Părintele Cleopa Ilie

 

Zice Mântuitorul: Dacă lumina care este în tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult? (Matei 6, 23).

Lumina este mintea noastră. Sfinții Părinți spun că mintea este ochiul sufletului. Când mintea noastră se va întuneca de păcate, atunci toată așezarea și simțurile trupului vor fi întunecate.

Dacă mintea noastră, pe care ne-a dat-o Dumnezeu spre luminare și povățuire la toată fapta bună, va fi întunecată de cele rele, atunci cu atât mai întunecate vor fi poftele trupului nostru, care pururea și prea lesne se pleacă la păcate.

Când cârmaciul corabiei sau al unui mijloc de călătorie se îmbată și se întunecă la minte, atunci cei ce sunt în corabie, în avion sau în orice mașină cu care călătorim sunt în primejdie de moarte.

Când mintea noastră este întunecată de păcate și de pofte, sufletul nostru este pururea în primejdie să moară prin păcat.

Dacă ochiul sufletului nostru, adică mintea va fi curată și fără răutate, atunci și așezările și lucrările trupului și ale sufletului nostru vor fi luminate și plăcute lui Dumnezeu.

Sfântul Isihie Sinaitul zice în Filocalie că paza minții este calea a toată virtutea și porunca lui Dumnezeu iar Cuviosul Pimen Egipteanul spune că nu avem nevoie de nimic altceva, ci numai de minte trează.

Avva Agaton a fost întrebat ce este mai mare, osteneala trupească, sau păzirea cea dinăuntru și a zis că omul este asemenea unui pom: osteneala trupească este frunza, iar paza celor dinăuntru este rodul.

Filocalia ne învață cum să ne păzim mintea în 4 pași:

● Întâi trebuie să ne păzim mintea de închipuiri pătimașe.

● Apoi să ne păzim mintea de orice gând păcătos.

● Să chemăm neîncetat numele Domnului nostru Iisus Hristos în ajutor.

● Neapărat să ne aducem aminte neîncetat de moarte, spre a nu greși înaintea lui Dumnezeu.

Nimeni nu-și poate păzi mintea de gânduri rele și de închipuiri pătimașe dacă nu va avea pururea în mintea sa rugăciunea neîncetată.

Sfântul Isihie Sinaitul spune că paza minții și rugăciunea se susțin una pe alta, pentru că paza minții vine din rugăciunea neîncetată, iar rugăciunea, din paza minții și din atenția cea mare.

Toți sfinții și dumnezeieștii Părinți se sileau pururea la păzirea minții, căci știau că fără această sfântă lucrare nimic nu poate spori omul pe calea poruncilor lui Dumnezeu.

Trebuie să ne păzim mintea de gânduri și imaginații rele, aducându-ne aminte de Mântuitorul care zice: Privegheați în toată vremea, rugându-vă (Luca 21, 36) și: Privegheați, căci nu știți ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului (Matei 25, 13).

Sfântul Apostol Petru ne îndeamnă la trezvie și la paza minții, zicând: Fiți treji, privegheați. Potrivnicul vostru, diavolul, umblă răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită (I Petru 5, 8).

Zice Mântuitorul în Sfânta Evanghelie: Nu vă îngrijiți pentru viața voastră ce veți mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veți îmbrăca (Matei 6, 25).

Apoi, ca să ne arate bunătatea Sa negrăită și purtarea Sa de grijă față de noi și de toate făpturile Sale, spune: Căutați la păsările cerului, că nu seamănă nici nu seceră, nici nu adună în jitnițe și Tatăl vostru Cel ceresc le hrănește (Matei, 6, 26).

Ca să vă vedeți cât de mare este purtarea de grijă a lui Dumnezeu pentru păsările cerului care sunt atât de neînsemnate față de om, voi folosi un exemplu de la Sfântul Vasile cel mare, despre o pasăre de mare ce se cheamă alcion.

Pentru ea Dumnezeu ține marea în liniște 14 zile pentru a nu-i strica cuibul făcut în nisipul mării și a îneca puișorii.

Alcionul își scoate puii la marginea mării. Această pasăre își pune ouăle în nisip lângă apă și le clocește pe la mijlocul iernii, când se pornesc vânturi și furtuni care izbesc valurile de maluri.

Toate valurile și furtunile se alină când alcionul șade pe ouă în cele 7 zile, după care ies puișorii din găoace. Fiindcă și de hrană au trebuință, Dumnezeu i-a mai dăruit încă 7 zile pentru creșterea puilor.

Corăbierii spun că acestea sunt zilele alcionului și le așteaptă ca să pornească în larg, știind că atunci Domnul ține marea în loc.Aricii de mare cunosc mai înainte tulburarea mării și se vâră sub o lespede de care se prind cu piciorușele.

Nimeni nu știe așa de bine despre schimbarea vremii ca acest arici, căci pe el nici filozofii, nici astronomii și nici meteorologii nu l-au învățat aceasta, ci Domnul Însuși a pus în această vietate mică urma înțelepciunii Sale celei mari și negrăite.

Nimic nu e lipsit de purtarea de grijă a lui Dumnezeu, nimic nu este trecut cu vederea de El. Toate le privește cu luare aminte ochiul Său cel neadormit.

Încă și ariciul de uscat e mare meteorolog, căci din două răsuflări își face vizuina. Când suflă crivățul de miazănoapte el astupă gaura din partea din care simte că vine crivățul. Când se schimbă vremea și vine austrul, vântul de miazăzi, se mută la răsuflătoarea dinspre miazănoapte.

Prin toate trece și străbate purtarea de grijă a Aceluia ce ne-a zidit. Cele necuvântătoare au știință de mai înainte de la Dumnezeu, referitoare la schimbarea ce va să fie în aer, pricepere care mă covârșește.

Ursul când este rănit are știință să se vindece cu floarea ce se cheamă lumânărică, iar vulpea știe să se vindece cu lacrima de rășină a molidului.

Și la furnică pronia lui Dumnezeu se vede în chip luminat, căci i-a dat pricepere ca vara să-și gătească și să-și adune hrana peste iarnă.

Furnica taie cu unghiile partea din mijloc a roadelor ca să nu încolțească, le usucă dacă simte că se umezesc și le scoate afară doar când vremea e bună.

Acestea înțelegându-le să zicem și noi cu proorocul: Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne. Toate întru înțelepciune le-ai făcut (Psalm 103, 25).

Pronia lui Dumnezeu e îngrijirea Lui neîntreruptă față de toate făpturile Sale. Precum aerul învelește lucrurile și apa acoperă cele ce sunt în ea, așa pronia cea sfântă pe toate le cuprinde și le îngrijește, ca un adevărat părinte (II Regi 16, 9; Psalm 32, 13-15; 113, 10).

Concluzia Evangheliei de astăzi e cuprinsă într-o singură frază: Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă (Matei 6, 33).

Zadarnic ne ostenim zi și noapte pentru cele trecătoare. Alergăm fără rost după lucruri nefolositoare ce pier odată cu noi.

Uneori nici somn nu avem, nici sfintele sărbători nu le mai ținem, nici la biserică nu găsim timp să mergem, nici acasă nu ne rugăm, nici cărți sfinte nu citim, nici pe cei bolnavi nu-i cercetăm, nici de moartea cea grabnică și de judecata lui Dumnezeu nu ne mai amintim.

Vrem averi, cinste, sănătate și uităm de Dumnezeu. De asta este atâta suferință în lume, atâtea boli și certuri în familie.

Uităm de dragostea Lui, de Biserica Lui, de mântuitoarele învățături ale Sfintei Evanghelii, punându-ne nădejdea numai în propriile mâini. De aia nu avem adevărata pace și mulțumire sufletească.

Să ne întoarcem din nou la Dumnezeu, la rugăciune, la lucrarea faptelor bune. El ne așteaptă.

Să nu ne mai mândrim cu mintea noastră, să nu ne punem nădejdea în viața asta trecătoare, ci numai în Dumnezeu să credem, doar Lui să I ne închinăm, la Biserica Sa să mergem cât mai des și prin pocăință și viață creștinească să lucrăm ogorul mântuirii noastre.

În toate cele bune să fim întâi. Și la lucrul mâinilor și la biserică și la milostenie și la post și la rugăciune.

Cu mâinile să lucrăm, dar cu mintea să ne rugăm. Cu picioarele să călătorim, dar cu limba să lăudăm pe Dumnezeu și să dăm sfaturi duhovnicești.

Să ne creștem copiii în frica de Dumnezeu, să trăim în pace cu iubitorii de pace, iar de cei răi, eretici și robiți de patimi să ne ferim, ca să nu cădem în cursele lor.

Să nu ne biruim nici de mândria hainelor, nici de laudele sau ocara oamenilor, nici de beție sau cumplita de desfrânare sau de mulțimea grijilor pământești care stăpânesc astăzi lumea.

De vom face așa, vom duce o viață liniștită, vom avea timp mai mult de rugăciune și vom fi fericiți și pe pământ și în cer.

Atunci vom putea cânta împreună cu proorocul David: Bogații au sărăcit și au flămânzit, iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele (Psalmul 33, 10).

