Icoana Maicii Domnului numita "Potoleste intristarile noastre" este cinstita in chip deosebit pe 25 ianuarie. Icoana mai este praznuita si in zilele de 25 septembrie si 9 octombrie. Icoana "Potoleste intristarile noastre" a fost adusa in Moscova de catre cazaci, in vremea domniei tarului Mihail Fiodorovici (1613-1645), si se afla in Biserica Sfantul Nicolae, din cartierul Sadovniki Pupisevo. In aceasta biserica se pastrau si o serie de insemnari despre multe dintre minunile petrecute inaintea acestei sfinte icoane, insa incendiul din anul 1771 va distruge intreaga arhiva a bisericii.
Dintre minunile din vechime ale acestei sfinte icoane se pastreaza doar amintirea unei minunate aratari a Maicii Domnului, intamplata in a doua jumatate a secolului al XVII-lea. Astfel, o doamna instarita, care locuia departe de Moscova, zacea de multa vreme la pat, fiind chinuita de o boala grea.
Deoarece medicii nu mai sperau ca boala sa fie tamaduita, femeia isi astepta tacuta sfarsitul. La un moment dat insa, noaptea, in somn, femeii i s-a aratat Maica Domnului, zicandu-i: "Porunceste sa te duca la Moscova. Acolo, in biserica Sfantului Nicolae, se afla icoana Maicii Domnului cu inscriptia: "Potoleste intristarile noastre". Roaga-te inaintea ei si vei primi vindecare."
Miscata profund de mila lui Dumnezeu si a Maicii Domnului, femeia a pornit la drum, in pofida greutatii nespus de mari pe care i-o provoca boala. Odata ajunsa in Moscova, dupa multe cautari, femeia a aflat biserica despre care i-a spus Maica Domnului. Cercetand insa biserica, ea n-a vazut icoana despre care i s-a spus in vis. Pentru aceasta, ea a inceput sa-i povesteasca preotului despre visul cel minunat.
Afland preotul cele despre icoana, a cerut unui baiat sa aduca din clopotnita toate icoanele cu Maica Domnului. Odata aduse icoanele cu pricina, intre ele s-a aflat si vechea icoana a Maicii Domnului, pe marginea careia statea scris: "Potoleste intristarile noastre." In acel moment, femeia cea bolnava, care pana atunci nu putea sa-si miste nici macar mana, spre mirarea tuturor, si-a facut semnul Sfintei Cruci, s-a sculat in picioare si, fara ajutorul nimanui, s-a apropiat de icoana si a sarutat-o.
Din acel moment, icoana Maicii Domnului a fost asezata la loc de mare cinste, in biserica moscovita inchinata Sfantului Nicolae. Mai apoi, in cinstea ei a fost amenajat chiar si un mic altar. Deoarece tamaduirea femeii celei bolnave a avut loc in ziua de 25 ianuarie 1760, slujitorii bisericii au randuit ca zi de praznuire a icoanei tocmai aceasta zi. Nu dupa mult timp, cu multa rugaciune, a fost alcatuit si Acatistul Maicii Domnului "Potoleste intristarile noastre".
Imediat, inaintea icoanei, din toate orasele au inceput sa soseasca fel de fel de suferinzi, iar puterea lui Dumnezeu s-a aratat in numeroase alte minuni. Un numar foarte mare de minuni s-au savarsit inaintea acestei icoane a Maicii Domnului mai ales in timpul epidemiei din anul 1771.
Mai multe copii ale acestei icoane au fost impartite in intreaga Rusie, numai in Moscova aflandu-se patru icoane purtand acelasi nume, care au fost preamarite prin numeroase minuni. In cinstea altor mari minuni, icoana mai este praznuita si in zilele de 25 septembrie si 9 octombrie.
Icoana Maica Domnului numita "Potoleste intristarile noastre" o infatiseaza pe Maica Domnului tinand Pruncul cu mana dreapta, in vreme ce mana stanga se afla lipita de obraz. Pruncul tine in mana Sa un pergament desfasurat pe care sta scris: "Potoleste intristarea mea!"
