v-aţi adus lui Hristos şi faceţi arătare de minuni preamărite, cântând: Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Fiind izbăviţi prin tine de blestemul strămoşilor şi mutaţi către desfătarea cea veşnică, strigăm ţie: Bucură-te, Preamărită Stăpână, cea care ai născut nouă pe Dumnezeu Întrupat.
Cântarea a 8-a
Irmos: Pe tinerii cei binecredincioşi...
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Sosit-a praznicul cel sfânt al mucenicilor, lumea cu bucurie luminând, pe toţi veselind şi strălucind, luminează pe cei ce cântă cu credinţă: pe Domnul lăudaţi lucrurile şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Fiarelor celor sălbatice şi prăpăstiilor şi chinurilor aţi îndrăznit, fericiţilor, având întru ajutor pe Domnul Slavei Cel Nebiruit, Căruia acum strigăm: pe Domnul lăudaţi lucrurile şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Pe voi, vitejilor purtători de lupte, Sfinţilor Achindin, Pigasie, Aftonie, Anempodist şi pururea pomenitule Elpidifor, avându-vă zid nemişcat, pe Domnul lăudăm neîncetat şi-L preaînălţăm întru toţi vecii.
Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.
Împodobindu-vă cu cununa biruinţei şi strălucind cu diadema frumuseţii, după fericitul sfârşit aţi luat în ceruri strălucirea cea neînserată, mucenicilor, strigând: pe Domnul lăudaţi-L lucrurile şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cu gura şi cu mintea socotindu-te, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine cea fără de prihană. Că ai născut, Preacurată, pe Făcătorul şi Domnul şi Împăratul Hristos îmbrăcat cu Trup. Pentru aceea te lăudăm pe tine, Fecioară şi te preaînălţăm întru toţi vecii.
Irmosul
Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Pe tinerii cei binecredincioşi în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit. Atunci fiind închipuită, iar acum săvârşită; pe toată lumea ridică să-ţi cânte ţie: pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a
Irmos: Eva prin boala...
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Ostenelile voastre cele de pe pământ le-a primit veselia cea cerească, unde cetele mucenicilor şi Oştile celor fără de trup şi toată adunarea celor întâi-născuţi se veselesc împreună întru cele cereşti.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Din scârbele cele nesuferite şi din nevoi izbăviţi, preafericiţilor, pe toţi cei ce prăznuiesc cu credinţă sfântă pomenirea voastră, cerându-ne pace şi linişte şi mântuire, preacinstiţilor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Fiind luminaţi cu lumină din destul şi strălucind cu harul răbdătorilor de patimi, rugaţi-vă Dătătorului de bine, să dea dezlegare de păcate şi de griji, celor ce s-au îndulcit de ospăţ împreună cu noi şi care aleargă către voi.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Eva a fost izgonită de la lemnul vieţii, fiind oprită de la gustarea lui, iar tu, Născătoare de Dumnezeu, ai născut lumii Viaţa cea mai înainte de veci, dăruindu-ne prin credinţă lucrarea cea purtătoare de viaţă.
Irmosul
Eva prin boala neascultării, blestem înlăuntru a adus; iar tu, Fecioară Născătoare de Dumnezeu, prin Odrasla purtării în pântece, ai înflorit lumii binecuvântare. Pentru aceasta toţi te mărim, Stăpână.
SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif...
Spăimântatu-s-a odinioară popoarele cele fărădelege, văzând bărbăţia sufletelor voastre, mucenicilor şi crezând în Domnul strigau: Slavă Ţie, Hristoase Atotputernice, că Tu eşti Dumnezeu şi afară de Tine nu ştim pe alt Dumnezeu, Cel Ce lucrezi minuni preaslăvite întru sfinţii Tăi mucenici. Cu ale lor rugăciuni, Mântuitorul lumii, luminează pe cei ce Te laudă.
SEDELNA, glasul al 8-lea. Podoble: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Fără de primejdii au săvârşit călătoria dreptei credinţe, pătimind în privelişte, cei cu bună laudă, fiind întăriţi cu nădejdea cununilor, că pe cei potrivnici i-au omorât de tot, săvârşindu-şi fără oprire biruinţa lor. Drept aceea, întotdeauna izvorăsc din destul mulţime de tămăduiri, celor ce cer cu credinţă. Acestora să strigăm cu credinţă: rugaţi-vă lui Hristos Dumnezeu, să dăruiască iertare de greşeli, tuturor celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea voastră.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Pe Înţelepciunea şi Cuvântul în pântecele tău zămislindu-L în chip de negrăit, Maica lui Dumnezeu, lumii ai născut pe Cel Ce ţine lumea; şi în braţe ai avut pe Cel Ce cuprinde toate, prin Dătătorul de hrană al tuturor şi Făcătorul făpturii şi Domnul. Pentru aceasta te rog pe tine, Preasfântă Fecioară şi cu credinţă te măresc, ca să mă izbăvesc eu de greşeli, când voi vrea să stau înaintea feţei Ziditorului meu, Stăpână Fecioară Curată, al tău ajutor atunci să-mi dăruieşti, că poţi toate câte le voieşti.
SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Pe Mieluşelul şi Stăpânul şi Mântuitorul, văzându-L Mieluşeaua pe Cruce pe nedrept spânzurat, striga tânguindu-se: lumea se bucură mântuindu-se, iar pântecele meu arde văzând omorârea Ta, pe care o rabzi pentru milostivirea milei, îndelung Răbdătorule Doamne, adâncul milei. Dar înviază din morţi şi apără turma Ta de toată primejdia, ca un Dumnezeu Atotputernic.