Astăzi toți se ocupă de trup, iar nu de nevoile sufletului lor! Sfantul Paisie Aghioritul

 

Limitați-vă nevoile materiale pentru că acestea creează poveri înfricoșătoare și neliniști.
Nu râvniți la oamenii care au bani, confort, slavă și putere, ci la cei care trăiesc în virtute, înțelepciune și dreaptă credință.
Nu cereți de la Dumnezeu lucruri care întăresc numai trupul, ci cereți, în primul rând, ceea ce este bun și folositor pentru suflet.
Schimbați-vă viața, descoperiți sensul vieții, câștigați timpul pe care l-ați pierdut în călătoria voastră de până acum pe acest pământ.
Nu vă încredeți în cugetul oamenilor lumești.
Vindecați-vă de bolile care domină în viața oamenilor care nu au învățat să postească, să se înfrâneze, să se roage și să nădăjduiască.
Nu deznădăjduiți, Dumnezeu este pretutindeni și îl iubește pe om.
Tăiați orice relație cu răul, trăiți liber, în acord cu voia lui Dumnezeu.
Arătați-vă credința și prin faptele dragostei față de aproapele.
Hotărâți-vă, ce vreți mai mult: să plăceți lumii sau să vă întoarceți lângă Dumnezeu.
Aproape toate problemele încep de la gură (de la felul în care vorbești, adică) și de asemenea de la cât de mult depinzi de patimile tale.
Să o iubești pe soția ta mai mult decât pe tine însuți. Cu faptele, nu cu vorbele. Și să nu-i vorbești niciodată urât, fiindcă de fiecare dată limba ucide și distruge dragostea. De asemenea, să luați aminte că unii părinți îi răsfață pe copiii lor și le fac toate voile. Și când răsfeți prea mult pe copil, devine egoist și o va lua pe o cale strâmbă. Mulți părinți au grijă să dea copiilor lor mai mult lucruri materiale. Aceasta este o greșeală. Trupul are multe pofte materiale, dar viață scurtă. Sufletul are veșnicie: alt drum, altă călătorie. Sufletul nu sfârșește în pământ, ci la Dumnezeu. Astăzi toți se ocupă de trup, iar nu de nevoile sufletului lor! Limitați-vă nevoile materiale pentru că acestea creează poveri înfricoșătoare și neliniști.
Nu râvniți la oamenii care au bani, confort, slavă și putere, ci la cei care trăiesc în virtute, înțelepciune și dreaptă credință.
Nu cereți de la Dumnezeu lucruri care întăresc numai trupul, ci cereți, în primul rând, ceea ce este bun și folositor pentru suflet.
Schimbați-vă viața, descoperiți sensul vieții, câștigați timpul pe care l-ați pierdut în călătoria voastră de până acum pe acest pământ.
Nu vă încredeți în cugetul oamenilor lumești.
Vindecați-vă de bolile care domină în viața oamenilor care nu au învățat să postească, să se înfrâneze, să se roage și să nădăjduiască.
Nu deznădăjduiți, Dumnezeu este pretutindeni și îl iubește pe om.
Tăiați orice relație cu răul, trăiți liber, în acord cu voia lui Dumnezeu.
Arătați-vă credința și prin faptele dragostei față de aproapele.
Hotărâți-vă, ce vreți mai mult: să plăceți lumii sau să vă întoarceți lângă Dumnezeu.
Aproape toate problemele încep de la gură (de la felul în care vorbești, adică) și de asemenea de la cât de mult depinzi de patimile tale.
Să o iubești pe soția ta mai mult decât pe tine însuți. Cu faptele, nu cu vorbele. Și să nu-i vorbești niciodată urât, fiindcă de fiecare dată limba ucide și distruge dragostea. De asemenea, să luați aminte că unii părinți îi răsfață pe copiii lor și le fac toate voile. Și când răsfeți prea mult pe copil, devine egoist și o va lua pe o cale strâmbă. Mulți părinți au grijă să dea copiilor lor mai mult lucruri materiale. Aceasta este o greșeală. Trupul are multe pofte materiale, dar viață scurtă. Sufletul are veșnicie: alt drum, altă călătorie. Sufletul nu sfârșește în pământ, ci la Dumnezeu. Astăzi toți se ocupă de trup, iar nu de nevoile sufletului lor!
Sfantul Paisie Aghioritul

"Intră în tine însuţi şi priveşte chipul gândurilor tale. Cercetează-ţi înclinările şi dispoziţiile: sunt ele, oare, aşa cum le cer de la tine Domnul şi Evanghelia?" Sfantul Teofan Zăvorâtul 1815 - 1891

 Lumea va merge la teatru, tu la biserică; ea va dansa, tu vei bate metanii; ea va fi la plimbare, tu acasă, în însingurare; ea va fi întru grăire deșartă și glume, tu întru tăcere și slavoslovire a lui Dumnezeu; ea va fi în plăceri, tu în osteneli; ea va citi romane deșarte, tu vei citi Dumnezeieștile Scripturi și scrierile Sfinților Părinți; ea va fi la petreceri, tu vei sta de vorbă cu cei de un cuget cu tine sau cu părintele duhovnicesc; ea își va face socoteli egoiste, tu vei face jertfă de sine; ea va fi în visări pătimașe, tu în cugetare la cele sfinte.

Sfântul Teofan Zăvorâtul

Astfel, elevii au început să râdă și să râdă...

În timpul unei farse, un elev i-a lipit pe spatele colegului său de clasă o hârtie pe care scria „𝗜'𝗺 𝗦𝘁𝘂𝗽𝗶𝗱” și a rugat restul clasei să nu-i spună băiatului.

Astfel, elevii au început să râdă și să râdă...

După-amiaza a început cursul de matematică, iar profesorul lor a scris o întrebare dificilă pe tablă.

Nimeni nu a putut să răspundă, în afară de băiatul cu autocolant.

În mijlocul chicoturilor inexplicabile, s-a îndreptat spre tablă și a rezolvat problema.

Profesorul a cerut clasei să aplaude pentru el și să-i scoată hârtia de pe spate.

Ea i-a spus: „Se pare că nu știi despre hârtia pe care ți-a lipit-o colegul de clasă pe spate”.

Apoi profesorul s-a uitat la restul clasei și a spus:

„Înainte să-ți dau o pedeapsă, hai să-ți spun 2 lucruri:

În primul rând, de-a lungul vieții, oamenii vă vor pune etichete cu multe cuvinte urâte pentru a vă opri progresul.

Dacă colegul tău ar fi știut despre lucrare, nu s-ar fi trezit să răspundă la întrebare.

𝗔𝗹𝗹 𝘆𝗼𝘂 𝗵𝗮𝘃𝗲 𝘁𝗼 𝗱𝗼 𝗶𝗻 𝗟𝗶𝗳𝗲 𝗶𝘀 𝗶𝗴𝗻𝗼𝗿𝗲 𝘁𝗵𝗲 𝗹𝗮𝗯𝗲𝗹𝘀 𝗽𝗲𝗼𝗽𝗹𝗲 𝗴𝗶𝘃𝗲 𝘆𝗼𝘂 𝗮𝗻𝗱 𝘀𝗲𝗶𝘇𝗲 𝗲𝘃𝗲𝗿𝘆 𝗼𝗽𝗽𝗼𝗿𝘁𝘂𝗻𝗶𝘁𝘆 𝘆𝗼𝘂 𝗵𝗮𝘃𝗲 𝘁𝗼 𝗹𝗲𝗮𝗿𝗻, 𝗴𝗿𝗼𝘄 𝗮𝗻𝗱 𝗶𝗺𝗽𝗿𝗼𝘃𝗲 𝘆𝗼𝘂𝗿𝘀𝗲𝗹𝗳."„În al doilea rând, este clar că nu are niciun prieten loial printre voi toți care să-i spună despre autocolant. Nu contează câți prieteni ai - ceea ce contează este loialitatea pe care o împărtășești cu prietenii tăi.𝗜𝗳 𝘆𝗼𝘂 𝗱𝗼𝗻'𝘁 𝗵𝗮𝘃𝗲 𝗳𝗿𝗶𝗲𝗻𝗱𝘀 𝘄𝗵𝗼 𝗰𝗮𝗻 𝗱𝗲𝗳𝗲𝗻𝗱 𝘆𝗼𝘂 𝗯𝗲𝗵𝗶𝗻𝗱 𝗯𝗲𝗵𝗶𝗻𝗱 𝘆𝗼𝘂𝗿, 𝘄𝗵𝗼 𝗰𝗮𝗻 𝘄𝗮𝘁𝗰𝗵 𝗼𝘃𝗲𝗿 𝘆𝗼𝘂, 𝗽𝗿𝗼𝘁𝗲𝗰𝘁 𝘆𝗼𝘂 𝗮𝗻𝗱 𝘄𝗵𝗼 𝗴𝗲𝗻𝘂𝗶𝗻𝗲𝗹𝘆 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗮𝗯𝗼𝘂𝘁 𝘆𝗼𝘂, 𝘆𝗼𝘂 𝗮𝗿𝗲 𝗯𝗲𝘁𝘁𝗲𝗿 𝗼𝗳𝗳 𝗮𝗹𝗼𝗻𝗲. " ➡️ Întotdeauna să aveți spatele unul celuilalt. 💙

Draga Copilarie,

 Ce bine de tine c-ai ramas mica, băi copilărie!

E o prostie treaba asta cu "om mare", n-ai ratat nimic. Avem facturi de plătit și credite la bancă, avem tone de farduri în sertare, că nu mai poți ieși din casă în picioarele goale și c-o rochită dantelată aleasă de mama. Acum nu mai avem lectură obligatorie, avem mailuri obligatorii. Și programul de joacă ține 8 ore, dar ne jucăm cu ppt-uri, xls-uri, tabele... Bleah! Ah, și mai umblă un pic la povestea aia cu Feți Frumoși, că nu merg chiar așa pe stradă pe cal, toată ziua. Poate cu Uber

Băi copilărie, nici nu știi ce norocoasă ești. Trage cu dinții de laptele ăla cu cacao, nu-l da la schimb pe cafea. Mușcă din roșie ca din măr, cu ceapă verde și brânză, c-o să stai suficient la masă fandosită, cu o mie de furculițe la care să te uiți cruciș. Nu, pe bune că ne trebuie atâtea linguri? E o ciorbă!

Stai desculță toată ziua, cu picioarele în țărână, tocurile sunt neplăcute rău. Joacă-te tot timpul, joaca-te "Țară, țară vrem ostași!", până nu auzi de războaiele astea inutile din lume. Păcălește-i pe părinți să nu mai stea peste program și pe bunici să meargă la mare cu nepoții, chiar dacă ei cred că nu mai sunt la vârsta de făcut plajă. Mai treci și pe la noi, ăștia mari, cool și responsabili, dar ia-ne de la zero. Învață-ne să vorbim din nou, să zicem mama și tata, și mulțumesc, și te rog, și câți ani avem, și pe cine iubim mai mult

Ce bine de tine c-ai ramas mica, băi copilărie!
____________
Asta e pentru toti cei mici care se bucura din plin de vacanta de vara. Si pentru toti copiii mari carora ne e dor, door peste masura. Ii scrii si tu o scrisoare copilariei?

