Atunci când un om nu este cu Dumnezeu

  “…Şi de câte ori te afli în Biserică, iată că te afli deja în rai. Dacă oamenii te necăjesc cu răutăţile lor, află-ţi scăparea în Biserică, îngenunchează dinaintea lui Dumnezeu, iar El te va lua sub aripa Sa protectoare, atotputernică şi blândă. Chiar dacă s-ar năpusti asupra ta lighioane de demoni, fugi în Biserică – printre îngeri, fiindcă Biserica este pururea plină de îngeri, iar îngerii lui Dumnezeu te vor apăra de toţi demonii acestei lumi şi nimic nu te va putea vătăma…
Atunci când un om nu este cu Dumnezeu, el este întotdeauna o jucărie a diavolului, iar diavolul se joacă cu el: într-o clipă el îi umple sufletul cu gânduri necurate, într-altă clipă el îi aprinde limba de blesteme, altă dată îl face să defăimeze, să calomnieze, să fure, să desfrâneze sau îl îndeamnă spre orice altă faptă rea. Şi continuă în acest chip până când omul îşi aminteşte de Dumnezeu, îşi află scăparea în Biserica lui Dumnezeu şi se închină dinaintea lui Dumnezeu. Atunci el se află cu totul în cer ..”(Sfântul Justin Popovici)

Icoana Maicii Domnului din Miroj ("Mirojskaya")

• • 

    Icoana Maicii Domnului din Miroj („Mirojskaya”)

    Icoana Maicii Domnului din Miroj („Mirojskaya”)

Icoana Maicii Domnului din Miroj este de tip „Oranta” („Rugătoarea”). Fecioara Maria este zugrăvită cu mâinile desfăcute, întinse spre cer, iar Pruncul Iisus este zugrăvit într-un cerc, peste pântecele ei.

Icoana Maicii Domnului din Miroj („Mirojskaya”) este prăznuită pe 24 septembrie.

Această icoană a apărut în Mănăstirea Miroj în anul 1198. Dar mai târziu, în timpul domniei țarului Ivan cel Groaznic, o veche însemnare spune că din ochii Maicii Domnului curgeau lacrimi în vremea când orașul Pskov era stăpânit de o ciumă puternică. Multe binecuvântări și mulți oameni au fost vindecați înaintea Icoanei Maicii Domnului din Miroj.

Icoana Maicii Domnului din Miroj este de tip „Oranta” („Rugătoarea”). Fecioara Maria este zugrăvită cu mâinile desfăcute, întinse spre cer, iar Pruncul Iisus este zugrăvit într-un cerc, peste pântecele ei (asemănător cu icoana Maicii Domnului „a Semnului”). Pe fiecare parte a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu sunt reprezentați sfinții de la Pskov: în partea dreaptă, Sfântul Timotei din Pskov (prințul Dovmont), cinstit pe 20 mai, iar în partea stângă, soția sa, Sfânta Monahie Marta, cunoscută cu numele de mirean ca Maria Dimitrievna († 8 noiembrie 1300).

Țarul Ivan Vasilievici a luat icoana făcătoare de minuni de la Pskov, dar la mănăstire a rămas o copie fidelă a icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Miroj.

La data de 24 septembrie 1567, de sărbătoarea Sfântului Avraam de la Miroj, a avut loc o minune înaintea vechii icoane a Maicii Domnului.

Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „a Semnului” din Miroj a fost instituită în același an cu binecuvântarea Arhiepiscopului Pimen de Novgorod și Pskov. În anul 1666 a fost alcătuită și publicată o slujbă specială pentru această icoană. Această slujbă a fost adăugată și în Mineiul pe luna septembrie.

Icoana Maicii Domnului "din pomul de mirt" - "Myrtidiotissa"

 Icoana Maicii Domnului „din pomul de mirt” (Myrtidiotissa) este prăznuită pe 24 septembrie.

Icoana Maicii Domnului „din pomul de mirt” se află în biserica Mănăstirii Myrtides, de pe insula greacă Kythera. Această icoană și-a primit numele de la faptul că a fost găsită într-un pom de mirt, în secolul al XIV-lea.

În vremea aceea, un păstor se afla cu turma într-o vale pustie, care era plină cu tufe de mirt. Pe 24 septembrie, la 40 de zile după Adormirea Maicii Domnului, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu i s-a arătat și i-a spus să caute icoana sa, care a fost adusă în acel loc cu mulți ani înainte.

Păstorul a căzut la pământ, rugându-se Maicii Domnului. Când s-a ridicat și s-a întors, el a văzut icoana Maicii Domnului printre ramurile unui pom de mirt. Plângând de bucurie, a dus icoana acasă și a povestit familiei și prietenilor cum a descoperit-o.