Sambata, 1 noiembrie 2025, Biserica Ortodoxa a randuit sa se faca pomenirea mortilor. Pomenirea din aceasta zi, este cunoscuta si sub denumirea de Mosii de toamna. Cuvantul "mosi" vine de la "stramosi" si semnifica toti inaintasii nostri trecuti la cele vesnice. Tinand seama ca nu stim unde se afla cei morti, ne rugam atat pentru cei din iad, cat si pentru cei din rai.
De ce facem pomenire mortilor?
Biserica ii numeste pe cei trecuti in viata de dincolo "adormiti”, termen care are intelesul de stare din care te poti trezi. Ea nu vorbeste de trecere intr-o stare de nefiinta, ci de trecere dintr-un mod de existenta in alt mod de existenta. Hristos ii va darui cuvantului "adormit", intelesul care il asociaza cu invierea. Cand Mantuitorul ajunge in casa lui Iair, a carui fiica, de numai 12 ani, de abia murise, spune: "Nu plangeti; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).Potrivit Sfintei Scripturi, dupa moarte urmeaza Judecata particulara, in urma careia omul ajunge sa se impartaseasca fie de fericire, fie de suferinta, stari date de modul vietuirii pe pamant (unit cu Dumnezeu sau despartit de El). Aceste stari nu sunt definitive, ele dureaza pana la Judecata Universala, cand va avea loc invierea intregului neam omenesc si cand vor avea loc hotararile finale legate de starea de fericire sau suferinta. Noi ortodocsii ne rugam pentru cei morti, pentru ca avem credinta ca prin rugaciunile noastre, sufletul pentru care ne rugam va ajunge la Judecata universala, intr-o stare mai buna decat aceea cu care s-a despartit de trup. Prin aceste pomeniri ne aratam iubirea pentru cei trecuti la cele vesnice, dar si credinta noastra in inviere si viata vesnica.In ziua de Mosi se savarseste Sfanta Liturghie
La Proscomidie, preotul scoate din prescura miridele pentru morti si le asaza sub Sfantul Agnet, rostind numele mortilor de pe pomelnicele ce i-au fost aduse. In cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se preface in Trupul si Sangele Domnului. Astfel, miridele (care ii reprezinta pe cei pomeniti), participa la sfintenie prin prezenta lor alaturi de Trupul Lui Hristos de pe Sfantul Disc. Sambata, ziua de pomenire a mortilor
Sambata e ziua in care Mantuitorul a stat in mormant cu trupul, iar cu sufletul S-a pogorat la iad, ca sa elibereze din el pe toti dreptii adormiti. Biserica face pomenirea celor adormiti sambata si pentru ca aceasta zi premerge duminicii - ziua Invierii - numita si cea dintai zi a noii creatii sau a opta zi, ziua vesniciei.
In spatiul romanesc exista 20 de zile de Simion Florea Marian mentiona in lucrarea "Trilogia vietii", "ca pe tot parcursul anului, in spatiul romanesc exista 20 de zile de Mosi". Cuvantul "mosi" vine de la "stramosi", si se refera la persoanele trecute la cele vesnice. Cu apelativul "mosi" sunt numiti nu doar mortii, ci si principalele sarbatori ce le sunt consacrate, precum si pomenile facute pentru ei. Din zilele de Mosi amintim: "Mosii de primavara" (de Macinici), "Mosii de vara" (sambata dinaintea Rusaliilor), "Mosii de toamna" (in prima sambata din luna noiembrie), "Mosii de iarna" (sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne).
Rugaciune pentru cei adormiti in Domnul:
"Dumnezeul duhurilor si a tot trupul, care ai calcat moartea si pe diavol ai surpat, si ai daruit viata lumii Tale, insuti Doamne, odihneste sufletul adormitului robului Tau (numele) in loc luminat, in loc de verdeata, in loc de odihna, de unde a fugit toata durerea, intristarea si suspinarea! Si orice greseala a savarsit el cu cuvantul sau cu lucrul sau cu gandul, ca un Dumnezeu Bun si iubitor de oameni, iarta-l! Ca nu este om care sa fie viu si sa nu greseasca; numai Tu singur esti fara de pacat, dreptatea Ta este dreptate in veac si cuvantul Tau este adevarul".Reteta pentru coliva
Ingrediente: 500 g grau decorticat sau arpacas, 375 g zahar, aproximativ 250 g nuci curatate, vanilie, coaja rasa de lamaie (optional), o cana si jumatate pesmet din paine alba sau biscuiti daca nu o pregatim in zile de post, zahar pudra (ca sa se acopere coliva), 1 lingurita rasa cu sare, putina cacao si bomboane, pentru ornat coliva.
Instructiuni : 1. Eliminam toate corpurile straine din grau si il spalam in mai multe ape. 2. Punem graul intr-o oala mai mare, peste care turnam apa, ca sa acopere boabele de grau cam de un lat de palma si si-l fierbem cel putin o ora. Trebuie sa amestecam din cand in cand, ca sa nu se prinda. 3. Dam oala jos de pe foc si o acoperim cu un servet curat, apoi o invelim cu o patura, sau ceva gros, ca sa-si mentina caldura cat mai mult. 4. Dupa 4-5 ore, adaugam zaharul si fierbem din nou, pana se leaga. Acum trebuie sa amestecam cu o lingura curata din lemn, ca sa nu se lipeasca de fundul vasului, dand gust neplacut colivei. 5. Dupa ce s-a legat, luam vasul de pe foc si il lasam descoperit, pana ce compozitia s-a racit si o tinem acoperita in frigider pana cand dorim sa finisam coliva. 6. Inlaturam coaja care s-a format, adaugam sarea, vanilia, coaja rasa de lamaie si nucile taiate fin cu cutitul, pisate sau rasnite dupa preferinta. 7. In continuare, amestecam usor toate ingredientele, pana se omogenizeaza. 8. Compozitia o aseazam pe un platou curat, ceva mai mare decat o coala de hartie si o modelam uniform pe platou, ca sa capete o forma frumoasa. 9. Deasupra cernem pesmetul, pe care il presam putin cu un carton ca sa fie mai dens si neted, apoi cernem un stat uniform de zahar pudra, gros de cel putin 1 mm (oricum sa acopere bine pesmetul), pe care il presam, ca si pe pesmet. 10. Pentru ornat, putem folosi un sablon facut din carton, care sa reprezinte o cruce, peste care cernem putina cacao. De asemenea, putem folosi diverse bomboane, ca: drajeuri, migdale trase in zahar si altele, dupa preferinta si inspiratia noastra. 11. Curatam bine marginile platoului de pesmetul si de zaharul cazut la cernut.
