Împodobirea bradului în prezent este o tradiție, casele și chiar instituțiile publice având câte un brad împodobit, de cele mai multe ori artificial. Se obișnuiește decorarea acestuia începând cu câteva zile înainte de Crăciun și scoaterea acestuia din casă în anul ce urmează, în jurul datei de 6 ianuarie, când se sărbătorește Boboteaza.
Tradiția spune că pomul de Crăciun se împodobește în Ajun de Crăciun, pe 24 decembrie. Un înger sau o stea poate fi pusă în vârful pomului, reprezentând îngerii sau steaua de la Betleem. Împodobirea bradului în prezent este o tradiție, casele și chiar instituțiile publice având câte un brad împodobit, de cele mai multe ori artificial.
Vâscul era considerat sacru de către celții druizi și de către indienii nativi americani deoarece rămânea verde pe parcursul iernii și producea și fructe în vreme ce alte plante mureau în anotimpul rece. Druizii considerau că această plantă are puterea de a vindeca infertilitatea și bolile nervoase dar și de a alunga diavolul.
Cu mult înainte de apariția brazilor de Crăciun, păgânii considerau că tot ceea ce rămâne verde pe tot parcursul anului este simbolul vieții eterne și al renașterii. Datorită asocierii cu ideile păgâne, iedera și alte plante veșnic verzi au fost interzise în secolul al șaselea.
Dimineata de Ajun
In unele sate din Oltenia, in dimineata de Ajun, unii oameni se trezesc
devreme. Fac focul in soba si atata jarul din ea cu un vreasc. In tot
acest timp, rostesc o urare de Craciun: „Buna dimineata lui Ajun! /C-a
venit intr-un ceas bun /Sa ne-aduca: porcii grasi si unturosi /Si
oamenii sanatosi, /Vacile cu vitei, oile cu miei, scroafele cu purcei,
clostile cu pui, gainile cu oua. La anul si la multi ani!”.
Colindatul de Craciun
O alta traditie indragita de Craciun este cea a colindatului.
Colindatorii merg, in prima zi, din casa in casa, cu steaua in mana. Le
vestesc oamenilor nasterea lui Iisus. Cine nu deschide usa
colindatorilor, va avea parte de un an neroditor si plin de ghinioane.
In Maramures, adultii merg la colindat impreuna cu cei mici. Sunt
primiti de gazde cu cozonac, sarmale, preparate din porc, colaci, vin si
suc. Pe 25 decembrie, oamenii trimit mesaje si urari de Craciun celor
dragi cu care nu s-au intalnit.
Vasc in casa, de Craciun
O alta traditie spune sa agati vasc la usi sau la lustre. Vascul apare
in multe culturi, dar originea lui nu e cunoscuta. Popoarele scandinave
credeau ca vascul o reprezinta pe Friga, zeita dragostei. Cuplurile care
se saruta sub o crenguta de vasc ar ramane impreuna toata viata.
Traditia crestin-ortodoxa spune ca, cine pune vasc in casa, va avea un
an imbelsugat, cu fericire si pace in familie.
Marul, de Ajun
In trecut, cine voia sa afle cum va sta cu sanatatea in anul urmator, se
folosea de un mar. Persoana curioasa alegea un mar si il taia in
jumatate. Daca marul avea viermi, omul era urmarit de boala. Daca marul
era putred, anunta moartea celui care l-a ales.
Traditia mesei de Craciun
Este o traditie importanta respectata de toti credinciosii. Dupa un post
de 40 de zile, pe 25 decembrie, dupa ce au fost la biserica, romanii se
infrupta dintr-o masa plina. Oamenii servesc produse din porc, animal
sacrificat pe 20 decembrie, in Ziua de Ignat. Din carnea lui se fac
sarmale, toba, caltabosi, lebar, carnati si multe alte bunatati.
Traditii si obiceiuri de Craciun in Transilvania
In satele din Maramures, colindatorii iau cu asalt ulitele din Ajunul
Craciunului. Sunt rasplatiti cu nuci, mere, colaci sau bani. Tinerii
umbla cu „Steaua” sau cu „Capra”. Dupa ce au colindat noaptea, isi iau
bicele si ies pe ulitele satului. Cine le iese in cale este „croit” de
biciul „mosilor”. „Mosii” maramureseni poarta o masca facuta din blana
de cornute si bat la usile oamenilor pentru a-i speria si pentru a le
ura un an mai bun. De Craciun nu se da cu matura, nu se spala rufe si nu
se da nimic cu imprumut. Cei care au animale si pasari le dau mancare
pe saturate si o bucata de aluat dospit pentru a le feri de boli. In
Ajunul Craciunului se leaga pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai
roditori in anul care vine. Superstitiosii ung cu usturoi vitele, la
coarne si la solduri, pentru a alunga spiritele rele. Se spune ca, daca
vitele se culca in seara de Ajun pe partea stanga, este semn ca iarna va
fi lunga si geroasa. In satul Limba, din judetul Alba, se pastreaza
inca un vechi obicei – „Pitaratul”. Denumirea vine de la „pitarau” –
colacul pe care cei mici il primesc atunci cand merg la colindat. E
facut din aluat care ramane de la paine sau de la cozonaci. in prima zi
de Craciun, cetele de feciori colinda in biserica, dupa incheierea
slujbei, fiind ascultati de tot satul.
