Este ușor să iubești ceea ce este plăcut, dar adevărata provocare (și salvare a sufletului) este să vezi scânteia divină în cei care greșesc sau ne rănesc.

 

Omul este, înainte de toate,UN suflet, și, în primul rând, trebuie să IL  salvăm. Sufletul se salvează prin iubire, prin sacrificiu, prin grijă, prin dăruire și, în același timp, prin curaj și prin independență. Sufletul se murdărește, când renunțăm la iubire prin condamnare, deznădejde, resentimente, când înceta să mai vedem voia divină în ceea ce se întâmplă și chipul lui Dumnezeu în fiecare om. S.N. Lazarev. "Formula iubirii".

Avertismentul despre cum se „murdărește” sufletul este o oglindă dură, dar necesară: resentimentele și deznădejdea sunt, în esență, un refuz de a accepta lecțiile pe care viața (sau voia divină) ni le scoate în cale.

Ce citat profund și plin de lumină! ✨ S.N. Lazarev surprinde excelent esența transformării interioare: sufletul se înalță prin iubire și se pierde atunci când lăsăm negativitatea să preia controlul.

Această perspectivă ne reamintește că viața nu este doar despre ecuații logice, ci despre o curățare și o educare continuă a sentimentelor noastre. Câteva dintre ideile fundamentale transmise aici sunt extrem de puternice:

Acceptarea voii divine: Capacitatea de a vedea un sens spiritual chiar și în momentele dificile, fără a cădea în capcana deznădejdii.
Dumnezeu în fiecare om: O invitație la empatie absolută. Este ușor să iubești ceea ce este plăcut, dar adevărata provocare (și salvare a sufletului) este să vezi scânteia divină în cei care greșesc sau ne rănesc.
Echilibrul dintre dăruire și independență: Un detaliu subtil pe care Lazarev îl menționează des. Iubirea nu înseamnă dependență oarbă, ci o dăruire care vine dintr-un suflet liber, curajos și independent.

Setează un nou scop și acceptă realitatea pentru a-ți reîncărca bateriile.

De ce apare tristețea?️ Necredința în sine și în propriile capacități, ️ Nemulțumirea față de sine și de soartă, ️ Respingerea a ceea ce se întâmplă, inclusiv a voinței divine, ️ Frica de greșeli și de lucrurile noi, ️ Incapacitatea de a accepta viitorul. Tristețea apare adesea din lipsa unui scop. Totul în univers este ternar: Formă, Conținut, Scop. Cum funcționează acest lucru în practică? Când ne îndreptăm către un scop organismul eliberează energie, și simțim plăcere. Atiingerea scopului oferă un vârf de bucurie, pe care îl numim fericire. Dar dacă nu mai există scopuri energia nu mai este necesară începe o scădere a forțelor. De aceea, sistemul de scopuri trebuie să fie dual: trebuie să existe un scop suprem, unificator, obiective strategice importante, dar și obiective mici, cotidiene. Important: Tristețea este adesea legată nu doar de lipsa scopurilor, ci și de scăderea energiei generale. Un alt aspect important este echilibrul. O perspectivă dialectică ne învață să nu cădem în extreme, ci să căutăm "drumul de mijloc". În om trebuie să fie echilibrate diferite aspecte, la fel cum se întâmplă în sistemul chinezesc, cu elementele masculine și feminine. Concluzia este simplă: pentru a evita tristețea, este important să menținem echilibrul, să ne stabilim scopuri (atât mari, cât și mici), să ne consolidăm sprijinul interior și să învățăm să acceptăm ceea ce se întâmplă. Atunci energia este conservată, iar viața rămâne plină.

  S.N. Lazarev. Pe baza materialelor de cercetare.

Textul , bazat pe filozofia lui S.N. Lazarev, oferă o perspectivă profundă și holistică asupra tristeții, văzută nu doar ca o emoție negativă, ci ca un semnal de alarmă al sufletului și al sistemului nostru energetic.