Coliva este bine s-o pregatim in ajunul zilei cand vrem s-o folosim.
Lumanarea pe care o infigem in coliva, trebuie sa aiba un disc de hartie, pentru a nu se scurge ceara pe coliva.
Fiind numărați printre cei 70 de apostoli, cei cinci apostoli, Stahie, Amplie, Urban, Narcis și Apelie și-au mărturisit credința până la moarte.
Episcop al Vizantiei, Sfântul Apostol Stahie a zidit Biserica în Arghiropol, iar Sfântul Apelie, ajungând episcop al Iracliei, i-a întors pe mulți la dreapta credință, ambii trecând la Domnul cu pace. Episcopi și ei, Sfinții Amplie (în Odisopoles) și Urban (în Machedonia), au murit uciși de iudei și elini, pentru că au surpat idolii la care se închinau aceștia. Iar Sfântul Apostol Narcis, episcop al atenienilor, și-a dat și el sufletul în mâinile Domnului, după ce a fost chinuit în multe feluri.
Acatistul sfinţilor lui Dumnezeu pomeniţi în ziua de 31 octombrie
Apostolii Tăi, Doamne, Sfinții Stahie, Apelie, Amplie, Urban, Narcis și Aristobul, plini fiind de Dumnezeiască râvnă au propovăduit tuturor Dreapta Credință și i-au luminat pe cei aflați în întunericul închinării la idoli. De aceea, cu inimă bucuroasă astăzi le cântăm: Bucurați-vă, Sfinților Apostoli, care ați luminat lumea cu adevărul Dumnezeiesc!
Icosul 1:
Sfinților Apostoli Stahie, Amplie și Urban, preafericiților, cu toții ați fost hirotoniți episcopi de Sfântul Apostol Andrei și ați slujit Biserica lui Dumnezeu cu multă evlavie. Iar tu, Sfinte Apostole Narcis, ai fost hirotonit episcop de Sfântul Apostol Filip, pe când tu, Sfinte Apostole Aristobul, ai fost ucenicul Marelui Pavel și el te-a hirotonit episcop pentru Britania. Fapt pentru care noi vă cinstim cu inimă bucuroasă, împreună cu Sfântul Apostol Apelie și așa strigăm către voi:
Bucură-te, Sfinte Stahie, primule episcop al Bizanțului;
Bucură-te, cel ce ai zidit cu Andrei o Biserică în Arghiropolis;
Bucură-te, cel care ai fost 16 ani episcop și ai adormit în Domnul;
Bucură-te, Sfinte Apelie, episcopul Iracliei din Trahis, în Grecia veche;
Bucură-te, cel care ai adus pe mulți păgâni la credința creștină;
Bucurați-vă, Sfinților Amplie și Urban că ați sfărâmat idolii și pentru Domnul ați pătimit;
Bucurați-vă, Sfinților, că evreii și grecii păgâni v-au adus jertfe curate Domnului;
Bucură-te, Sfinte Narcis, episcopul Atenei;
Bucură-te, că ai fost muncit și martirizat de păgânii idolatri;
Bucură-te, Sfinte Aristobul, fratele Apostolului Varnava;
Bucură-te, că pe britanicii semi-sălbatici tu i-ai făcut credincioșiai Domnului!
Condacul al 2-lea:
Biserica s-a lățit cotinuude la Cincizecime, Sfinților Apostoli, pentru că propovăduirea voastră a fost sămânță curată aruncată în pământ bun. Și pilda voastră a urmat-o și Sfântul Mucenic Quentin, care a plecat să evanghelizeze Galia dimpreună cu Sfântul Lucian. Și slujind lui Dumnezeu și oamenilor, ne-a învățat și pe noi să cântăm: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
După ce a fost martirizat Sfântul Lucian la Beauvais, Sfinte Quentin, ai făcut multe minuni la Amiens. Și pentru propovăduirea ta ai fost închis de prefectul Rictiovarus. Din porunca lui ai fost pus în lanțuri și torturat dar nu te-ai lepădat de dreapta credință. Apoi, când ai scăpat în mod minunat, iarăși ai fost prins și muncit pentru credința ta, pentru care noi te lăudăm așa, dimpreună cu Sfântul Cuvios Mucenic Epimah:
Bucură-te, Sfinte Mucenice Quentin, cel care ai răbdat chinuri pentru Domnul tău;
Bucură-te, cel al cărui cap a fost tăiat și a fost aruncat în secret în mlaștinile din jurul Sommeului;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Epimah, cel care te-ai nevoit în pustia muntelui Pilusio, din Egipt;
Bucură-te, cel care te-ai nevoit fără să ai povățuitor duhovnicesc și ai biruit;
Bucură-te, căci Însuși Dumnezeu te lumina și te povățuia pe tine în nevoințele tale;
Bucură-te, că după ani de nevoință în singurătate, ai auzit că în Alexandria Egiptului creștinii sunt prigoniți;
Bucură-te, că ai vrut să mori și tu pentru Domnul mântuirii tale;
Bucură-te, că ai răsturnat jertfele și ai sfărâmat idolii din râvna pentru Domnul;
Bucură-te, că ighemonul Apellianos nu te-a convins să jertfești idolilor;
Bucură-te, că ai fost închis și i-ai întărit pe toți Mărturisitorii Lui din închisoare;
Bucură-te, că i-ai făcut pe toți, Mucenici dimpreună cu tine;
Bucură-te, că ai fost spânzurat și strujit cu gheare de fier;
Bucură-te, că ai fost bătut cu pietre și oasele tale ți s-au sfărâmat pentru veselia cea veșnică!