Rugăciune către Domnul ce S-a născut – Sf.Nicodim Aghioritul

Iisuse, Fiule al Tatălui fără de maică după dumnezeire, Te slăvesc pe Tine, Cel ce ai fost dintru început mai presus de pricină şi de cuvânt.

Iisuse, Fiule al Maicii fără de tată după omenire, Te slăvesc pe Tine, Cel ce la plinirea vremii Te-ai făcut om pentru noi.

Iisuse Emanuele în care nu este schimbare, purtător îngeresc al măritei veşti a mântuirii, îţi mulţumesc pentru marea Ta dragoste pentru om.

Iisuse, Mielul lui Dumnezeu fără de prihană, pururea mă mărturisesc Ţie, căci eu sunt oaia cea pierdută.

Iisuse, Mântuitorule cel preamilostiv, fă lucrător în mine harul Duhului Tău.

Iisuse, noule Adame, dezbracă-mă de omul cel vechi şi îmbracă-mă întru cel nou.

Iisuse, Care Te-ai pogorât pe pământ, învredniceşte-mă desfătării Raiului.

Iisuse, Care ai luat fire omenească, fă-mă părtaş îndumnezeirii.

Iisuse, suflarea mea, vino şi cercetează-mă.

Paraclisul Sfântului Cuvios Nicodim Aghioritul

 

Rugăciunile începătoare

Troparul

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Nicodim, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.

Slava… Si acum… asemenea:
Nu vom tacea, de Dumnezeu Nascatoare, a spune pururea puterea ta noi, nevrednicii, ca de nu ai fi stat tu inainte rugandu-te, cine ne-ar fi scapat pe noi de atatea primejdii, sau cine ne-ar fi pazit pe noi pana acum slobozi ? Noi de la tine, Stapana, nu ne vom departa, ca tu mantuiesti pe robii tai pururea din toate nevoile.

Psalmul 50

Canonul Sfântului Nicodim Aghioritul

Cântarea I
Pe Faraon, cel ce se purta în car, l-a cufundat toiagul lui ,,Moise, cel ce a făcut minuni oarecând, în chipul Crucii lovind şi despărţind marea şi pe Israel fugăritul şi mergătorul pedestru l-a izbăvit; pe cel ce cântă cântare lui Dumnezeu”.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicodim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mintea noastră neputincioasă nu poate a cuprinde mulţimea darurilor tale, căci minte luminată de Duhul având, ai stat cu smerenie înaintea Minţii Celei Dintâi primind strălucirile înţelepciunii celei de sus.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicodim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dascăl al isihasmului, carte vie a tainelor Cuvântului, veselia monahilor, cum te vom numi pe tine, cel ce ai adus rod bogat în via Luminii ?

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Cunună a isihaştilor şi călăuzitor al iubitorilor de înţelepciune către limanul darurilor Duhului fiind, roagă-te să aflăm şi noi darul pocăinţei.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Poarta mântuirii deschide-mi mie, Ceea Ce prin naşterea Ta ai închis porţile iadului.

Cântarea a III-a

,,Tu eşti tăria mea, Doamne, Tu şi puterea mea, Tu, Dumnezeul meu, Tu bucuria mea, Cel Ce n-ai lăsat sânurile părinteşti şi a noastră sărăcie ai cercetat-o. Pentru aceasta, cu profetul Avacum, strig către Tine: Slavă puterii Tale, iubitorule de oameni.”

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicodim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un cerb ai alergat spre limanul muntelui Athos şi ca o albină ai adunat din florile minţii Cuvioşilor Părinţi nectarul înţelepciunii spre a aşeza în cărţi mierea cea scumpă a cuvintelor dumnezeieşti.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicodim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prin smerenie şi ascultare ai uimit pe fraţi şi i-ai povăţuit pe ei prin pilda vieţii să urmează căile anevoioase ale desăvârşirii.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Cu mierea rugăciunii minţii ţi-ai îndulcit ostenelile neîncetate ale trupului şi te-ai înălţat către munţii faptelor bune.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Acoperământul milostivirii tale dăruieşte-l nouă, ca Una Ce eşti tuturor acoperământul nepreţuit în ceasul judecăţii Cuvântului .

Apoi aceste stihiri:
Cu frumuseţea înţelepciunii încingându-te, ai strălucit ca un soare cu razele smereniei, luminând sufletele celor însetaţi de Adevăr.

Maica Domnului, ca Una Ce ai dăruit lumii pe Binecuvântarea Tatălui, cu binecuvântări încununează pe robii Tăi, cei ce Te cinstesc pe Tine .

Sedealna

Ca un luceafăr luminezi bolta Ortodoxiei, mulţimea scrierilor tale ca nişte stele călăuzind pe oameni în noaptea acestei vieţi trecătoare.

Cântarea a IV-a

,,Nepăzind poruncile Tale Stăpâne, cu mintea mea intrând în patimile desfătărilor, am fost golit de har şi pentru răni zac gol; ci mă rog Ţie, Mântuitorule, mântuieşte-mă !”.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicodim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Spre paza desăvârşită a simţurile ne-ai călăuzit, Sfinte Nicodim, însuţi biruind toate patimile trupeşti cu puterea Duhului lui Hristos.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicodim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Canoanele Sfinţilor Părinţi ca pe nişte trepte ale Bisericii le-ai închipuit spre slava Pietrei vieţii.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Rugăciunea lui Iisus ca pe o răsuflare ai avut-o şi ai ajuns să Îl vezi pe Răsăritul cel de sus pe cerul inimii tale.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Lumina mântuirii dăruieşte-ne nouă, Ceea Ce ai arătat lumii pe Soarele dreptăţii, Care a spulberat întunericul morţii .

Cântarea a V-a

,,Căutând cu ochiul Tău cel neadormit , milostiveşte-Te spre mine, cel cuprins de dormitarea trândăviei, şi care slujesc somnului desfătărilor în patul patimilor; Cel Ce ţi-ai plecat capul pe Cruce şi Te-ai trezit de bunăvoie, micşorând Hristoase, noaptea păcatului, Cel Ce eşti lumina dreptăţii”.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicodim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Comorile Filocaliei le-ai adus la lumină spre bucuria duhovnicească a căutătorilor de sfinţenie care ţi-au adus ţie mulţumiri.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicodim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu post aspru ţi-ai împletit rugăciunea şi din izvorul smereniei te-ai adăpat, căutând pe Cel Ce este Izvorul desăvârşirii.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Spre deasa împărtăşire ai sfătuit pe cei vrednici, ca să nu se lipsească ei de darul lui Hristos în luptele duhovniceşti.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Cu secerea rugăciunii Tale taie neghinele gândurilor mele celor rele, ca să aduc spic plin de roade duhovniceşti .

Cântarea a VI-a

Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune mâhnirile mele; că sufletul meu s-a umplut de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad. Dar ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicodim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înfruntat-ai cu bărbăţie năvălirile taberelor drăceşi, pe care le alungă cu săgeţile rugăciunilor tale de la cei ce te cinstesc pe tine.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicodim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe Sfântul Simeon Noul Teologi foarte l-ai cinstit, ca pe un iscusit dascăl al rugăciunii inimii, cu al cărei dor şi tu te-ai întraripat.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Pe insula pustie te-ai adăpostit şi în marea luptelor duhovniceşti te-ai aruncat cu vitejie, nimicind pe nevăzuţii vrăjmaşi.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Porţile pocăinţei deschide-mi mie Fecioară, Ceea Ce ai născut fără sămânţă pe Cel Ce a zdrobit porţile morţii .

Apoi aceste stihiri:
Nu te depărta de noi Sfinte, cei ce suntem mult păcătoşi, ci cu rugăciunile Tale îmblânzeşte dreapta mânie a Domnului .
Preacurată, care, prin cuvânt, negrăit ai născut pe Cuvântul în zilele cele mai de apoi, roagă-te Lui, ca Una Ce ai îndrăznire de Maică.

Condacul

Cu curăţie sufletească dumnezeiască întrarmându-te şi cu neîncetata rugăciune, şi ca o suliţă tare în mâini ţinând-o, ai junghiat taberele drăceşti, Nicodim, Părintele nostru, neîncetat roagă-te pentru noi toţi.

Prochimenul :

Evanghelia

Stih: Miluieste-ma, Dumnezeule…

Slavă… glas 2:

Pentru rugăciunile Cuviosului Tău, Milostive, curaţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Şi acum…

Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Milostive, curateste multimea gresalelor noastre.

Stihira
Stih: Miluieste-ne, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale curateste faradelegile noastre.
Canoanele închinate Maicii Domnului ca pe o comoară le-ai lăsat moştenire celor ce au evlavie către Cea plină de dar şi în toate primejdiile aleargă către ocrotirea Ei.

Mantuieste, Dumnezeule, poporul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta, cerceteaza lumea Ta cu mila si cu indurari, inalta fruntea crestinilor ortodocsi si trimite peste noi milele Tale cele bogate; pentru rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci; cu ocrotirile cinstitelor, cerestilor netrupesti Puteri; pentru rugaciunile cinstitului, maritului Prooroc, Inaintemergatorului si Botezatorului Ioan; ale Sfintilor, maritilor si intru tot laudatilor Apostoli; ale tuturor sfintilor sfintitilor ierarhi; ale sfintilor, maritilor si bunilor biruitori mucenici; ale preacuviosilor si de Dumnezeu purtatorilor Parintilor nostri, ale Sfintilor (N), a caror pomenire o savarsim, ale cuviosului Nicodim Aghioritul, ale sfintilor si dreptilor dumnezeiesti Parinti Ioachim si Ana si pentru ale tuturor sfintilor; rugamu-ne, Mult-milostive Doamne, auzi-ne pe noi pacatosii, care ne rugam Tie, si ne miluieste pe noi.
Doamne, miluieste (de 12 ori).