Rugaciune catre Maica Domnului, pentru potolirea intristarilor
Minunata izbavire si aparare ne-a daruit noua cinstitul tau chip, Preacuvantata Fecioara de Dumnezeu Nascatoare, ca izbavindu-ne de rele, prin aratarea lui, si cautand spre el, multumiri aducem tie, noi, robii tai, Nascatoare de Dumnezeu: ci ca ceea ce ai stapanire nebiruita, izbaveste-ne pe noi din toate nevoile, ca sa strigam tie: Bucura-te, bucuria noastra, izbaveste-ne pe noi de tot raul si alina intristarile noastre!
O, Maica prealaudata, cereasca Imparateasa si Stapana, Fecioara de Dumnezeu Nascatoare, ceea ce ai nascut pe Cuvantul mai Sfant decat toti sfintii! Primind prinosul nostru de acum, potoleste intristarile noastre si ne izbaveste de toate necazurile, nevoile, tristetele si ne scapa de osanda cea vesnica si chinul care va sa fie, si ne invredniceste a ne salaslui in vesnicile corturi ale raiului pe noi, robii tai, care strigam: Aliluia!
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc,Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru.
Apoi Psalmul 142:
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Condacul 1
Minunată izbăvire și apărare primim prin cinstitul tău chip, binecuvântată Fecioară, Maică a lui Dumnezeu, că, izbăvindu-ne de rele prin arătarea lui și căutând spre el, mulțumiri aducem ție, noi, robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, iar tu, având stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să-ți strigăm: Bucură-te, Bucuria noastră, izbăvește-ne de tot răul și potolește întristările noastre!
Icosul 1:
Condacul 2:
Toate puterile cerești te văd, de Dumnezeu aleasă Fecioară, pururea stând înaintea tronului slavei Împăratului ceresc și pentru creștini rugându-te Fiului și Dumnezeului tău, cerească Împărăteasă; iar noi, păcătoșii, pe pământ văzând sfânta ta icoană și căzând înaintea ei, ție ne închinăm cu evlavie, strigând Fiului tău: Aliluia!
Icosul 2:
Înțelegere dă-ne nouă, neîncetata noastră solitoare, cerească Împărăteasă: că din guri necurate cum este cu putință a cânta numelui tău? Ca mijlocitoare a tuturor bunătăților, puternică ești a da ajutor în toată trebuința noastră, ca să strigăm ție cu umilință unele ca acestea:
Condacul 3:
Puterea
Celui preaînalt te-a adumbrit și te-a dăruit grabnică și caldă ocrotire
celor ce aleargă la tine cu credință și se închină cinstitului tău
chip, că numai ție, preacurată Maică a lui Dumnezeu, ți s-a dat în dar
să împlinești toată cererea noastră bună, și tu singură poți să ne ajuți
cât voiești, pe noi, cei ce cântăm Fiului tău și Dumnezeului nostru: Aliluia!
Icosul 3:
Având bogăție de milostivire neîmpuținată, tuturor marginilor pământului le întinzi mână de ajutor și dăruiești bolnavilor vindecare, patimilor ușurare, orbilor vedere și tuturor le împlinești cererile după a lor trebuință; iar noi, cu mulțumire cântăm ție unele ca acestea:
Condacul 4:
Cuprinși fiind de viforul multor necazuri, întotdeauna ne ajuți, cerească Împărăteasă, nouă, celor ce cu credință alergăm la tine și ne închinăm icoanei tale purtătoare de tămăduiri, prin care primim putere și har, precum ai zis oarecând despre cea dintâi icoană a ta. De aceea, crezând cu adevărat că asculți cererile celor ce cheamă numele tău cel sfânt, cântăm Fiului tău: Aliluia!