Condacul al 3-lea:
Dar tu, Sfinte Mucenice Epimah, ai cerut să te faci părtaș Patimilor lui Hristos și nu ai fugit de chinuri, ci ai dorit să rabzi pentru El chinuri și mai mari. Motiv pentru care trupul tău a fost umplut de sânge, sânge vindecător, căci a vindecat ochiul cel bolnav al femeii. Pentru ca, în cele din urmă, să ți se taie sfântul tău cap cu sabia, ca noi să strigăm: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Doamne, Pacea noastră, mare și minunat ești Tu și în Sfinții Tăi necunoscuți nouă, dar Ție preabine cunoscuți! Căci în secolul al IV-lea al Bisericii, Tu ai ridicat pe fiul preotului idolatru ca apologet al Tău. Și el a crezut în Tine datorită unei diaconițe cuvioase. Însă tatăl său l-a chinuit cumplit pentru Dreapta Credință. Dar după moartea necredinciosului Iulian Apostatul, chinurile sale au fost spre mântuirea multora. Căci l-a adus și pe tatăl său, care îl bătuse, la Dreapta Credință și pe mulți păgâni idolatri. Fapt pentru care îl fericim pe el și pe Sfântul Ierarh Iacov de Nisibis, zicând:
Bucură-te, Sfântule necunoscut, care ai adus pe mulți la credință și ai adormit în pace;
Bucură-te, că despre frumusețea vieții tale știm de la Sfântul Teodorit al Cirului;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iacov, Episcopul cetății Nisibis din Antiohia;
Bucură-te, că ai trăit în pustie fără acoperiș deasupra capului;
Bucură-te, că mâncai poamele copacilor și ierburi;
Bucură-te, că iarna locuiai în peșteră și nu îți pregăteai mâncarea la foc;
Bucură-te, cel îmbrăcat cu piei de capră;
Bucură-te, Proorocule și Făcătorule de minuni;
Bucură-te, că ai secat pârâul cu rugăciunea și pe fecioarele nerușinate le-ai făcut bătrâne;
Bucură-te, cel care prin sfărâmarea pietrei ai umilit pe judecătorul nedrept;
Bucură-te, cel care ai ajuns episcop fără voia ta și posteai și dormeai pe jos ca și mai înainte;
Bucură-te, cel care l-ai dat morții pe cel ce se prefăcea mort și iarăși l-ai înviat;
Bucură-te, Sfinte Părinte Iacov, care la Sinodul I Ecumenic ai strălucit printre Sfinții Părinți!
Condacul al 4-lea:
Sfinte Iacov, pe Arie, hulitorul, l-ai omorât cu rugăciunea ta, încât și-a vărsat mațele și ai participat la înmormântarea Sfântului Patriarh Mitrofanis al Constantinopolului. Tu i-ai fost profesor și îndrumător Sfântului Efrem Sirul și pe Saporie, împăratul perșilor, l-ai alungat cu muște câinești și țânțari. Căci minunat te-ai arătat întru toate și ne-ai învățat să cântăm: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Pe Saporie, Sfinte Iacov, l-ai alungat, pentru că te-a văzut ca pe un împărat și ai adormit în Domnul la adânci bătrâneți. Iar astăzi, Biserica mărturisește sfințenia ta cu bucurie, alături de Sfinții Ştefan, Varnava, Trofim, Dorimedont, Cosma, Damian, Sava, Vas, Avramie și cei dimpreună cu ei, despre care știm doar numele lor. Însă pe cei pe care noi nu-i știm, Dumnezeu îi știe și sunt vii la El, fapt pentru care strigăm către fiecare dintre ei cu bucurie și cu încredere:
Bucură-te, Sfinte Iacov, cel care ai făcut și faci minuni multe;
Bucură-te, Sfinte Ştefan și ne încununează și pe noi cu rugăciunile tale;
Bucură-te, Sfinte Varnava și ne învață Dreapta Credință;
Bucură-te, Sfinte Trofim și dă-ne mână de ajutor în necazurile de tot felul;
Bucură-te, Sfinte Dorimedont și ne bucură pe cale și în lucrul nostru;
Bucură-te, Sfinte Cosma și ne dă să nu uităm de moarte și de judecata ce va să fie;
Bucură-te, Sfinte Damian și fii cu noi atunci când ispitele ne asupresc;
Bucură-te, Sfinte Sava și ne fii povățuitor în cunoașterea teologică;
Bucură-te, Sfinte Vas și dă-ne să ne curățim trupul și sufletul pentru Domnul;
Bucură-te, Sfinte Avramie și ne apără de toată înșelarea ereticilor;
Bucurați-vă, toți Sfinții Domnului, care ați fost împreună cu aceștia și să ne luminați pururea;
Bucurați-vă, Sfinților, căci ați ajuns la bucuria cea veșnică;
Bucurăți-vă, Sfinților și ne ajutați și pe noi să ne bucurăm împreună cu voi!