Cântarea a VII-a

Chipului celui de aur neînchinându-se tinerii lui Avraam, s-au lămurit ca aurul în topitoare; că, în cuptorul cel de foc, ca într-o cămară luminată, dănţuiau, cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri ! ”.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicodim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tainele războiului nevăzut nouă ni le-ai descoperit, ca un părinte iscusit şi milostiv către cei ce au râvnă spre îmbunătăţirea vieţii.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicodim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Din darul învăţăturilor tale tuturor ai dat cu dragoste, voind a-i aduce pe toţi către cunoaşterea adâncimilor înţelepciunii dumnezeieşti.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Spre paza simţurilor pe mulţi ai povăţuit, ca să se izbăvească ei de căderea cea cumplită în adâncul păcatelor.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Nu înceta a mijloci nouă grabnică izbăvire din nevoi, ca Una Ce cu legătura rugăciunii Tale ai legat pe mulţi spre urmarea Cuvântului.

Cântarea a VIII-a

,,Văzându-Te soarele întins pe Cruce, şi-a strând razele şi tot pământul s-a clătinat cu cutremur, Împărate al tuturor, văzându-Te de voie pătimind, Cel Ce eşti din fire nepătimitor. Pentru aceasta, Te rog Hristoase: Tămăduieşte ca un doctor patimile sufletului meu !”.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicodim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prin tine s-au odihnit inimile Sfinţilor, căci cu aripile rugăciunii ai atins înălţimile neajunse ale munţilor duhovniceşti.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicodim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sfinte Nicodim, ajută-mă pe mine a urma calea cea dreaptă a pocăinţei, ca să nu fiu eu tras pe căile pierzării de chiar patimile care mă stăpânesc.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Multe suferinţe trupeşti ai răbdat, mai înainte de sfârşit, dar Hristos te-a înălţat întru slava Sa după ce ai adormit.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Cu smerenie cădem înaintea Ta şi Te rugăm să ne mijloceşti nouă mare milă şi iertarea Cuvântului.

Cântarea a IX-a

Eva adică, prin păcatul neascultării, blestem înăuntru a adus, iar Tu Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit; pentru aceasta toţi Te slăvim.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicodim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu dulceaţa cuvintelor tale ai mângâiat multe inimi şi le-ai izbăvit de veninul cel necruţător al întristării.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicodim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe Hristos ai propovăduit şi călătoria bine ai săvârşit, mutându-te întru lumina Treimii.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Ca unul ce ai lăsat Bisericii darurile scrierilor tale celor spre folosul mântuirii multor suflete, adu-ţi aminte şi de noi şi scrie şi în inimile noastre cu condeiul Duhului cuvânt de înţelepciune.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Toate cetele îngereşti s-au mirat, văzându-Te pe Tine purtând în pântece pe Cel mai presus de ceruri, pe Care roagă-L să ne ridice din adâncul păcatelor.

Cuvine-se cu adevărat să Te fericim pe Tine, Născătoare de Dumnezeu, Cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea Ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, Care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe Tine, Cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, Te mărim.

Bucură-te, veselia monahilor, înţelepciunea iubitorilor de sfinţenie, mintea cea înaltă a Bisericii, canonul credincioşilor, floarea cea neveştejită a rugăciunii, cu mireasma darurilor tale alungă de la noi mirosul cel greu al patimilor .
Dăruit-ai bisericii mulţime de cărţi spre luminarea credincioşilor, acestea trecând peste valurile timpului şi scoţând din adâncul păcatelor pe cei căzuţi .
Ochii minţii ţi-ai luminat şi ai văzut pe Soarele dreptăţii, Cel Ce te-a ajutat a trece noaptea acestei vieţi întru lucrarea virtuţilor .
Pidalionul tău şi astăzi este canon de îndreptare tuturor şi cârmă a Bisericii lui Hristos întru care şi noi slujim ca mădulare vii.
Sfântul munte cu dragoste cinsteşte ziua prăznuirii tale, căci ai strălucit cu învăţăturile şi cu nevoinţele vieţii tale mai mult decât alţi Părinţi spre slava lui Dumnezeu.
Îndreptează-ne pe noi Sfinte, la lumina poruncilor lui Hristos, ca unul ce te-ai arătat soare călăuzitor multor suflete pe cărarea desăvârşirii.
Cetele puterilor netrupeşti, cu Botezătorul, cu Apostolii lui Hristos, cu Sfântul Nicodim Aghioritul şi cu Născătoarea de Dumnezeu Maria, faceţi rugăciune ca să ne mântuim.

Sfinte Dumnezeule…Preasfanta Treime…Tatal nostru…

Veseleşte-te Sfinte Nicodim, cel ce eşti ancoră a rugăciunii celor cufundaţi în adâncul grijilor lumeşti şi iscusit dascăl către viaţa cea îmbunătăţită .

La smerenie pe toţi ai îndrumat, ca să scape de cursele celui viclean şi să stingă focul patimilor celor de multe feluri, de a căror tiranie izbăveşte-ne şi pe noi.

Stăpână, primeşte rugăciunile robilor Tăi şi ne izbaveşte pe noi de toată nevoia şi necazul.
Toata nădejdea mea spre Tine o pun, Maica lui Dumnezeu, pazeste-mă sub sfânt acoperământul Tău.

Sf. Nicodim Aghioritul – rugăciunea este cea care uneşte pe om cu Dumnezeu

 

Nu este altă faptă mai bună, nici mai inaltă, nici mai de nevoie decat sfinţita rugăciune. Nu este decat aceasta alta mai inaltă. Căci toate adică celelalte fapte bune:

postul, zic, privegherea, culcarea pe pămant, strădania, fecioria, milostenia, şi tot celălalt neam de aur, şi ceata cea potrivită, şi şiragul cel cu cerească impletire a faptelor bune celor cu chip Dumnezeiesc, măcar că sint urmări ale lui Dumnezeu, măcar că sint averi nelipsite şi podoabă fără de moarte a sufletelor, cu toate acestea, ele nu unesc pe om cu Dumnezeu. Nu. Ci numai fac pe om indemanatec spre a se uni. Insă sfinţita rugăciune, ea singură uneşte, ea singură impreunează pe om cu Dumnezeu, şi altminteri – pe Dumnezeu cu omul -, şi le săvarşeşte pe amandouă intru un duh; fiindcă este o unire fără de mijlocire, şi o legătură stransă a Ziditorului cu zidirile cele cuvantătoare. Aşa inalt grăieşte marele acela şi mult iscusitul lucrător şi invăţător al sfinţitei rugăciuni, luminătorul, zic, al Thessalonicului şi al toatei Bisericii lui Hristos, Grigorie (Pentru rugăciune, Cap. 1): „Impărtăşirea adică cea prin fapte bune, pentru asemănare, spre primirea lui Dumnezeu, are fire a-l face indemanatec pe cel sarguitor, insă nu şi a-l uni. Iară puterea rugăciunii, pe ea sfinţit o lucrează, şi desăvarşită face pe intinderea şi unirea omului către Dumnezeu, legătură fiind a zidirilor celor cuvantătoare către Ziditorul.”

Insă din unirea aceasta a omului cu Dumnezeu, pe care o pricinuieşte sfinţita rugăciune, ce fel de daruri inalte, iară mai vartos, ce fel de izvor de daruri nu se varsă in omul cel unit cu Dumnezeu? Dintru aceasta se naşte osebirea adevărului de minciună, străbaterea tainelor celor ascunse ale firii, mai-naintevederea şi mai-nainte-cunoştinţa celor ce vor să fie, Dumnezeiasca strălucire, luminarea ceea ce se cheamă enipostatică in inimă, dorul cel inspăimantător şi uimitor al tuturor puterilor sufletului către Dumnezeu, răpirea către Domnul, descoperirea Tainelor lui Dumnezeu celor negrăite. Intr-un cuvant: „Din unirea aceasta se naşte Indumnezeirea omului cea mult vestită, şi care de toţi adică se caută şi se doreşte; dar de rari, şi foarte de rari, şi abia din neam in neam, după Sfantul Isaac, se dobandeşte (Cuv. 32): Lucrul cel cu anevoie de insemnat, şi cu anevoie de grăit, şi cu anevoie de crezut, după marele Grigorie al Thessalonicului, „care este sfarşitul cel mai de pe urmă, şi acela pentru care şi cel prea-intai şi Prea-inalt scop al lui Dumnezeu [s-a făcut], pentru care şi mai-nainte-cunoştinţa şi mai-nainte-hotărarea cea mai-nainte de veci, şi facerea zidirii in vreme, şi darea Legii, a celei fireşti şi a celei scrise, şi darul proorociei, şi iconomia cea in trup a Cuvantului lui Dumnezeu, şi venirea Sfantului Duh, de la inceputul veacului pană la sfarşit s-au făcut” (Cuv. la Petru de la Athon).

***

Nu este altă faptă bună mai de nevoie decat Dumnezeiasca rugăciune:

1. Căci cată nevoie şi trebuinţă are omul de ajutorul lui Dumnezeu, asemenea atata nevoie are şi de sfinţita rugăciune, cea pricinuitoare de ajutorul lui Dumnezeu. Pentru aceea, dacă fără de ajutorul lui Dumnezeu nu poate omul a face vreun bine: „Fără de Mine nu puteţi face nimic” (Ioann 15, 5), apoi şi fără de sfinţita rugăciune, prin care se dăruieşte ajutorul lui Dumnezeu, nu poate omul a face binele. Pentru aceasta, trebuinţă este a se ruga cineva, şi prin rugăciune a cere Dumnezeiescul ajutor, şi cand are a socoti vreo inţelegere trebuincioasă şi bună, şi cand are a grăi vreun cuvant de suflet folositor, şi cand are a face vreun lucru plăcut lui Dumnezeu. Şi in scurt a zice, trebuinţă de rugăciune are omul şi cand incepe, şi cand ajunge la mijloc, şi cand sfarşeşte fieştece slujbă a sa, fieştece lucru al său şi fieştece apucare a sa, precum a zis Cuvantătorul de Dumnezeu Grigorie (Cuv. răspunzător): „Randuială prea bună este celui ce incepe tot cuvantul şi lucrul, şi de la Dumnezeu a se incepe, şi la Dumnezeu a inceta.”