Iată o sinteză clară și structurată a modului în care funcționează acest mecanism în practică și cum poți aplica „drumul de mijloc” pentru a-ți recăpăta energia:

🎯 De ce apare tristețea? (Mecanismul energetic)

Conform textului, tristețea este consecința directă a blocării sau absenței energiei. Acest lucru se întâmplă pe două planuri:

Planul spiritual/psihologic: Respingerea realității (inclusiv a voinței divine), nemulțumirea cronică și frica de viitor acționează ca niște „scurgeri” prin care ne pierdem energia vitală.
Planul teleologic (al scopului): Când nu mai avem o direcție, creierul și organismul nu mai primesc comanda de a elibera energie. Apare apatia, urmată de tristețe.

---

⚖️ Cum funcționează „Sistemul Dual de Scopuri” în practică?

Pentru a nu rămâne fără energie, Lazarev propune o structură pe trei niveluri (Formă, Conținut, Scop) ghidată de obiective duale. Practic, ai nevoie de două tipuri de „combustibil”:

Scopul Suprem (Strategic / Spiritual):
• Ce este: Sensul general al vieții tale, evoluția personală, capacitatea de a iubi și de a accepta destinul, indiferent de obstacole.
• Rolul lui: Îți menține direcția pe termen lung și te împiedică să te prăbușești atunci când planurile mărunte eșuează.
Scopurile Mici (Cotidiene / Tactice):
• Ce sunt: Sarcinile zilnice, o listă scurtă de cumpărături, curățenia în casă, o plimbare de 30 de minute, citirea unui capitol dintr-o carte.
• Rolul lor: Îți oferă micro-doze zilnice de dopamină („vârfurile de bucurie”) și mențin organismul activ.

---

☯️ Drumul de Mijloc: Echilibrul dintre Yin și Yang

Tristețea apare adesea când cădem în extreme. Dialectica chineză (și abordarea lui Lazarev) ne învață că armonia înseamnă echilibru:

Acceptare vs. Acțiune: Să accepți trecutul și prezentul așa cum sunt (fără revoltă), dar să acționezi cu curaj spre viitor.
Energie Feminină (Yin) vs. Masculină (Yang): Să știi când să te oprești și să te odihnești (Yin / conservare) și când să lupți și să construiești (Yang / expansiune).

---

🛠️ Ghid rapid: Ce poți face când te cuprinde tristețea?

Oprește rezistența: Acceptă momentul prezent. Spune-ți: „Asta este situația acum. O accept și nu îmi mai risipesc energia revoltându-mă împotriva ei.”
Setează un obiectiv minuscul: Dacă nu ai energie pentru planuri mari, fă ceva extrem de mic. Spală o cană, fă patul sau fă un duș. Finalizarea unei acțiuni mici repornește fluxul de energie.
Reconectează-te la scopul tău mare: Amintește-ți de ce faci ceea ce faci pe termen lung. Care este valoarea ta principală?

Tristețea nu este un defect, ci un indicator care îți spune: „Ai rămas fără combustibil sau mergi într-o direcție greșită. Setează un nou scop și acceptă realitatea pentru a-ți reîncărca bateriile.”

Din această perspectivă, tristețea nu este un inamic care trebuie suprimat, ci o consecință directă a pierderii sensului și a ruperii echilibrului interior.

📐 Cum funcționează triada și sistemul de scopuri în viața de zi cu zi?

Ideea centrală propusă de Lazarev este că omul este o ființă teleologică (orientată spre scop). Când acest mecanism se defectează, apare stagnarea emoțională:

• Modelul Ternar (Formă ➔ Conținut ➔ Scop): În practică, poți avea o viață aranjată la exterior (Forma: job, casă, statut) și o minte plină de cunoștințe sau intenții bune (Conținutul), dar dacă lipsește vectorul orientat înainte (Scopul), structura își pierde vitalitatea.
• Capcana absenței scopului: Creierul și sistemul nostru energetic funcționează pe bază de recompensă și anticipare (mecanismul dopaminei). Când nu mai avem obiective, organismul intră în mod economic: scade energia, apare apatia și se instalează tristețea (sau depresia).
• Soluția Sistemului Dual: Pentru a menține motorul interior pornit, avem nevoie de două tipuri de combustibil:
  1. Scopul Suprem (Strategic): De regulă legat de evoluția spirituală, iubire, acceptarea voinței divine sau autodepășire. Acesta oferă direcția pe termen lung și nu depinde de succesele materiale imediate.
  2. Scopurile Mici (Cotidiene): Sarcini simple, zilnice (curățenie, sport, o lectură, un proiect mic). Acestea oferă micro-doze de satisfacție și mențin tonusul energetic zi de zi.