Icosul 4:
Auzind Domnul mijlocirile tale cele pentru noi, aleasă Cămară a Duhului Sfânt, împlinește cererile tale; iar noi, păcătoșii, pe pământ văzând icoana ta cea sfântă care ne alină sufletele întristate ca un soare strălucitor, ție, Maicii lui Dumnezeu, cutezăm a grăi:
Condacul 5:
Ca pe o stea de la Dumnezeu purcezătoare ne-ai arătat cinstită icoana ta, Stăpână a lumii, spre care căutând și cu inimă credincioasă rugându-ne, ție, Născătoare de Dumnezeu, grăim: Tu ești scut nebiruit și zid de apărare nouă, celor ce strigăm Fiului tău: Aliluia!
Icosul 5:
Puterile cerești vedeau că porți în brațele tale pe Cel ce a zidit cu mâinile Sale pe om și înțelegeau că este Stăpânul tuturor; iar noi, păcătoșii, pe pământ văzându-te zugrăvită pe tine, Maică preacurată, tinzând cu dragoste mâinile tale către noi, cu umilință strigăm ție:
Condacul 6:
Propovăduitori plini de Duhul Sfânt fiind Apostolii, după Înălțarea Domnului, la sfințirea bisericii tale din Lida aflând chipul tău zugrăvit pe perete de mână nevăzută, Stăpână, au înțeles că Dumnezeu binevoiește să ne trimită har și binecuvântare prin icoanele tale, pentru care au strigat lui Hristos Dumnezeu, Celui născut din tine: Aliluia!
Icosul 6:
Strălucit-ai cu înțelepciunea, ca o rază a Soarelui Dreptății, Fecioară preanevinovată, și ai răspândit lumina adevăratei cunoașteri de Dumnezeu, prin care cei dreptcredincioși te mărturisesc a fi Maica lui Dumnezeu întrupat și cântă ție unele ca acestea:
Condacul 7:
Vrând îndelung-răbdătorul și atotvăzătorul Dumnezeu să arate iubirea Sa de oameni și adâncul îndurărilor Sale, te-a ales ca Maică a Lui și izvor nesecat al milei, încât, deși este cineva vrednic de osânda dreptei Judecăți, totuși, prin atotputernica ta mijlocire, va fi izbăvit, cântând Fiului tău și Dumnezeului nostru: Aliluia!
Icosul 7:
Minunate ai arătat lucrările Tale în Preacurată Maica Ta, Doamne, și în chip minunat ne-ai dăruit icoana ei, care mai mult decât razele soarelui luminează pe oamenii care, privind spre aceasta, o văd pe însăși Născătoarea de Dumnezeu și strigă cu inima credincioasă și suflet plin de dragoste unele ca acestea:
Condacul 8:
Preaslăvită arătându-se sfânta ta icoană în biserică, Îngerii au cântat-o, Apostolii au preaslăvit-o, ceata ierarhilor i s-a închinat, iar noi, păcătoșii, căzând înaintea ei, așteptăm marile și bogatele tale milostiviri, strigând cu glas de veselie: Aliluia!
Icosul 8:
Hristos Domnul, Cel ce stăpânește peste toate cele de sus și cele de jos, văzându-te pe tine, Maica Sa, pururea stând înaintea Lui și cu umilință aducându-I rugăciune pentru noi, păcătoșii, a făgăduit să împlinească toate cererile tale. Pentru aceasta, nădăjduim în mijlocirile tale de Maică și îți mulțumim pentru binefaceri, prin laude ca acestea:
Condacul 9:
Toată firea îngerească aduce cântări de laudă ție, Maicii lui Dumnezeu, acoperitoarea tuturor celor ce aleargă la tine și cer ajutorul tău; că, prin ocrotirea ta cea tare și neclintită, pe drepți îi veselești, pe păcătoși îi aperi și de necazuri îi izbăvești, întristările le potolești și te rogi pentru toți cei ce strigă cu credință: Aliluia!