Condacul al 5-lea:
Sfântă Cuvioasă Maică Maura ai luminat cu cuviința la Constantinopol, acolo unde ai întemeiat o Mănăstire și viața ta a fost bine-plăcută înaintea Domnului. Iar tu, Sfinte Mucenice Pes, ai plecat la Domnul prin zdrobirea capului tău cu bolovani, pe când voi, Sfintelor Mucenițe Fecioare, 12 la număr, ați fost spânzurate în mijlocul unei galerii și așa ați moștenit Împărăția cea veșnică. Fapt pentru care, cu toții, să strigăm: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Căci Dumnezeu Își are Sfinții Lui din orice neam și de orice vârstă, căsătoriți sau monahi, copii sau bătrâni, pentru că au râvnit râvna cea bună. Și cei care se unescîntru Domnul, pentru ca să trăiască cuviincios, au răsplată veșnică. Așa au parte de ea și Sfântul Mucenic Seleuct, căsătorit cu Sfânta Muceniță Stratonica, care au fost una până la sfârșit și cărora le cântăm:
Bucurați-vă, Sfinților Mucenici Seleuct și Stratonica, care v-ați căsătorit de tineri și ați trăit pentru Domnul;
Bucurați-vă, căci ați fost ca „un singur suflet și o singură inimă”;
Bucurați-vă, căci atunci când ați fost întrebați pentru credința voastră, dimpreună v-ați jertfit Domnului;
Bucură-te, sfântă familie, care și în viață și în moarte ai fost una;
Bucurați-vă, că Sfintele voastre Moaște sunt izvorâtoare de Mir;
Bucurați-vă, căci sunteți exemplu de iubire și de comuniune pentru toți;
Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Maică Maura, pentru că ai ales să te unești cu Mirele Bisericii;
Bucură-te, Sfânta Maura, care ne ajuți pe noi să construim Biserici și școli și să trăim cuviincios;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Pes, care ai ales să mori pentru Domnul decât să te lepezi de El;
Bucură-te, Sfinte Pes și ne întărește pe noi când slăbiciunea trupească ne doboară;
Bucurați-vă, Sfintelor Mucenițe Fecioare, cele după numărul Apostolilor Lui, care ați primit spânzurarea pentru El;
Bucurați-vă, căci moartea voastră a fost o intrareîn bucuria cea veșnică;
Bucurați-vă, Sfintelor Fecioare și întru curăție și pace mijlociți și nouă adormirea întru Domnul!
Condacul al 6-lea:
Mulți sunt Mucenicii Tăi, Doamne și grele chinuri pentru Tine au suferit! Dar, mai mult decât viața lor trecătoare, au prețuit netrecătoarea Ta slavă veșnică. Printre aceștia sunt și Sfântul Mucenic Gordian, care a fost ucis cu sabia, Sfântul Mucenic Epimah Romanul, care a fost martirizat prin tăierea capului dimpreună cu Sfântul Mucenic Gordian și Sfinții 3 Mucenici din Melitina, care au fost martirizați prin zdrobirea mădularelor lor. De aceea, noi cântăm bucurându-ne: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
De la Răsărit și până la Apus, de la o margine și până la alta a lumii, Dumnezeu are Sfinți copleșitori, plini de curăție și de frumusețe Dumnezeiască în Împărăția Lui. Acolo se bucură și Sfântul Ierarh Erc de Cornwall, fratele Sfântului Uny. El a fost hirotonit preot, apoi episcop de Sfântul Ierarh Patrick și l-a instruit pe Sfântul Brendan Navigatorul. Iar lui și celorlalți Sfinți astăzi pomeniți le spunem:
Bucură-te, Sfinte Erc, cel care ai trecut din Irlanda în Anglia pentru a mărturisi Dreapta Credință;
Bucură-te, cel care ai slujit în Biserica una a Preasfintei Treimi;
Bucură-te și te roagă pentru luminarea celor care au căzutdin Dreapta Credință pe care tu ai mărturisit-o;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Gordian, care ai iubit pe Domnul mai presus decât viața ta;
Bucură-te, cel care, împreună cu Sfântul Epimah Romanul, v-ați botezat cu Botezul muceniciei;
Bucurați-vă, Sfinților 3 Mucenici din Melitina, care ați fost zdrobiți ca tămâia pentru a fi jertfă de bună-mireasmă;
Bucurați-vă, voi, Sfinților, cărora vi s-a zrobit trupul dar sufletul vi s-a umplut de slava Lui cea veșnică;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Mucenice Foillan al Irlandei, frateleSfinților Ultan și Fursey;
Bucură-te, cel care te-ai nevoit cu Sfântul Ultan într-o insulă pustie;
Bucură-te, că Stareț al Mănăstirii de la Cnobheresburg ai ajuns;
Bucură-te, că ai zidit o Mănăstire la Fosses-la-Ville în provicia Namur;
Bucură-te, că în pădurea Sonian ai fost prins de bandiți și acolo ei te-au ucis;
Bucură-te, că trupul tău cel sfânt a fost dezbrăcat și ascuns, dar sufletul tău a mers la Domnul!
Condacul al 7-lea:
Sfinte Cuvioase Mucenice Foillan de bandiți ai fost mucenicit ca pâinea în cuptor, iar sfântul tău cap, după ce a fost tăiat, încă rostea rugăciuni bine-plăcute în fața lui Dumnezeu. Iar netrebnicii aceia, nu s-au uitat la minunatul tău cap care vorbea ci l-au aruncat într-o cocină de porci. Însă Sfânta Gertrude a recuperat Sfintele tale Moaște și le-a adus în Mănăstirea ta, la Fosses-la-Ville, iar noi cântăm: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Mulți sunt, Doamne, Sfinții Tăi, pe care noi nu-i cunoaștem! După cum nu îi cunoaștem și îi neglijăm pe cei care s-au sfințit în partea de Apus a Bisericii, care acum e căzutăde la Dreapta Credință. Însă ei sunt Sfinții Tăi, Sfinții Bisericii una și necunoașterea și disprețuirea lor e un păcat împotriva Duhului Sfânt. De aceea, dintre ei, îi cinstim azi pe unii și le spunem cu bucurie:
Bucură-te, că un an ai fost arhiepiscop dar pomenirea ta este plină de lumină;
Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Maică Notburga de Cologne;
Bucură-te, fiica lui Dagobert I, care te-ai nevoit după rânduiala Sfântului Benedict al Nursiei.