Căci cand rugăciunea va povăţui inainte la fieştece lucru, toate lucrurile urmează cu lesnire, toate drepte, toate folositoare. Aşa o adevereşte aceasta Dumnezeiescul Gură de Aur:

„Ori de feciorie de este cineva indrăgitor, ori intreaga inţelepciune cea intru insoţire a o cinsti sarguindu-se, ori a-şi stăpani mania şi cu blandeţe impreună a trăi, ori de zavistie a fi curat, ori altceva din cele cuviincioase a face, rugăciunea mergand inainte, şi netezind acest fel de cale a vieţii, lesnicios şi indemanatec va avea drumul bunei credinţe.”

2. Atata trebuinţă are omul de singură sfinţita rugăciune, cată trebuinţă are de toate celelalte impreună fapte bune. Căci cu neputinţă este nu numai a isprăvi cineva, ci nici cu totul a incepe vreo altă faptă bună, fără de a cădea intai la Dumnezeu prin rugăciune şi a cere ajutor de la El, Dătătorul şi Dăruitorul tuturor faptelor bune.

Precum şi aceasta o adevereşte trestia cea cu gura de aur, aşa scriind: „Deci că desăvarşit cu neputinţă este fără de rugăciune a trăi cu faptă bună, şi cu aceasta a-şi trece viaţa, mi se pare că tuturor este arătat. Căci cum s-ar fi nevoit cineva spre fapta bună, neapropiindu-se şi căzand adeseori la Dătătorul şi Dăruitorul acesteia?“ Şi in scurt a zice, cată nevoie au sadurile de apă ca să aducă roadă, atata nevoie are şi omul de Dumnezeiasca rugăciune, ca să facă vreun rod al bunei credinţe şi al faptei bune, după acelaşi sfant de aur, care zice: „Avem trebuinţă toţi oamenii de rugăciune, nu mai puţin decat pomii de apă. Că nici aceia nu pot a scoate rodurile, neband prin rădăcini, nici noi nu vom putea a odrăsli rodurile cele de mult preţ ale bunei credinţe, de nu ne vom adăpa cu rugăciunile.”

3. Sfinţita rugăciune este după cuviinţă prea de nevoie la mai toată răsuflarea omului. Căci fiindcă este mintea omenească de-a pururea mişcată, ca o fără de trup, pentru aceasta in fieştece faptă, şi la mai fieştece răsuflare, pot a-i veni ei năpădiri de ganduri rele, şi cu acestea a-i da război şi a o răni diavolul, vrăjmaşul neamului omenesc. Pentru care mare nevoie are omul la mai toată răsuflarea a ţinea arma Dumnezeieştii rugăciuni, ca să lupte cu dansa pe războinicul şi să-i risipească năvălirile şi impotrivirile lui, temandu-se, nu cumva aflandu-l pe el vrăjmaşul fără de armă, să-l rănească cu invoirile şi unirile gandurilor, şi să-l omoare.

Pentru aceasta, Dumnezeiescul Apostol porunceşte cuprinzător tuturor Creştinilor, sfinţilor Monahi şi mirenilor, să se roage totdeauna şi necontenit: „Neincetat vă rugaţi” (1 Thess. 5, 17). Iară Cuvantătorul de Dumnezeu Grigorie zice (in Vorovire asupra Evnomianilor): „Se cade a pomeni pe Dumnezeu mai vartos decat a răsufla. Şi de este cu putinţă aceasta a o zice: nici altceva decat aceasta nu se cuvine a o lucra. Şi eu sint din cei ce laudă Legea, care a cugeta ziua şi noaptea porunceşte, şi seara şi dimineaţa şi amiază-zi a povesti şi a binecuvanta pe Domnul in toată vremea. De se cade şi cea a lui Moisi a o zice: culcandu-se, sculandu-se, călătorind, orice altceva lucrand, şi cu pomenirea a se inchipui spre curăţenie”. A zis incă şi Marele Vasilie: „Rugăciune bună este aceea ce pricinuieşte luminată inţelegere a lui Dumnezeu in suflet; şi aceasta este sălăşluire a lui Dumnezeu, a avea prin pomenire intemeiat pe Dumnezeu intru sine. Aşa ne facem Biserică a lui Dumnezeu, cand nu cu griji pămanteşti se taie necurmarea pomenirii, nici cu neaşteptate patimi se tulbură mintea; ci de toate scăpand iubitorul de Dumnezeu, la Dumnezeu se duce” (Epist. 1). Iară Sfantul Isaac zice: „Fără de neincetată rugăciune nu te poţi apropia la Dumnezeu.” (Cuv. 13) Dar că au datorie nu numai monahii, ci şi toţi mirenii cei ce se află in lume a se ruga totdeauna, şi Ingerul lui Dumnezeu a adeverit,cand a venit din Cer şi a arătat aceasta Cuviosului aceluia Iov, care pentru aceasta impotrivă-grăia şi se indoia, precum in viaţa Marelui Grigorie al Thessalonicului se vede. Adevereşte incă şi Dumnezeiescul Gură de Aur, poruncind tuturor meşterilor celor lumeşti in loc de cantece cu jale şi de cuvantări deşarte şi de barfiri, să se roage acolo unde slujesc, uneori adică ganditor şi cu tăcere, iară alteori şi prin gură cantand cantări Dumnezeieşti şi Duhovniceşti laude. Că acestea limba acea frumoasă şi cantătoare şi bine vorbitoare in zicere le spune: „Meşter de lucrul mainilor eşti? Şezand cantă. Dar nu voieşti cu gura să canţi? Cu mintea aceasta o fă. Mare impreună-vorbitor este Psaltul. Nimic greu de aicea nu vei pătimi, ci ca intru o manastire vei putea să şezi. Că nu indemanarea locurilor, ci păzirea cea cu de-adinsul a năravurilor celor bune ne dau nouă liniştea.” (Cuv. Andrianzilor 21)

(Sf. Nicodim Aghioritul – Apanthisma)

Rugăciune pentru răbdare - Sfântul Cuvios Nicodim Aghioritul

 O, Dumnezeul meu, când se va înarma inima mea cu arma răbdării? Când voi trece prin ispită fără a-mi tulbura inima, ca să dau bucurie Dumnezeului meu? O, iubitele mele suferinți ce mă faceţi asemenea Domnului meu Iisus, Cel ce a pătimit pentru mine! O, Iisuse, singura viaţă a sufletului meu! Ajunge-voi oare a odihni între mii de suferinţe pentru mărirea Ta? Voi fi fericit, dacă în mijlocul focului necazurilor mă voi aprinde de dorinţa de a suferi chinuri mai mari!

Acatistul Sfântului Cuvios Nicodim Aghioritul

De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)

Condacul 1

Pe tine, moştenitorul raiului şi luminoasa odraslă a Naxosului, Cuvioase Nicodim, cel mare în cuvânt şi în smerenie adânc, te lăudăm. Că întru adevăr nevoindu-te şi de la înalta pronie izvoarele bogăţiei de daruri revărsând, cunună cerească ai luat, iar Biserica într-un glas cântă: Aliluia!

Icosul 1

În pământul dragostei, smerite, ai fost crescut de către evlavioşii tăi părinţi, arătându-te de mic iubitor al slujbelor şi înţelepciunii dumnezeieşti. Iar pe dascălii cei de Hristos insuflaţi cu osârdie urmând, ai împletit cunoaşterea şi faptele virtuţii întru slava Nedespărţitei Treimi.
Bucură-te, căutător neobosit al treimicei înţelepciuni;
Bucură-te, uimitoare memorie făcută vistierie a Cuvântului;
Bucură-te, agerime a minţii păzite sub aripa Duhului;
Bucură-te, intrare prin supunerea şi ascultarea faţă de toţi în iubirea Tatălui;
Bucură-te, smerenie de toţi îndrăgită şi alăută a cântărilor preadulci;
Bucură-te, risipire prin har a pâclei nepriceperii;
Bucură-te, umblare cu lacrimi întru căutarea binelui;
Bucură-te, suspinare zi şi noapte spre aflarea folosului;
Bucură-te, sălăşluire cu toată virtutea în locul păcii;
Bucură-te, minte iubitoare de frumuseţe duhovnicească;
Bucură-te, cercetare şi împlinire a sfaturilor rodnice;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 2-lea

Ca o albină învăţăturile dascălilor din Naxos şi Smyrna le-ai strâns, Sfinte Nicodim, le-ai lămurit în focul dreptei credinţe şi le-ai pus în slujba izbăvirii de patimi. Neobosit te sârguiai să cercetezi pe cuvioşii luminaţi cu duhul întru aflarea liniştii şi vederii celei duhovniceşti, iar împreună cu ei cântai: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Îngrăditu-te-ai, Sfinte, cu povăţuirile Mitropolitului Macarie al Corintului şi, dorind a te face monah, ai fost de dânsul îndrumat spre Cuviosul Silvestru, care pustnicea împreună cu alţi doi monahi isihaşti în insula Hydra. Aşa ai lepădat împilarea grijii celei deşarte şi ai învăţat rugăciunea minţii, culegând virtuţile îngereştii vieţuiri.
Bucură-te, aşezare prin răbdarea cea bună în lumina Chipului lui Hristos;
Bucură-te, trezvie, ce păzeşti cugetul de împrăpăstuire;
Bucură-te, rugăciune, piatră de hotar a Împărăţiei lui Dumnezeu;
Bucură-te, purtare a crucii ascultării ce descuie cerurile;
Bucură-te, primire printr-însa a celor din afară în trupul de taină al iubirii;
Bucură-te, cunoaştere însuşită de chipul iubirii duhovniceşti;
Bucură-te, că şi mama ta a primit chipul monahicesc;
Bucură-te, inimă-chivot al Numelui mântuitor;
Bucură-te, inimă-icoană a Chipului de viaţă dătător;
Bucură-te, inimă în închinare;
Bucură-te, înaltă smerită cugetare;
Bucură-te, postire întru îndulcirea de duhovniceasca hrană;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 3-lea