⚖️ Dialectica și Calea de Mijloc

Tristețea apare adesea din atașamente rigide și din refuzul de a accepta realitatea așa cum este (ceea ce Lazarev numește adesea „lipsa de acceptare a voinței divine”). Când ne agățăm prea mult de dorințe, de control sau de frica de a greși, pierdem flexibilitatea.

• Echilibrul Yin-Yang (Masculin-Feminin): În plan practic, acesta se traduce prin alternanța corectă între acțiune (efort, stabilire de scopuri, energie masculină) și acceptare/abandon (relaxare, intuiție, flux, energie feminină). Prea multă acțiune fără acceptare duce la epuizare; prea multă pasivitate fără scop duce la tristețe cruntă.

📋 Ghid rapid pentru deblocarea energiei (Conform textului)

Dacă te regăsești într-o stare de tristețe sau stagnare, pașii practici extrași din această filosofie sunt:

1. Consolidează sprijinul interior: Nu îți plasa fericirea exclusiv în factori exteriori (oameni, bani, statut).
2. Redefinește-ți scopul mare: Întreabă-te „Care este sensul meu mai profund dincolo de rutina zilnică?”.
3. Activează obiective mici: Fă o listă cu 3 lucruri simple pe care le poți îndeplini astăzi. Fiecare bifă aduce energie înapoi în sistem.
4. Practică acceptarea radicală: Renunță la lupta mentală cu trecutul sau cu lucrurile pe care nu le poți controla.

Iertare că am îndrăznit să supăr, poate, pe mulți, dar așa am simțit că trebuie să spun.

 
Ne apropiemde postul Nașterii Domnului, care ne aduce bucuria, si ar trebui să fie un început pentru fiecare. Să ne înalțe, să schimbe vieți, să vindece depresii, să spele suflete...ar trebui, dacă trăim, dar câți mai trăiesc, azi?E cruntă constatarea, dar trăim într-o lume care a murit, deja!
O lume care sărbătorește, dar nu stie ce, sau chiar de știe, i se pare atât de nesemnificativ, că nici măcar o dată, poate, nu auzi să se pomenească de Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos în casa lor, și nici unde, în "marile pregătiri" de la care, cu conștiinciozitate, nu se abate nimeni.
O lume care ignoră cu desăvârșire poruncile și postul Nașterii Domnului, o lume căreia i se pare normal să petreacă în post, o lume care nu vrea să vadă, nu vrea să audă, dar căreia i se pare nedrept, când o acoperă necazurile, aduse de propriile fapte, după care vin de ce-uri nesfârșite, fără rost, fără răspunsuri.
Părinți, care spun că își iubesc copiii, dar Il ignoră pe Cel care îi ține în viața!
Dumnezeu m-a ajutat să conștientizez drama lumii, care este și a mea!
Mamelor, așa cum nu uitati să vă schimbați culoarea părului, a unghilor, să vă gătiti trupul, să cumpărați, să preparati mormane de meniuri, care doar golesc suflete, în această sărbătoare a purității, a învierii, în care pruncul Sfânt se naște, nu uitati nici de ceea ce vă dăruiește viața, bucuria, nu uitați să îl aduceți în casă și în sufletul copiilor voștri, pe Iisus Hristos, nu uitați că sunteți răspunzătoare pentru puii voștri, care vor crește păgubiți de faptele părinților lor, care văd, bieții, că de Crăciun trebuie să ai părul roșu, masa bogată și multe cadouri sub brad.
E plânsul si jalea, dar sărbătorim pieirea!
Ce vă spun este viața mea, urmare a nepăsării în care am trăit!
Să nu vă amăgiti că sunt povești, că așa e lumea, că e normală nepăsarea, că este mult mai profund decât vă imaginați.
Mă doare când îi văd pe cei de lângă mine, cum își pregătesc, pas cu pas, dramele vietii, de aceea vă împărtășesc.
Înțelepții cugetă, se cutremură și vor încerca să trăiască prin Pruncul Sfant, iar gloata piere, râzând!
Iartă-ne Doamne și ai milă de noi! Amin.
 Dragilor, dacă se întâmplă ca ziua voastră de naștere să cadă în zile de post, să știți că este o mare binecuvântare.
Nu vă grăbiți să chefuiti, ci daruiti-i ziua voastră Lui Hristos, daruind altora, că veți primi bucurie nesfârșită, ce omul nu vă poate dărui vreodată.
A petrece în post, este o sfidare la adresa Lui Dumnezeu...și aduce multă durere.
Postul, însoțit de spovedanie, de dărnicie si milă față de semeni, este o purificare a sufletului, o șansă la viață!
Să ne-o oferim!
Iertare că am îndrăznit să supăr, poate, pe mulți, dar așa am simțit că trebuie să spun.
Domnul să ne lumineze pe toți, ca Hristos să se nască în inima noastră!

