Pelerini cu inima la sarbatoarea Sfintei Mucenite Filofteia de la Curtea de Arges

 

Sfanta Mucenita Filofteia de la Curtea de Arges

Nu de putine ori imbracam mizera haina a camuflajului religios uitand ca nu putem "sluji si lui Dumnezeu, si lui mamona". Cand suntem crestini ortodocsi, cand mergem dusi de val cu bratele deschise spre promisiunile desarte ale lumii acesteia. Suntem slugile satanei, facand jocurile satanei si nici macar nu ne dam seama cum joaca tontoroiul dracii in capul nostru. E un fir subtire si, daca nu-l vedem, avem toate sansele sa cadem in cursa diavolului, crezand ca ardem dupa Hristos. Ne-am nascut dintr-un popor crestin, ne-am botezat crestini ortodocsi, dar respingem tot ceea ce are legatura cu Dumnezeu.
Vremurile pandemice pe care le traim par sa cearna si mai mult bruma subtire de ortodoxie pe care o purtam in noi. Din ce in ce mai putini pun nadejdea in Dumnezeu, din ce in ce mai putini trec pragurile bisericilor. E adevarat ca nu e momentul sa ne imbulzim la slujbe, in pelerinaje etc., dar nu e nici momentul sa uitam sa ne plecam genunchii, traind impietriti de teama ca urmandu-L pe Hristos ne-am putea imbolnavi. Nu suntem nici implinitori ai poruncilor, nici marturisitori ai credintei. Se rasucesc inaintasii nostri in mormant si plang in ceruri sfintii pentru raceala sufletelor si ratacirea mintilor noastre.
Un popor atat de binecuvantat si totusi atat de nerecunoscator. Un neam iubit si ocrotit de sfinti, care se teme de marturisire. Am ajuns mai rau ca mortii din morminte, stafii ratacitoare intr-o lume guvernata de demonii lui antihrist. O lume in slujba raului. Noi ne-am predat demult, dar ce vom raspunde copiilor nostri cand ne vor reprosa ca le-am furat copilaria, ca le-am vandut tara si le-am batjocorit neamul, ca le-am cenzurat zborul spre Cer, le-am pangarit credinta si le-am taiat radacinile. Nu i-am invatat omenia, nu le-am insuflat iubirea, nu i-am sadit pentru frumos si nu i-am ingrijit pentru Adevar. Ce le vom spune? De unde sa invete, daca nu le-am picurat in suflet dragoste si lumina? Cum sa lumineze, daca i-am crescut in intunericul unei lumi cazute?
Ma gandeam la draga noastra Sfanta Mucenita Filofteia de la Curtea de Arges, care, desi s-a nascut in Tarnovo (Bulgaria), a ales sa fie ocrotitoarea noastra, a romanilor. O copilita care, petrecand doar cativa anisori alaturi de mama sa, a deprins de la aceasta iubirea de Dumnezeu si de semeni. I s-au sadit in suflet pentru totdeauna milostenia, grija de saraci, bucuria si nobletea care vin din ajutorarea aproapelui. Si-a scris in inima cu litere de aur Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui (Matei 5, 7) si astfel a trait implinind toate derivatele iubirii, desi era doar un copil. Ramasa orfana de mama, a pastrat ca pe un odor de mare pret invatatura pe care a primit-o de la ea si a facut din aceasta scara catre Cer.
Aspru pedepsita de tatal si mama vitrega pentru multimea actelor de bunatate pe care cu generozitate le impartea celor oropsiti de soarta, Filofteia nu s-a inspaimantat, ci a continuat sa fie prelungirea mainilor mamei ei, iubind si miluind, bucurand si ajutand. Toate acestea au starnit mania amagitorului care, intunecand la minte pe tatal copilei, l-a facut sa arunce in ea cu un topor, iar sfanta a cazut secerata la pamant, dandu-si sufletul in mainile Domnului. Un copil iubitor de numai 12 ani, rapus din ura. In acel moment, din randuiala dumnezeiasca, trupul firav al copilei s-a ingreunat si nu a putut fi ridicat decat dupa ce Arhiereul a facut mai multe rugaciuni si a pomenit de biserica domneasca din Curtea de Arges.
Asa au inteles cei adunati in jurul trupului neinsufletit ca sfanta doreste sa fie adusa in Tara Romaneasca. Astfel, Radu Voievod a primit cu multa bucurie sfintele moaste pe care le-a asezat in biserica domneasca spre mangaierea, luminarea si ocrotirea poporului roman. De atunci, prin sfintele ei moaste continua minunata sa lucrare, miluind pe oricine cu indrazneala si nadejde cere ajutorul. Sfanta noastra ne asteapta mereu la Curtea de Arges, pentru a ne vindeca de multe si felurite tulburari sufletesti sau trupesti, dar mai cu seama pentru a aminti ca avem o datorie imensa fata de copiii nostri. Ca trebuie sa le sadim in suflete intai de toate iubirea de Dumnezeu si de aproapele. Ca doar asa vom continua sa existam. Trebuie sa luptam pentru recapatarea vietii crestine pe care noile ideologii vor sa o inlature. Sa renastem spiritual in ortodoxie si sa ne educam copiii pentru o viata autentic ortodoxa pentru ca aceasta valoare, odata pierduta, duce la pierderea sufletului, a mantuirii proprii si a omenirii.
Doar crestinismul asumat, trait si propovaduit in Duh si Adevar, ne aseza in firescul asemanarii cu Dumnezeu, Cel ce ne invata sa ne iubim unii pe altii. Hristos este contagios, dar numai in sensul in care intelegem ca atingandu-ne de El ne indumnezeim, ne ridicam si ne curatim de orice intinaciune sau boala. Chiar daca in 7 decembrie cei mai multi dintre noi nu vor putea ajunge la Curtea de Arges la praznicul sfintei, sa nu ezitam ca in intimitatea camarii inimii sa ne spunem durerea catre Sfanta Mucenita Filofteia, iar ea fara preget va raspunde usurand poverile noastre.
Intru rabdarea ta ti-ai agonisit plata ta, Fericita Filofteia, intru ispite neincetat rabdand, batai suferind, in necazuri binevoind, pe saraci miluindu-i si pe flamanzi saturandu-i; roaga-te lui Hristos Dumnezeu, buna fecioara, sa mantuiasca sufletele noastre

https://www.daciccool.ro/romania-mea/articole-despre-romania-mea/10033-pelerini-cu-inima-la-sarbatoarea-sfintei-mucenite-filofteia-de-la-curtea-de-arges