Hrănit cu mierea liniştirii şi duhovniceştii suiri râvnitor, te-ai întărit în nevoinţele isihaste, purtat fiind în Sfântul Munte de dumnezeiescul dor. Iar tuns curând monah, sub acoperământul Preacuratei Fecioare, desăvârşit ţi-ai închinat viaţa lui Hristos, veselindu-te a cânta cu îngereştile cete: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Preaiubitor al sfinţeniei te-ai arătat, Cuvioase Nicodim, sârguindu-te să dezgropi din ţarina uitării filocalicele scrieri ale dumnezeieştilor Părinţi, prin care Însuşi Hristos a revărsat în inimi focul cereştii chemări.
Bucură-te, chemare la ospăţul cereştii vieţuiri;
Bucură-te, înmulţire prin credinţă a sfintei moşteniri;
Bucură-te, rugăciune strălucind de slava Numelui mântuitor;
Bucură-te, nesăturată sete de mântuirea tuturor;
Bucură-te, povăţuitor al povăţuitorilor;
Bucură-te, al marilor Părinţi râvnitor;
Bucură-te, smerenie roditoare a sfintelor deprinderi;
Bucură-te, nepătimire ce odrăsleşti cunoaşterea spre viaţă;
Bucură-te, călăuză în nevăzutul război spre Schimbarea la Faţă;
Bucură-te, dascăl al vieţii duhovniceşti;
Bucură-te, vas desăvârşit al ştiinţelor bisericeşti;
Bucură-te, dor nepotolit după împărtăşirea cu Hristos;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 4-lea

Pe Sfântul Paisie Velicikovski, care călăuzea în Moldova peste o mie de fraţi şi îi învăţa rugăciunea minţii, ai râvnit a-l întâlni şi de dânsul a fi povăţuit întru dumnezeiasca lucrare. Pentru aceea te-ai îmbarcat într-o corabie, dar din pricina unei furtuni nu ţi-ai putut atinge ţelul. Mişcat de semnul cereştii Pronii, te-ai hotărât să nu mai părăseşti Sfântul Munte şi cu viaţa cea sihăstrească însoţindu-te, neîncetat cântai: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Înaintea Domnului zi şi noapte privegheai, sub ascultarea bătrânului Arsenie curăţindu-ţi mintea întru neîncetată rugăciune şi înfrânare, cu chipul luminat de contemplaţia Sfintelor Scripturi şi Predanii. În acelea, ca într-un rai cuvântător sălăşluit, de închinarea în duh a inimii ca dintr-un pom al vieţii te împărtăşeai, Sfinte Nicodim.
Bucură-te, privighetoare a pustiei;
Bucură-te, fântână a cuvintelor Duhului;
Bucură-te, întoarcere a minţii spre Izvorul şi Ţinta cuvintelor;
Bucură-te, privire mai presus de vedere a locului inimii;
Bucură-te, auzire mai presus de auzire a cuvintelor rugăciunii;
Bucură-te, iubire a libertăţii Duhului, celei neîngrădite de patimi;
Bucură-te, tăcere cuvântătoare ce odrăsleşti rodul înţelepciunii;
Bucură-te, chip luminat şi păzit de sabia de foc a Numelui lui Iisus;
Bucură-te, inimă învăpăiată de credinţă şi întipărită cu Numele lui Hristos;
Bucură-te, liniştire mai presus de fire întru Numele mântuitor;
Bucură-te, purtare a crucii, altar al iubirii duhovniceşti;
Bucură-te, iubire smerită, ce îmbrăţişezi voia Tatălui ceresc;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 5-lea

Prin mântuitoarea călăuzire şi întregimea cuvântătoare a frumoaselor tale alcătuiri, ne păzim cu putere simţurile de toată pofta şi ne izbăvim de toată intrarea demonilor care se furişează ascuns prin simţuri, strălucind în sfintele încăperi ale minţii icoana de pururea închinare a Cuvântului: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Urmându-ţi povăţuitorul în insula pustie Skyropoulla în căutarea unei singurătăţi şi linişti mai mari, iar în viaţa cea cu multă osteneală sporind, ţi-ai făcut inima vistierie a Numelui lui Iisus Hristos şi darurilor suprafireşti ale harului, pentru care cu bucurie îţi cântăm:
Bucură-te, liniştire, altar al vorbirii cu Dumnezeu;
Bucură-te, veghere şi atenţie, chip al stării înaintea Domnului;
Bucură-te, ascultare ce odihneşti chipul de fiu al lui Dumnezeu;
Bucură-te, lepădare de sine ce străbaţi cărarea cea strâmtă a mântuirii;
Bucură-te, smerenie mulţumitoare, vas al credinţei;
Bucură-te, întreagă înţelepciune ce închini lui Hristos pământul inimii;
Bucură-te, nemâniere şi nejudecare păzind senin cerul minţii;
Bucură-te, dispreţuire a seminţelor diavolului;
Bucură-te, tăcere de icoană, ce nu bagi în seamă lătrăturile lui;
Bucură-te, necontenită cugetare la preadulcele Nume al lui Iisus;
Bucură-te, inimă în asemănare cu chipul Preacuratei Fecioare;
Bucură-te, iubire nevoitoare ce alungi frica de moarte;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 6-lea

Plecând din pricina unei boli părintele tău, ai trăit câteva luni singur, după care te-ai întors la Athos, fiind tuns şi îmbrăcat de către bătrânul Damaschin în schima cea mare. Iar cuvintele tale îndulcite de harul neîncetatei rugăciuni au adunat mulţi fraţi în chiliile dimprejur, dornici a se împărtăşi din izvorul curat al învăţăturilor tale şi împreună cu tine să cânte: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Îndemnat de binecuvântatul Macarie al Corintului, te nevoiai, Cuvioase Nicodim, să dăruieşti tuturor prin traduceri şi tâlcuiri preaînfrumuseţate scrierile Sfinţilor, ca pe nişte izvoare ale Vieţii celei veşnice. Iar mistuit de dumnezeiasca râvnă pentru Biserica lui Hristos, te-ai arătat cârmaci de Sus luminat al Sfintei Corăbii a mântuirii.
Bucură-te, far al Bisericii şi mare povăţuitor al creştinătăţii;
Bucură-te, râvnă apostolică pentru unirea cu Hristos ce şterge păcatul;
Bucură-te, cântăreţ iscusit al măririi Maicii lui Dumnezeu;
Bucură-te, doctor de suflete şi călăuză spre mărturisirea curată;
Bucură-te, evlavie pentru canoanele Bisericii cele dezlegătoare de patimi;
Bucură-te, învăţătorule al durerii lucrătoare a pocăinţei;
Bucură-te, că ai arătat că aceasta te face monah, chiar şi în lume fiind;
Bucură-te, cuvânt cu putere, ce smulgi relele rădăcini ale păcatului;
Bucură-te, trezvitoare aducere-aminte de chipurile cuielor lui;
Bucură-te, sădire în inimă a pomilor de rai ai virtuţilor;
Bucură-te, simţire a nevredniciei proprii ce te răsădeşti în iubirea Sfintei Treimi;
Bucură-te, păzire cu toată fiinţa a frumuseţii recâştigate a Chipului lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 7-lea

Cu cuvântul viu al harului aprindeai în inimi râvna după îndreptarea vieţii prin pocăinţă, către mai deasa împărtăşire cu Trupul şi Sângele lui Hristos, spre tămăduire, luminare şi sfinţire, spre îndreptare, întărire şi pază de diavoleasca lucrare, spre îndrăznirea şi dragostea cea către Domnul, înmulţirea faptei celei bune şi desăvârşirii, spre plinirea poruncilor şi împărtăşirea cu Sfântul Duh, nu spre judecată şi osândă, ci întru odihna şi bucuria Sfintei Treimi, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Multe neînţelegeri şi răstălmăciri, multe acuze, calomnii şi chiar condamnări s-au abătut asupra ta când împreună cu Mitropolitul Macarie al Corintului ai publicat cartea despre deasa împărtăşire. Însă de sus întărit, şi crucea ţi-ai purtat nepărăsind locul virtuţii, şi ca o gură a Cuvântului Biserica o ai luminat cu mărturisirea evlaviei şi credinţei tale celei drepte, pentru care cu bucurie îţi cântăm:
Bucură-te, năvod care scoţi din marea uitării mărgăritarele Sfintei Tradiţii;
Bucură-te, cerească şi înfricoşată chemare la Cina de Taină a Împărăţiei;
Bucură-te, chemare întărită pe mărturiile Sfintei Scripturi, ale Apostolilor şi Părinţilor;
Bucură-te, călăuză spre Izvorul vieţii celei veşnice;
Bucură-te, sfântă îndemnare spre paharul mântuirii şi cereasca hrană;
Bucură-te, iubire de vrăjmaşi îndelung răbdătoare ce birui răul cu binele;
Bucură-te, viaţă şi mărturisire apărate de însăşi Sfânta Comunitate a Athosului;
Bucură-te, hrănitor al dogmelor Bisericii de către ea numit;
Bucură-te, apărător al binecuvântatului obicei al vechilor creştini;
Bucură-te, că însuşi Patriarhul Grigorie al V-lea a primit mărturisirea ta în privinţa Sfintei Împărtăşanii;
Bucură-te, nevoinţă a înnoirii duhovniceşti încununată de Hristos;
Bucură-te, râvnă a plămădirii Bisericii în Trupul lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 8-lea