A doua zi de dimineață, când s-a trezit, păstorul a constatat că icoana lipsește și s-a gândit că probabil cineva a furat-o în timpul nopții. Cu inima grea, el a plecat din nou cu oile pe valea unde a găsit icoana. Spre uimirea lui, a văzut icoana din nou în ramurile pomului de mirt. Slăvind pe Dumnezeu, omul a luat încă o dată icoana cu el. În dimineața următoare, icoana dispăruse la fel ca mai înainte. A treia oară când s-a întâmplat acest lucru, păstorul și-a dat seama că Maica Domnului vrea ca icoana ei să rămână în locul în care a apărut pentru prima dată.

Păstorul a construit o mică biserică din lemn pe locul mirtului, pentru a găzdui icoana, care a fost numită „din pomul de mirt”, după locul în care a fost descoperită. Ulterior, s-a zidit o biserică mai mare pe locul primei biserici. Icoana Maicii Domnului „din pomul de mirt” a devenit ocrotitoarea insulei și au avut loc multe minuni.

La sfârșitul secolului al XVI-lea, Teodor Koumprianos, descendent al păstorului care a găsit icoana, trăia în satul Kousoumari. El era paralizat și avea credința nezdruncinată că Maica Domnului o să-l vindece. În fiecare an, pe 24 septembrie, el ruga un membru al familiei să meargă la biserica Mănăstirii Myrtides pentru a se ruga și a aprinde lumânări pentru el. Într-un an, el i-a rugat pe cei din familie să-l ducă pe 24 septembrie să se închine personal înaintea icoanei Maicii Domnului „din pomul de mirt”. În timpul privegherii, s-a auzit un zgomot puternic venind dinspre mare. Crezând că vin pirații, toți credincioșii au fugit, uitând să-l ia și pe Teodor. Neputându-se deplasa, el a rămas singur înaintea icoanei, rugându-se. Dintr-odată, el a auzit o voce din icoană, care i-a zis să se ridice și să fugă.

Teodor s-a ridicat și a ieșit din biserică, reușind să alerge după rudele sale, care s-au bucurat văzând această minune. Mai apoi și-au dat seama că nu a existat nici un atac al piraților, iar zgomotul a fost privit ca un semn dumnezeiesc, astfel încât paraliticul să poată rămâne înaintea icoanei singur.

Din acel moment, familia Koumprianos a sărbătorit ziua de prăznuire a icoanei Maicii Domnului „din pomul de mirt” aducându-i cinstea cuvenită, deoarece Teodor a fost vindecat în acea zi. Printre multele minuni atribuite icoanei Maicii Domnului se numără și stoparea unei epidemii de ciumă, vindecarea unei femei din Alexandria, salvarea unor oameni de la moarte, și alte minuni mai mari.

Pelerinii vin și cinstesc icoana Maicii Domnului „din pomul de mirt” („Myrtidiotissa) de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august) și în ziua descoperirii sale (24 septembrie).

Sfântul Siluan Athonitul, omul dragostei de Dumnezeu

Un sfânt de la care învățăm că adevărata viaţa nu poate fi trăită decât în Dumnezeu:

„Dacă Domnul este al nostru, toate sunt ale noastre. Iată cât suntem de bogaţi. Mare şi necuprins e Domnul nostru, dar pentru noi El S-a micşorat ca să-L cunoaştem şi să-L iubim, ca din iubi­rea lui Dumnezeu să uităm pământul, să trăim în ceruri şi să vedem slava Domnului.”

Alături de cuvântul pe care Dumnezeu i l-a descoperit: „Ţine-ţi mintea în iad şi nu deznădăjdui!”, putem primi şi acest cuvânt al Sfântului Siluan drept reper pentru viețile noastre: „Cu cât mai mare este iubirea, cu atât mai mari sunt suferinţele sufletului; cu cât mai deplină este iubirea, cu atât mai deplină este cunoştinţa; cu cât mai fierbinte este iubirea, cu atât mai fierbinte este rugăciunea; cu cât mai desăvârşită este iubirea, cu atât mai sfântă este viaţa.”
„Iată o cale scurtă și ușoară spre mântuire: fii ascultător, înfrânat, nu osândi, păzește-ți mintea și inima de gândurile cele rele și gândește că toți oamenii sunt buni și Domnul îi iubește. Pentru acest gând smerit, harul Duhului Sfânt va via întru tine și vei zice: «Milostiv este Domnul!»” (Sf. Siluan Athonitul).
Toate virtuțile despre care vorbește aici Sfântul Siluan Athonitul au la temelie o singură lucrare ascetică deosebit de importantă: gândul smerit.
Cine are gânduri smerite învață să asculte, nu să dea directive.
Învață să fie înfrânat, păzindu-se de orice lăcomie, desfrânare și risipire.
Învață să se ferească de gândurile rele, învingându-le prin cugetarea la Dumnezeu și rugăciunea pentru aproapele.
Dar gândirea smerită va fi osândită de toți cei care au gânduri pline de mândrie.
Va fi desconsiderată. Va fi ignorată.
Însă mai bine să fii smerit și desconsiderat decât mândru și apreciat.
Așa a fost și Sfântul Siluan Athonitul.
Și de aceea acum sufletul său se bucură împreună cu îngerii în ceruri de dragostea nesfârșită a lui Dumnezeu...