Icosul 9:
Ritorii cei mult-grăitori, ca niște pești fără de glas, nu se pricep a lăuda, Stăpână, praznicul cel slăvit al sfintei tale icoane, nici nu sunt vrednice laudele aduse ție din gurile noastre cele necurate; totuși, văzând nenumăratele binefaceri arătate nouă prin sfânta ta icoană, cu sufletul și inima bucurându-ne, grăim ție:
Condacul 10:
Voind a mântui neamul omenesc de înșelăciunea vrăjmașului, Domnul cel iubitor de oameni te-a dăruit pe tine, Maica Sa, spre ajutor pământenilor, grăind: „Fii ai oamenilor, iată, Maica Mea, pe care v-o dau să vă fie acoperământ și scăpare, întristaților mângâiere, necăjiților bucurie, năpăstuiților ocrotitoare și să ridice din adâncul păcatului pe toți care strigă: Aliluia!
Icosul 10:
Împărăteasa cerurilor se roagă pururea pentru noi, zicând: „Împărate ceresc, primește pe tot omul ce Te proslăvește și cheamă numele Tău și pe cei ce mă cinstesc pe mine, și nu îi lepăda de la fața Ta, ci binevoiește întru ei și primește de la ei toată ruga, și pe toți îi izbăvește din nevoi”; iară noi, păcătoșii, nădăjduind spre rugăciunile tale de Maică, strigăm unele ca acestea:
Condacul 11:
Cântare cu glas de umilință primește de la noi, cerească Împărăteasă, și rugăciunea adusă ție ascultă-o, Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, că la tine întru nevoi, necazuri și întristări alergăm, înaintea ta vărsăm lacrimi în tristețile noastre și, cu inimă zdrobită, ne rugăm: „Potolește întristările noastre și primește această jertfă a robilor tăi”, care strigă: Aliluia!
Icosul 11:
Făclie primitoare de lumină a Luminii celei adevărate arătându-te celor de pe pământ, luminezi sufletele celor care cinstesc arătarea icoanei tale și la Dumnezeiasca înțelegere povățuiești pe cei ce cântă ție unele ca acestea:
Condacul 12:
Har de sus cere pentru noi de la Stăpânul tuturor, Fiul și Dumnezeul tău, și întinde-ne mâna ta de ajutor, acoperă-ne cu aripile tale, depărtează de la noi pe tot vrăjmașul și potrivnicul, împacă viața noastră, ca să nu pierim cumplit, și ne primește în corturile cele veșnice, ocrotitoarea noastră, ca, bucurându-ne, să cântăm Preasfintei Treimi: Aliluia!
Icosul 12:
Cântându-te pe tine, Stăpână grabnic ajutătoare, te lăudăm și, rugându-ne ție cu umilință, credem și mărturisim că vor primi prin tine bunătățile cele vremelnice și veșnice toți cei ce cântă ție:
Condacul 13:
O, Maică prealăudată, cerească Împărăteasă și Stăpână, ceea ce L-ai născut pe Cuvântul, Cel mai sfânt decât toți Sfinții, primind acest dar de acum, potolește întristările noastre și ne izbăvește de toate necazurile, nevoile și durerile. Scapă-ne de osânda cea veșnică și de chinul ce va să fie, și ne învrednicește de veșnicele corturi ale Raiului pe noi, robii tăi, care cu credință cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori)
Apoi se zic iarăşi Icosul 1 şi Condacul 1.