Bucură-te, Sfinte Mucenice Arnulfus de Novalese, lumină frumoasă a Italiei;
Bucură-te, că tu ai fost muncenicit de sarazini pentru că nu te-ai lepădat de credința ta;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Wolfgang de Regensburg, luminătorul Bavariei;
Bucură-te, cel care te-ai născut într-o familie de conți șvabi și te-ai nevoit după rânduiala Sfântului Benedict;
Bucură-te, cel care ai fost hirotonit preot de Sfântul Ulrich;
Bucură-te, cel care ai fost trimis să îi evanghelizezi pe ungurii păgâni;
Bucură-te, cel care ai fost tutorele Sfântului Împărat Henric al II-lea;
Bucură-te, că spre sfârșitul vieții tale ai devenit pustnic în Austria Superioară;
Bucură-te, cel ce ai adormit în capela Sfântul Othmar din Pupping!
Condacul al 8-lea:
Sfinte Ierarhe Wolfgang, propovăduitorule al Dreptei Credințe, Sfintele tale Moaște au fost înmormântate în cripta Sfântului Emmeram și multe minuni s-au petrecut la mormântul tău. Iar voi, Sfinților Cuvioși Spiridon și Nicodim, prescurarii Mănăstirii Pecerska, 30 de ani ați pregătit prescurile pentru Dumnezeiasca Liturghie și ați cântat: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Sfinte Cuvioase Spiridon, deși ai fost fără școală, te-ai arătat plin de înțelepciune Dumnezeiască și de sfințenie. Căci venind la Pecerska ai învățat să citești și ai învățat Psaltireape de rost. Și pe ea o cântai în fiecare zi bucurându-te și nevoindu- te dimpreună cu Sfântul Nicodim, ajutorul tău, cu care erai „într-un gând, la un obicei, la rugăciune și la lucrul mâinilor”. De aceea, vă zicem cu evlavie:
Bucură-te, Sfinte Spiridon, care ai astupat cu mantia gura cuptorului și mantia nu s-a ars;
Bucură-te, cel care ai adus în rasa ta apă, ca într-o găleată, pentru a stinge incendiul;
Bucură-te, împreună cu Sfântul Nicodim, căci Sfintele voastre Moaște sunt în Kiev, în Lavra Peșterilor;
Bucură-te, că ai adormit cu degetele mâinii drepte strânse pentru închinăciune;
Bucurați-vă, că ne învățați pe noi prietenia cea sfântă și bunătatea lucrului făcut cu evlavie;
Bucurați-vă și ne ajutați pe noi în toată nevoința și lucrarea vieții noastre;
Bucurați-vă, cei 100.000 de Sfinți Mucenici ai Georgiei, care ați fost uciși în Tbilisi;
Bucurați-vă, căci mongolii sultanului Jalal al-Din v-au adus recoltă sfântăDomnului;
Bucurați-vă, voi, cei 100.000 de Sfinți Mucenici, care ați murit pentru cinstireaSfintelor Icoane;
Bucurați-vă, căci nu ați vrut să vă bateți joc de Sfintele Icoane ale Bisericii;
Bucurați-vă, căci sângele vostru cel sfânt a curs ca râul pentru teologia iconografică;
Bucurați-vă, că sfintele voastre capete și trupurile voastre cele mucenicite au fost aruncare pe râul Mtkvari;
Bucurați-vă, Sfinților Mucenici ai Georgiei și nu ne lăsați pradă nici pe noi căderii de la Dreapta Credință!
Condacul al 9-lea:
Doamne, sângele Sfinților Tăi a sfințit pământul și rugăciunile lor cele sfinte au curățit lumea de vrăjitorie și de păgânătate. Dar pentru că mereu păcătuim și mereu avem nevoie de luminarea Ta, de aceea îi punem pe Sfinții Tăi mijlocitoripentru noi, pentru ca prin rugăciunile lor cele curatesă ne înveți și pe noi să trăim cuvios și să strigăm: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Nu înțeleg necredincioșii iubirea Sfinților Tăi pentru Tine, Doamne, pentru că sunt până în gât băgați în iubirea de sine și în plăceri păcătoase. Dar ei Te iubesc curat pe Tine, ca și Sfântul Nou-Mucenic Nicolae, din Hios, care în secolul al XVIII-lea pentru Tine a fost mucenicit. De aceea, lui îi zicem acestea cu inima bucuroasă:
Bucură-te, Sfinte Nicolae, care din părinți creștini, Petros și Stamatis, te-ai născut;
Bucură-te, cel care la 20 de ani munceai la construcții în Magnisia;
Bucură-te, că boala ta a fost spre mântuirea ta, chiar dacă turcii te-au îmbrăcat în haine turcești și te-au numit Mehmet;
Bucură-te, că prin Arhimandritul Chirillos teai vindecat și te-ai întărit în viața ascetică;
Bucură-te, că turcii te-au prins și te-au întemnițat pentru Credința ta Sfântă;
Bucură-te, că ei te-au chinuit în mod barbar pentru Credința Ortodoxă;
Bucură-te, că ți-au tăiat capul la ceasul al 6-lea;
Bucură-te, că Sfintele tale Moaște au fost aruncate în mare;
Bucură-te, că ne vindeci pe noi de boli, de dureri și de neputințe grele;
Bucură-te, că dai încrederetuturor celor care se nevoiesc pentru mântuirea lor;
Bucură-te, Sfinte Nou-Mucenice Ioan Alexandrovici Kochurov;
Bucură-te, primule Sfânt Protoiereu al Rusiei martirizat în revoluția din Rusia, pe 31 Octombrie 1917;
Bucură-te, că ai ales Dreapta Credință și pentru ea ai murit, făcând ateismul socialismului de rușine!