Prin mâhnirea şi amărăciunea încercărilor ca printr-un foc lămuritor trecând, mai tare străluceau pe chipul tău pacea şi iubirea lui Hristos. Atât erai de viteaz în isihie, încât acolo unde privegheai şi scriai, demonii şuşoteau în afara uşii chiliei şi tu scriai fără să te înfricoşezi, iar uneori râdeai chiar de feţele lor pământii, netulburat cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Ruşinând cursele vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi, harul lui Dumnezeu lucra în tine spre desăvârşire prin neputinţele trupului. Iar tu, ca pe un altar de închinare răstignit, nu încetai a liturghisi iubirea lui Hristos.
Bucură-te, om mare în lumea cea mică;
Bucură-te, strajă neadormită a dreptei socoteli;
Bucură-te, uitare de cele fireşti întru dăruirea duhovnicească;
Bucură-te, iubire de pătimire pentru Hristos;
Bucură-te, răbdare a suferinţei ce te umpli de mirul mângâierii dumnezeieşti;
Bucură-te, liman de mângâiere şi vindecare a celor răniţi de păcate;
Bucură-te, povăţuitorul monahilor în îngereasca slujire;
Bucură-te, dar şi mirenilor chemare la duhovniceasca prefacere;
Bucură-te, hrănire a poporului însetat după Cuvântul lui Dumnezeu;
Bucură-te, inimă întru care Însuşi Duhul Se roagă cu negrăite suspine;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 9-lea

Sub jugul otoman, mulţi credincioşi plăteau cu viaţa mărturisirea lor, iar tu, Sfinte Nicodim, neîncetat te rugai să nu piară în focul urgiei credinţa creştinilor. Pe cei ce slăbeau cu duhul îi întăreai, pe cei căzuţi care se pocăiau îi pregăteai pentru martiriu, celor biruitori le alcătuiai slujbe de pururea pomenire, iar Biserica strălucea de slava Crucii şi Învierii lui Hristos: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Luminat de Sfântul Duh, arătai că Pronia dumnezeiască binevoia întru noii martiri spre slava Bisericii Ortodoxe şi înnoirea dreptei credinţe, dar şi spre mustrarea celor de alte credinţe, ce vor rămâne fără cuvânt de apărare în Ziua Judecăţii. Apoi celor robiţi pildă de răbdare, ba chiar îndrăzneală şi îndemn spre a-i imita cu fapta pentru toţi creştinii siliţi după împrejurări la martiriu şi mai cu seamă câţi au ajuns să lepede credinţa ortodoxă.
Bucură-te, chip îngeresc ce găteşti calea Domnului;
Bucură-te, cuvânt ce întorci inimile spre Chipul lui Hristos;
Bucură-te, doctor de suflete şi povăţuitor de mucenici;
Bucură-te, adânc al smereniei ce izbăveşti din iadul deznădejdii;
Bucură-te, povăţuitor Sfântului Mucenic Constantin din Hydra;
Bucură-te, că cel ce trecuse la islam desăvârşit s-a pocăit de lepădarea sa;
Bucură-te, că s-a hotărât să şi-o retracteze public, înfruntând moartea;
Bucură-te, că cinci luni l-ai pregătit la Iviron pentru martiriu;
Bucură-te, neobosită căutare a oii rătăcite;
Bucură-te, că şi dintre musulmani se converteau şi pătimeau pentru Hristos;
Bucură-te, pană a Duhului Sfânt, zugrăvind vieţile Noilor Martiri;
Bucură-te, stâlp de foc al Bisericii, ce uneşti pământul cu cerul;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 10-lea

Cine ar putea spune minunile săvârşite prin tine de Cuvântul dumnezeiesc, Sfinte Nicodim? Căci întru slăbiciuni din ce în ce mai mari sporeai în duhovniceasca slujire, liturghisind în raiul smereniei şi ascultării voia lui Dumnezeu, prin care scară nouă către cer întinzi, celor ce cântă: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Cu neclintită blândeţe şi dragoste ţi-ai pecetluit până în sfârşit mărturisirea dreptei credinţe, chemând pe cei ce pe nedrept te acuzau să înlocuiască ura cu iubirea, pentru ca ostenelile ascetice şi dragostea faţă de Hristos să nu fie zadarnice.
Bucură-te, micşorare de sine întru preamărirea lui Dumnezeu;
Bucură-te, slujire pe crucea bolilor şi neputinţei;
Bucură-te, slujire pe crucea acuzelor şi calomniilor;
Bucură-te, purtare a Crucii la hotarul dintre viaţă şi moarte;
Bucură-te, privire întărită de Duhul în Cartea Vieţii;
Bucură-te, smerenie, carte a Cuvântului ipostatic;
Bucură-te, cuvânt mântuitor, icoană de veşnică închinare;
Bucură-te, vedere de icoană, ce naşti cuvintele vii ale harului;
Bucură-te, tresăltare a inimii sub lucrarea Duhului Sfânt;
Bucură-te, prăznuire prin rugăciunea lui Iisus a Întrupării dumnezeieşti;
Bucură-te, negrăită simţire a harului Botezului la primirea Sfintelor Taine;
Bucură-te, netâlcuită bucurie întru pomenirea Sfintei Fecioare şi a tuturor Sfinţilor;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 11-lea

Toate ceasurile zilei şi ale nopţii le închinai acestor două lucrări: fie ca să explici vreun înţeles al dumnezeieştii Scripturi, fie ca să-ţi pleci capul în partea stângă a pieptului, să-ţi cobori mintea în inimă şi să strigi „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă!”. Şi deşi doreai să petreci neîncetat în dumnezeiasca rugăciune a minţii, neobosit slujeai pe cei ce veneau să te vadă şi să fie mângâiaţi, cântând împreună cu ei: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Spre sfârşit, de o mare neputinţă copleşit, adeseori te rugai lui Dumnezeu să te primească la Dânsul. Aşa, între viaţă şi moarte, ai ajuns la Karyes, şi aproape paralizat te-ai pregătit de înfricoşata trecere în Veşnicie, prin Mărturisire generală, Maslu şi zilnică Împărtăşire cu Preacuratele Taine. Iar din pricina oboselii, nu mai puteai spune cu mintea rugăciunea lui Iisus, ci mai întâi cu glas tare, iar apoi doar cu starea nemişcată de închinare.
Bucură-te, stâlp ce călăuzeşti pe noul Israel spre evlavie;
Bucură-te, nor răcoritor celor încinşi în cuptorul păcatelor;
Bucură-te, însetare după vederea faţă către faţă a lui Hristos;
Bucură-te, nevoinţă peste fire în via Lui tainică;
Bucură-te, rugăciune pentru plinirea de Sus a ostenelii iubirii;
Bucură-te, îmbrăţişare ultimă a moaştelor Sfinţilor Macarie al Corintului şi Partenie;
Bucură-te, sărutare a moaştelor Părinţilor duhovniceşti în nădejdea învierii;
Bucură-te, chemare cu umilinţă a rugăciunilor lor mijlocitoare;
Bucură-te, înainte-păşire prin credinţă în odihna Domnului;
Bucură-te, icoană vie a lui Hristos răstignit;
Bucură-te, sfinţenie, ce nu încetezi a purta vălul smereniei;
Bucură-te, fericită vedere a nevredniciei proprii, ce poţi purta strălucirea dumnezeirii;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 12-lea

Privegheat fiind toată noaptea de fraţi, în ceasul al şaselea, după întrebarea lor, le-ai vestit grabnicul tău sfârşit şi, rugându-i să te împărtăşească, ai primit Preacuratele Taine. După puţin te-au găsit cu mâinile încrucişate şi picioarele întinse şi te-au întrebat: „Învăţătorule, ce faci? Te linişteşti?”. „Pe Hristos L-am vârât înlăuntrul meu”, ai răspuns, „şi cum nu mă voi linişti?”: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Până astăzi, în chilia iconarilor Skurtei se păstrează ca o binecuvântare pentru lume sfântul tău craniu. Iar noi din adâncul patimilor alergăm către razele învăţăturilor şi rugăciunilor tale, prin care pururea ne mângâi, ca un ucenic iubit al lui Hristos.
Bucură-te, îndoită nepătimire şi desăvârşitoare ascultare;
Bucură-te, atotvirtuoasă smerenie şi mulţumitoare răbdare;
Bucură-te, discernământ cu dumnezeiască scânteiere;
Bucură-te, de Dumnezeu imitatoare îndurare;
Bucură-te, milostenie mântuitoare de suflete;
Bucură-te, rugăciune necontenită şi zdrobită căinţă;
Bucură-te, adevărată mărturisire şi neînvinuitoare conştiinţă;
Bucură-te, pătimire a Iubirii îndumnezeitoare a Sfintei Treimi;
Bucură-te, pătimire cu Hristos şi pentru Hristos spre care îngerii doresc să se plece;
Bucură-te, chip învăluit de strălucirea frumuseţii dumnezeieşti;
Bucură-te, neobosit zugrav al chipului Maicii Domnului şi al vieţuirii monahiceşti;
Bucură-te, chemare şi a mirenilor în rugul aprins al isihiei;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul al 13-lea

Ca un vestitor înflăcărat al Sfintei Treimi şi apărător al cereştilor dogme, râvnitor al Sfintelor Scripturi şi Tradiţii te-ai arătat, Cuvioase Nicodim, spre împărtăşirea lumii de viaţa cea dumnezeiască. Pentru aceasta, smereniei Maicii Domnului urmând, te-ai făcut părtaş bucuriei veşnicei uniri cu Hristos, pe Care roagă-L, Sfinte, să o dobândim şi noi nevrednicii, cei ce cu umilinţă strigăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: În pământul dragostei smerite..., Condacul 1: Pe tine, moştenitorul raiului...,

Icosul 1

În pământul dragostei, smerite, ai fost crescut de către evlavioşii tăi părinţi, arătându-te de mic iubitor al slujbelor şi înţelepciunii dumnezeieşti. Iar pe dascălii cei de Hristos insuflaţi cu osârdie urmând, ai împletit cunoaşterea şi faptele virtuţii întru slava Nedespărţitei Treimi.
Bucură-te, căutător neobosit al treimicei înţelepciuni;
Bucură-te, uimitoare memorie făcută vistierie a Cuvântului;
Bucură-te, agerime a minţii păzite sub aripa Duhului;
Bucură-te, intrare prin supunerea şi ascultarea faţă de toţi în iubirea Tatălui;
Bucură-te, smerenie de toţi îndrăgită şi alăută a cântărilor preadulci;
Bucură-te, risipire prin har a pâclei nepriceperii;
Bucură-te, umblare cu lacrimi întru căutarea binelui;
Bucură-te, suspinare zi şi noapte spre aflarea folosului;
Bucură-te, sălăşluire cu toată virtutea în locul păcii;
Bucură-te, minte iubitoare de frumuseţe duhovnicească;
Bucură-te, cercetare şi împlinire a sfaturilor rodnice;
Bucură-te, Sfinte Nicodim, iconom credincios al Cuvântului dumnezeiesc!