Rugăciunea întâi către Maica Domnului:
Rugăciunea a doua:
Istoria Icoanei Maicii Domnului „Potolește întristările noastre” (25 ianuarie și 9 octombrie)
Icoana Maicii Domnului Potolește întristările noastre, după tradiție a fost pictată de un călugăr rus de la Muntele Athos și a fost trimisă în Moghilev, din Belarus. În timpul țarului Mihail I (1613-1645), în acele ținuturi a avut loc a luptă cu ocupanții polonezi, iar ostașii cazaci, învingători, au dus icoana la Moscova și au așezat-o în biserica Sfântul Nicolae din cartierul Pupâșev. Mai târziu, în urma unui incendiu, biserica a fost renovată; în timpul lucrărilor, icoana a fost depozitată în clopotniță, rămânând uitată acolo vreme îndelungată. În anul 1760, o femeie de origine nobilă, care trăia departe de Moscova, a suferit de paralizia întregului corp, pentru o lungă perioadă de timp. Având numeroase bogății, bolnava a consultat mulți medici, dar nu a primit ajutor de la niciunul, încât ea își pierduse orice speranță că se va face bine. Atunci, Născătoarea de Dumnezeu i s-a arătat în vis, spunându-i: „Poruncește să te ducă la Moscova. Acolo, în biserica Sfântului Nicolae, se află icoana mea cu inscripția: Potolește întristările noastre. Roagă-te înaintea ei și vei primi degrab vindecare”. În timpul visului, femeia a văzut icoana Preasfintei Fecioare. Când s-a trezit, i-a rugat pe cei care o îngrijeau să o ducă la biserica amintită. După un drum anevoios, au ajuns în Moscova și au descoperit, în cele din urmă, biserica Sfântul Nicolae. Intrând cu credință, femeia bolnavă s-a închinat la toate icoanele, dar nu a văzut icoana care-i apăruse în vis. Atunci a început să-i povestească preotului despre visul ei minunat. Preotul a poruncit paraclisierului să aducă din clopotniță toate icoanele Maicii Domnului care erau păstrate acolo. Printre icoanele vechi și prăfuite au descoperit și icoana Maicii Domnului cu inscripția Potolește întristările noastre. Văzând icoana, femeia bolnavă a strigat cu bucurie: „Ea este! Ea este!” După ce sa săvârșit Paraclisul Maicii Domnului înaintea Sfintei Icoane, femeia bolnavă s-a ridicat pe picioarele ei, neavând nevoie de sprijin, și a plecat din biserică prin propriile puteri, întorcându-se acasă deplin sănătoasă. 2 Această minune săvârșită de Maica Domnului a avut loc în 25 ianuarie 1760, zi pe care Biserica Rusă a închinat-o prăznuirii acestei icoane făcătoare de minuni, alcătuind încă de atunci o Slujbă și un Acatist în cinstea ei. Suferinzi din toate orașele au început să sosească la icoana nou descoperită și puterea lui Dumnezeu s-a arătat în numeroase alte binefaceri primite de credincioși prin chipul Maicii Domnului. Un număr foarte mare de minuni și vindecări s-a săvârșit în timpul epidemiei de ciumă din anul 1771. De aceea, mai multe copii ale icoanei au fost realizate și împărțite în întreaga Rusie, în Moscova aflându-se patru dintre acestea, care au fost preamărite prin numeroase minuni săvârșite. În anul 1930, regimul ateu bolșevic a închis și apoi a demolat biserica în care era adăpostită icoana Maicii Domnului, dar aceasta a fost mutată în biserica Sfântul Nicolae din cartierul Kuznețkaia, unde este și astăzi cinstită de credincioși. Icoana o înfățișează pe Maica Domnului ținând mâna stângă ridicată lângă cap, care este ușor înclinat. Aceasta sugerează că Născătoarea de Dumnezeu ascultă rugăciunile tuturor credincioșilor care apelează la ea în nevoile, necazurile și întristările lor. Cu mâna dreaptă, Fecioara Maria Îl ține pe Pruncul Iisus. Mântuitorul poartă în mâinile Sale un sul desfăcut, pe care sunt înscrise următoarele cuvinte: „Faceți judecată dreaptă și purtați-vă fiecare cu milă și cu îndurare, nu asupriți pe văduvă și pe orfan și nu țineți minte răutatea fratelui vostru în inimile voastre” (cf. Zaharia 7: 9-10). Chiar numele acestei icoane este o rugăciune către Maica Domnului, pentru izbăvirea de boli, necazuri și întristări trupești și duhovnicești.
Troparul, glasul al 5-lea:
Potolește
întristările sufletului meu mult îndurerat, ceea ce ai șters toată
lacrima de pe fața pământului, că tu vindeci bolile oamenilor, stingi
suferințele păcătoșilor și alungi necazurile celor ce au în tine nădejde
și sprijin, Preasfântă Fecioară.