Condacul al 10-lea:
Sfinte Nou-Mucenice Ioane, fiul Preotului Alexandru și al Preotesei Anna, tu te-ai născut în regiunea Riazan și ai fost seminarist la Riazan și student teolog la Academia Teologică din Sankt Petersburg. Și te-ai căsătorit cu Preoteasa Alexandra și cu ea ai avut 5 copii, trăind frumos, pentru care noi cântăm: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Însă Domnul te-a luat din Rusia și te-a dus la New York, Sfinte Ioane, ca să faci misiune în America de Nord. Ai fost hirotonit preot de ÎPS Nicolae, Arhiepiscop de Alaska și al Aleuților și ai slujit ca paroh la Catedrala Sfântul Vladimirdin Chicago. Și pentru că bine ai chivernisit Biserica ta, ai primit distincții preoțești, fapt pentru care îți zicem:
Bucură-te, că ai fost Protoiereul Americii de Nord;
Bucură-te, că ai primit ordinul Sfânta Anapentru slujirea ta;
Bucură-te, că ai revenit în Rusia și ai fost preotul paroh al Catedralei Sfânta Ecaterinadin Țarscoe Selo;
Bucură-te, că ai fost o pildă vie de evlavie și de bună-cuviință;
Bucură-te, căci mai mulți te-au împușcat, după ce ai fost lovit peste față;
Bucură-te, căci deși ai fost împușcat și erai plin de sânge pe sutană, nu ai adormit imediat;
Bucură-te, că ai fost tras de păr pentru Domnul și ai fost batjocorit de cei care au dorit să te omoare ca pe un câine;
Bucură-te, Sfinte Ioane, că ne înveți să răbdăm toate pentru Împărăția cea veșnică;
Bucură-te, Sfântule Nou-Mucenic Leonid Preotul, care în 1918 ai fost martirizat;
Bucură-te, Sfântule Nou-Mucenic Vsevolod Preotul, care în 1937 ai fost martirizat;
Bucură-te, Sfântule Nou-Mucenic Alexandru Preotul, care în același an ai pătimit pentru Domnul;
Bucură-te, Sfântule Nou-Mucenic Serghie Preotul, care cu Vsevolod și cu Alexandru ai pătimit;
Bucură-te, Sfântule Nou-Mucenic Alexie Preotul, care tot în 1937 ai fost martirizat!
Condacul al 11-lea:
Sfinților Noi-Mucenici și Preoți Vsevolod, Alexandru, Serghie și Alexie și Sfinților Noi-Mucenici și Preoți Vasile, Anatolie și Eufrosin și tu, Sfinte Noule-Mucenic Iacov, ați pătimit pentru Domnul în 1937 în Rusia; iar tu, Sfinte Noule-Mucenic și Preot Innocent ai pătimit în 1938 și cu toții sunteți pomeniți astăzi, la sfârșitul lunii Octombrie. Motiv pentru care strigăm cu bucurie: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Doamne, Dumnezeul meu, pe Sfinții Tăi, astăzi pomeniți, apărătorii vieții mele, aici i-am pomenit, pe cei pe care Biserica Ta îi pomenește. Iar Tu, Cel care Îi cunoști pe toți pe care Biserica îi pomenește azi, pentru că sunt la Tine, pentru sfintele lor rugăciuni în pace împacă viața noastră și ne mântuiește pe noi, cei care cântăm:
Bucură-te, Sfântule Nou-Mucenic Vasile Preotul;
Bucură-te, Sfântule Nou-Mucenic Anatolie Preotul;
Bucură-te, Sfântule Nou-Mucenic Eufrosin Preotul;
Bucură-te, Sfântule Nou-Mucenic Iacov;
Bucură-te, Sfântule Nou-Mucenic și Preot Innocent;
Bucurați-vă, toți Sfinții lui Dumnezeu astăzi pomeniți, care sunteți știuți și neștiuți de noi;
Bucurați-vă, Sfinților, astăzi pomeniți și păziți Biserica noastră de schisme și de căderi în erezie;
Bucurați-vă, Sfinților, astăzi pomeniți și ne învățați teologia cea tainică a înDumnezeirii;
Bucurați-vă, Sfinților, astăzi pomeniți și ne scăpați de boli, de cutremure, de sărăcie și de silnicia războiului;
Bucurați-vă, Sfinților, astăzi pomeniți și ne întăriți conștiința noastră eclesială și ne umpleți de dorul pentru mântuirea oamenilor;
Bucurați-vă, Sfinților, astăzi pomeniți și dați-ne râvna pentru unitate și pentru întrajutorare frățească;
Bucurați-vă, Sfinților, astăzi pomeniți și ne povățuiți spre a ne curăți de păcate și a ne uni mereu cu Domnul;
Bucurați-vă, Sfinților, astăzi pomeniți, bucuria întregii Biserici, care bine v-ați nevoit și Raiul l-ați moștenit!