Condacul 1

Pe tine, moştenitorul raiului şi luminoasa odraslă a Naxosului, Cuvioase Nicodim, cel mare în cuvânt şi în smerenie adânc, te lăudăm. Că întru adevăr nevoindu-te şi de la înalta pronie izvoarele bogăţiei de daruri revărsând, cunună cerească ai luat, iar Biserica într-un glas cântă: Aliluia!

şi se face otpustul.

 

Strategia Mea de Sanatate – Plante medicinale utile in detoxifiere, recomandate de Farmanat Poieni. Cura de detoxifiere cu ceai detox-dermo-alergoplant, tinctura de leurda si tinctura de soc

 

Cecilia Caragea: Puneți degetele în spatele urechilor, în spatele lobilor urechilor și masați acolo unde simțiți niște adâncituri, niște gropițe. Este un exercițiu foarte bun mai ales pentru cei care se confruntă cu hipotiroidia. Acest exercițiu este recomandat pentru susținerea activității tiroidei, pentru echilibrarea hormonală, pentru accelerarea metabolismului. Așadar, este un exercițiu bun dacă vrem să slăbim.

Dar, dacă vrem să slăbim, așa cum știm, înainte de toate, ar fi bine să facem o cură de detoxifiere. Și, pentru aceasta, trebuie să ne echilibrăm, trebuie să ne regăsim tonusul, înainte de toate. Și medicina tradițională orientală ne recomandă, tot așa, să masăm niște puncte, niște puncte care se găsesc pe linia mediană a feței. Mai exact, este vorba de punctul central de deasupra frunții, chiar la linia părului, apoi este vorba de punctul din mijlocul frunții, apoi punctul dintre sprâncene, apoi punctul de la mijlocul nasului, punctul de sub nas și punctul de pe bărbie, din mijlocul bărbiei. Dacă ne echilibrăm toate aceste puncte dimineața, seara și în cursul zilei, atunci când simțim că nu avem un tonus foarte bun, acest lucru ne va ajuta să ne echilibrăm, să ne regăsim tonusul. Și ne va ajuta în cura de detoxifiere, pentru care, așa cum știți, trebuie să alegem și plante medicinale, plante medicinale cu un efect detoxifiant.

Și, așa cum știți, noi, în România, avem plante medicinale de excepție. Și, din acest punct de vedere, putem să spunem că suntem foarte bogați. Și să nu uităm varietatea, diversitatea plantelor medicinale din Munții Apuseni. În localitatea Poienii de Jos din județul Bihor există oameni experimentați, care culeg plante medicinale din Munții Apuseni și le combină după o serie de rețete străvechi. Este vorba de compania Farmanat Poieni, un nume extrem de sugestiv pentru farmacia naturii, pe care nu avem voie s-o uităm, nu-i așa?

Compania Farmanat Poieni produce ceaiuri, tincturi, diferite alifii, creme, unguente, diferite remedii naturale din plante medicinale utilizate în mod tradițional în zona Munților Apuseni. Bineînțeles, ne propune și un pachet pentru detoxifiere. Dar nu numai pentru detoxifiere! Este vorba de un ceai special, de o tinctură de leurdă și de o tinctură de soc. Este un pachet care nu este doar pentru detoxifiere. Este recomandat și în caz de alergii, și în caz de afecțiuni dermatologice. Dar, ca să revenim puțin la acest pachet de detoxifiere, pentru că presupun că majoritatea dintre noi suntem tentați să facem o cură de detoxifiere, mai ales vara. Despre ce este vorba? Acest ceai special conține 15 plante. Conține rostopască, echinacea, gălbenele, trei-frați-pătați, coada-calului, coada-șoricelului, brusture și câte și mai câte. Și, după cum spuneam, acest ceai se bea zilnic timp de două luni. Așa este recomandarea celor de la Farmanat Poieni pentru această cură de detoxifiere cu plante medicinale culese din Munții Apuseni și prelucrate manual. Este vorba de un ceai care se bea de trei ori pe zi, câte o cană dimineața, la prânz și seara. Și este vorba, după cum spuneam, de două tincturi, de o tinctură de leurdă și de o tinctură de soc.

De leurdă probabil ați auzit. Primăvara, folosim leurdă în bucătărie. Dar această tinctură de leurdă este recomandată în curele de detoxifiere. Haideți să vedem de ce! Leurda se mai numește Allium ursinum, adică usturoiul ursului, pentru că ursul, primăvara, când iese din hibernare, caută leurdă. Știți: animalele caută, din când în când, anumite plante de care au nevoie ca să-și mențină sănătatea. Și acest lucru pe noi ne miră foarte tare. Cum de știu ele să caute anumite plante? Cum de știu că anumite plante le ajută? Nu avem cum să negăm evidența, chiar dacă nu avem explicațiile pe care le dorim. Așadar, leurda, Allium ursinum, usturoiul ursului, s-a constatat că ne este indicată și nouă. Este indicată pentru sănătatea inimii, pentru sănătatea vaselor de sânge. Se consideră că ar subția sângele, sunt anumite cercetări în derulare în acest sens. Dar leurda ne ajută sistemul imunitar, ne ajută sistemul digestiv și ne ajută și atunci când avem diferite afecțiuni ale căilor respiratorii, când ne confruntăm cu răceli, cu gripe și așa mai departe. Are un efect antiseptic, antimicotic, dar are și un efect detoxifiant, depurativ. În această cură de detoxifiere, tinctura de leurdă se recomandă a fi folosită astfel: câte 30 de picături dimineața, la prânz și seara, pe care le diluăm în apă sau în ceai. Putem să le diluăm chiar în acest ceai pe care compania Farmanat Poieni îl propune pentru o cură de detoxifiere.

Și apoi este vorba de tinctura de soc, care cred că nu mai are nevoie de nicio prezentare, pentru că noi suntem îndrăgostiți de soc, aș putea să spun! Preferăm socata, siropurile de soc și așa mai departe. Unii dintre noi folosim socul chiar și în bucătărie. Și, bineînțeles, nu putem să uităm beneficiile tincturii de soc. Așa cum știm, are un puternic efect sudorific, ne ajută să transpirăm și, în acest fel, să eliminăm din toxine. Are un puternic efect diuretic, altfel spus, ne ajută atunci când ne confruntăm cu retenție de apă, ne ajută să eliminăm apa în exces și, în acest fel, bineînțeles, ne ajută și să ne detoxifiem. Are și un puternic efect laxativ, are un efect depurativ și antiinflamator și, tocmai de aceea, este indicată chiar și celor care se confruntă cu dureri reumatismale, cu dureri articulare. Mai mult, este indicată și celor care suferă de gută, pentru că ajută la eliminarea acidului uric care se acumulează în articulații. Așa cum știți, guta asta înseamnă: acumularea acidului uric în articulații, ceea ce face ca articulațiile să devină extrem de dureroase. Și se pare că tinctura de soc are și un efect antitumoral. Și există cercetări în derulare care și-au propus să analizeze, să studieze acest efect antitumoral. Și apoi socul, așa cum știm, ne ajută la arderea grăsimilor, ajută la menținerea greutății. Și tocmai de aceea tinctura de soc a fost inclusă de Farmanat Poieni în acest pachet pentru detoxifiere. Cum se utilizează tinctura de soc în această cură de detoxifiere? Exact ca tinctura de leurdă: câte 30 de picături dimineața, la prânz și seara, diluate în apă sau în ceai. Pot să fie diluate chiar în acest ceai de la Farmanat Poieni, un ceai gândit special pentru detoxifiere, ceai care ajută la eliminarea toxinelor prin transpirație și prin urină. Un ceai care are un efect antibacterian, antimicotic, antiseptic și antiinflamator și care, în plus, ne susține și sistemul imunitar.

Așadar, eu vă invit să descoperiți acest pachet de detoxifiere, dar, după cum spuneam, nu doar pentru detoxifiere! Este un pachet care este recomandat și celor care se confruntă cu alergii și cu diferite afecțiuni dermatologice. Și celor care se confruntă cu acnee, apropo! Așadar, descoperiți acest pachet! Este vorba de produse 100% românești, făcute cu drag din plante medicinale din Munții Apuseni. Luați-vă momentul vostru de răgaz, să savurați o cană cu ceai, o cană cu sănătate! Și, bineînțeles, vă invit să descoperiți și celelalte produse ale companiei Farmanat Poieni! Pentru că nu cred că trebuie să uităm de farmacia naturii!

Mai multe despre produsele Farmanat Poieni, inclusiv despre produsele din pachetul pentru detoxifiere, pe www.farmanatpoieni.ro.

https://accmediachannel.ro/emisiuni/strategia-mea-de-sanatate-plante-medicinale-utile-in-detoxifiere-recomandate-de-farmanat-poieni-cura-de-detoxifiere-cu-ceai-detox-dermo-alergoplant-tinctura-de-leurda-si-tinctura-de-soc/

Tags: remedii naturaleremedii din planteslabiredetoxifiereacneefitoterapieplante medicinaleproduse romanestialergiicompanii romanestislider_homepagecura de detoxifiereretentie de apapresopuncturaMuntii Apusenitinctura de leurdaleurdatinctura de socsocFarmanat Poieniafectiuni dermatologice