Traditii si obiceiuri de Craciun in Moldova
Pe langa impodobirea bradului, in unele gospodarii se pastreaza un
obicei stravechi – decorarea caselor cu plante: busuioc, maghiran si
bumbisor, purtator de noroc. Bucatele traditionale sunt preparate de
seara. Femeile nemaritate isi pot vedea ursitorul daca pun intr-o
strachina, pe prispa, sub fereastra, cate un pic din toate mancarurile.
In Bucovina, oamenii fac turte de Craciun si le pastreaza pana la
primavara, cand sunt puse intre coarnele vitelor atunci cand pornesc la
arat. Acesti colaci trebuie sa fie rotunzi precum Soarele si Luna. In
ziua de Ajun, femeile obisnuiesc sa ascunda fusele de la furca de tors
sau sa bage o piatra in cuptor pentru a tine serpii departe de
gospodarie. O traditie frumoasa care s-a pierdut este cea de a iesi
afara cu mainile pline de aluat si de a atinge fiecare pom din livada,
repetand: „Cum sunt mainile mele pline de aluat, asa sa fie pomii
incarcati cu rod tot anul”. In unele zone, pe langa colindatori ies pe
ulitele satului cetele de mascati – „babe si mosnegi” care prin joc,
gesturi si dialog transmit urari pentru anul care vine.
Traditii si obiceiuri de Craciun in Oltenia
In satele din Oltenia, in Ajunul Craciunului se practica „scormonitul in
foc”. Toti membrii familiei se aduna in jurul focului si, pe rand, dau
cu o nuia, spunand: „Buna dimineata lui Ajun/ Ca-i mai buna a lui
Craciun/ intr-un ceas bun/ Oile lanoase/ Vacile laptoase/ Caii
incuratori/ Oamenii sanatosi/ Sa se faca bucatele, porumbul, graul”. In
Oltenia, vaile rasuna de Colinde in fiecare Ajun. Tot in Oltenia, in
ziua de Craciun, femeile mai respecta inca un obicei vechi de sute de
ani – dimineata, ele pleaca la cimitir, unde dau cu tamaie mormintele,
dupa care se intorc acasa si scot colacii de le copt. Pe fiecare colac
sunt puse un ou si o lumanare, iar apoi se da de pomana prin vecini.
Traditii si obiceiuri de Craciun in Banat
in localitatile de pe Valea Almajului, colindatorii iau cu ei un bat din
lemn de alun incrustat in coaja sau afumat la lumanare. Batul este
lovit de podeaua casei pentru a alunga duhurile rele. Alunul fiind
nasul, in folclorul romanesc, cu el se alunga serpii, norii, spre a feri
gospodaria de diavoli si a-i aduce prosperitate. Batranii arunca in
fata colindatorilor boabe de grau si porumb. Oamenii cred ca daca vor
amesteca boabele peste care au trecut colindatorii cu samanta pe care o
vor pune in brazda vor avea parte de o recolta buna in anul care vine.
In Ajunul Craciunului, sarbii din Banat fac focul pentru pentru a arde
„badnajak-ul”. Este vorba despre un trunchi de stejar tanar care este
aprins in noaptea de Craciun in curtea casei. Scanteile focului ar aduce
bunastare gospodariei.
Traditii si obiceiuri de Craciun in Dobrogea
Varianta dobrogeana a „Caprei” este „Strutul”. Traditionala costumatie
de Craciun este facuta in aceasta zona dintr-o tesatura groasa de lana,
de care sunt prinse legaturi de stuf, plante gasite din abundenta pe
malurile lacurilor dobrogene. Flacaii se strang in cete inca din 6
decembrie, de la Mos Nicolae, pentru a incepe repetitiile. In trecut,
cetele erau foarte bine organizate. Fiecare avea un „cap” care se
asigura de pastrarea tuturor traditiilor, un ajutor, un contabil, un
tuicar, un pisic si o iapa. Aceste oranduiri se mai pastreaza inca in
unele localitati in care baietii se mai organizeaza dupa vechile
obiceiuri. In nordul Dobrogei, in apropierea Muntilor Macinului, cetele
de feciori au si „Oleleul” – personaj de origine pagana care intra
primul in gospodarie, inconjoara ceata de colindatori de doua-trei ori,
dupa care o vegheaza. Oleleul are misiunea de a speria duhurile rele. El
este imbracat in general in cojoc din piele de oaie si inarmat cu un
buzdugan si cu o sabie din lemn. Costumatia este completata cu beteala,
clopotei si talangi pe care „oleleul” le bate din pamant pentru a
proteja gospodariile de spiritele rele.
Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/traditii-si-obiceiuri-romanesti-de-craciun-ce-se-spune-ca-e-bine-sa-faci-in-ajun-ca-sa-iti-mearga-bine-tot-anul-847883
Informaţiile publicate pe site-ul Digi24.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 120 de caractere.