Condacul al 12-lea:
Preacurată Treime, Dumnezeul nostru, sinaxa Sfinților Tăi, pomeniți azi, o punem înaintea Ta și Ție ne rugăm, Dumnezeule Atotțiitorule, ca să ne aperi și să ne curățești și să ne întărești prin sfintele lor rugăciuni de toate cele rele și de necazuri, pentru ca într-un glas să cântăm: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Pe toți Sfinții Tăi pomeniți azi îi chemăm să ne ajute prin rugăciunile lor și prin ei Ție ne rugăm, Doamne al milei și al îndurărilor, pentru întreaga Biserică și pentru întreaga lume, pentru ca toți să se mântuiască. De aceea, îi fericim pe toți pe care îi știm astăzi pomeniți și astfel zicem către ei:
Bucurați-vă, Sfinților Apostoli Stahie, Apelie, Amplie, Urban, Narcis și Aristobul;
Bucurați-vă, Sfinților 100.000 de Mucenici din Tbilisi, Sfântule necunoscut, dimpreună cu cele 12 Sfinte Mucenițe Fecioare;
Bucurați-vă, Sfinților Mucenici Seleuct, Stratonica, Arnulfus și cei trei din Melitina;
Bucurați-vă, Sfinților Ştefan, Varnava, Trofim, Dorimedont, Cosma, Damian, Sava, Vas, Avramie și cei dimpreună cu voi;
Bucurați-vă, Sfinților Ierarhi Iacov, Erc, Antonin Fontana și Wolfgang;
Bucurați-vă, Sfintelor Cuvioase Maici Maura și Notburga;
Bucurați-vă, Sfinților Cuvioși Părinți Foillan, Spiridon și Nicodim;
Bucurați-vă, Sfinților Noi-Mucenici Nicolae și Iacov;
Bucurați-vă, Sfinților Noi-Mucenici și Preoți Ioan, Leonid, Vsevolod, Alexandru și Serghie;
Bucurați-vă, Sfinților Noi-Mucenici și Preoți Alexie, Vasile, Anatolie, Eufrosin și Innocent;
Bucurați-vă, toți Sfinții Bisericii astăzi pomeniți și pe care noi nu îi cunoaștem;
Bucurați-vă, Sfinților ai lui Dumnezeu, astăzi pomeniți și bucurați-ne cu harul rugăciunilor voastre!
Condacul al 13-lea:
Doamne, Împărate și Stăpâne a toată făptura, primește-i pe Sfinții Tăi ca mijlocitoripentru iertarea păcatelor noastre și pentru ca să ne ridicăm din ele spre pocăință și spre viață curată! Căci Tu poți toate câte vrei și toate pentru care iubiții Tăi Sfinți se roagă către Tine. De aceea, Preacurata și Preasfânta noastră Treime, Dumnezeul nostru, Părinte, Fiule și Duhule Sfinte, ai milă de noi toți, pentru rugăciunile lor, de noi care strigăm: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori)
Icosul 1:
Sfinților Apostoli Stahie, Amplie și Urban, preafericiților, cu toții ați fost hirotoniți episcopi de Sfântul Apostol Andrei și ați slujit Biserica lui Dumnezeu cu multă evlavie. Iar tu, Sfinte Apostole Narcis, ai fost hirotonit episcop de Sfântul Apostol Filip, pe când tu, Sfinte Apostole Aristobul, ai fost ucenicul Marelui Pavel și el te-a hirotonit episcop pentru Britania. Fapt pentru care noi vă cinstim cu inimă bucuroasă, împreună cu Sfântul Apostol Apelie și așa strigăm către voi:
Bucură-te, Sfinte Stahie, primule episcop al Bizanțului;
Bucură-te, cel ce ai zidit cu Andrei o Biserică în Arghiropolis;
Bucură-te, cel care ai fost 16 ani episcop și ai adormit în Domnul;
Bucură-te, Sfinte Apelie, episcopul Iracliei din Trahis, în Grecia veche;
Bucură-te, cel care ai adus pe mulți păgâni la credința creștină;
Bucurați-vă, Sfinților Amplie și Urban că ați sfărâmat idolii și pentru Domnul ați pătimit;
Bucurați-vă, Sfinților, că evreii și grecii păgâni v-au adus jertfe curate Domnului;
Bucură-te, Sfinte Narcis, episcopul Atenei;
Bucură-te, că ai fost muncit și martirizat de păgânii idolatri;
Bucură-te, Sfinte Aristobul, fratele Apostolului Varnava;
Bucură-te, că pe britanicii semi-sălbatici tu i-ai făcut credincioșiai Domnului!
Condacul 1
Apostolii Tăi, Doamne, Sfinții Stahie, Apelie, Amplie, Urban, Narcis și Aristobul, plini fiind de Dumnezeiască râvnă au propovăduit tuturor Dreapta Credință și i-au luminat pe cei aflați în întunericul închinării la idoli. De aceea, cu inimă bucuroasă astăzi le cântăm: Bucurați-vă, Sfinților Apostoli, care ați luminat lumea cu adevărul Dumnezeiesc!
Rugăciune :
Preasfântă și De-Viață-Făcătoare Treime, Dumnezeule a toată bucuria și pacea, Care ai chemat, din toate neamurile și în toate secolele, pe Sfinții Tăi și i-ai întărit și luminat ca să trăiască cuvios și în Dreapta Credință în Biserica Ta, nu ne trece cu vederea nici pe noi, nevrednicii Tăi robi, care, ca și ei, avem nevoie de Mila și de Iertarea și de Iubirea Ta de oameni! La Tine venim și la Mila și Îndurerea Ta cădem, Iubitorule de oameni, ca pentru rugăciunile Sfinților Tăi, astăzi pomeniți, să ne ajuți pe noi în toată clipa și în tot ceasul. Căci suntem neputincioși și fără ajutor dacă Tu nu ești Ajutorul nostru și Luminarea noastră și Împăcarea sufletelor noastre. De aceea, îndrăznind la mila Milostivirii Tale, Preasfinte Doamne, te rugăm să ne ajuți nouă acum și la sfârșitul vieții noastre, la Judecata particulară și la înfricoșătoarea Ta Judecată, unde nimeni nu are cuvânt de dezvinovățire pentru faptele sale. Și ne ajută să ne trăim viața în pace, cu trezvie și cu bunătate a inimii, pentru ca prin tot ceea ce facem și spunem să se preaslăvească preasfânt Numele Tău, al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor! Amin!
Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale și ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!