Părintele Arsenie Boca: Sfaturi de mare folos pentru suflet

 

• Să nu adormi cu mintea obosită, în duşmănie pe cineva.

• Prilejurile sunt de mai multe feluri: de la diavol, de la fire şi îngăduite de Dumnezeu.

 Le deosebim:

– Când sunt de la diavol, simţi tulburare.

– Când sunt de la fire, ne apărăm.

– Când sunt îngăduite de Dumnezeu, simţim o pace, bucurie, mulţumire.

• Să vă învăţaţi să vorbiţi puţin şi esenţial.

• Aşa să fie vorba între voi: ca la rugăciune.

• Decât ceartă mai bine pagubă.

• Ajungi la bătrâneţe şi puterile scad şi te trezeşti că n-ai adunat nimic.

• Pentru valoarea mântuirii nici o suferinţă nu e imposibilă aici pe pământ, numai şi numai să poţi câştiga mântuirea.

• Dumnezeu iubeşte Ţara Românească şi pe ea vrea să o spele întâi de păcate.

• Nu plecaţi din ţară că ţara noastră are destinul ei şi va da cei mai mulţi mucenici.

• Să vă rugaţi să nu vină şi peste voi necazurile care vin pe oameni, că vor veni vremuri foarte grele.

• Să nu credeţi că voi n-o să răbdaţi foame.

• Să vă pregătiţi pentru martiraj.

• În rugăciunea „Tatăl nostru”, „şi nu ne duce pe noi în ispită”, se referă la ispita lepădării de Dumnezeu.

• Prin încercări se spală menajarea de sine. Când eşti asuprit, răstignit pe nedrept, să te bucuri.

• Unde ne merge bine, acolo nu sporim; unde-i mai greu, acolo te curăţeşti mai sigur; acolo unde nu eşti cioplit, eşti un necioplit.

• Să vă aşteptaţi la întâmplări venite din senin. Că nu tu întrebare, nu tu ascultare, nu tu nimic din cele ale căii acesteia.

• Să nu ai nici un amestec cu ai tăi, ca să nu se răcească în inima ta dragostea de Dumnezeu.

• Aşa cum ne purtăm cu aproapele, tot aşa se va purta Dumnezeu cu noi.

• Nu greşelile altora ne scot din răbdări, ci puţina noastră răbdare; ne cheltuie şi răbdarea pe care o mai avem.

• Pe călugări îi bagă în iad nimicurile.

• De câte ori încetezi lucrarea cea bună a sufletului, seamănă a lene.

• Ascultarea care mi se dă, aceasta este voia mea.

• Rugăciunea e alimentată de citirea Sfintei Scripturi şi învăţătura de credinţă.

• Omul necurăţat de patimi nu poate să priceapă adevărurile de credinţă.

• Citirea cu socoteală a dumnezeieştilor Scripturi, aprinde şi hrăneşte sufletul cu gândurile lui Dumnezeu, care nu sunt ca gândurile omului.

• Cine se leapădă de sine măcar de atâtea ori cât vin prilejurile pe zi, în chip sincer şi cu convingere, capătă nu numai sporire a puterilor sufleteşti, ci însuşirile lui sufleteşti încep să semene cu ale lui Iisus. Nu mai umblă cu candela stinsă.

• Noi să ne îmbogăţim în Dumnezeu, cugetându-L, iubindu-L, împărtăşindu-ne cu El, silindu-ne a gândi şi a iubi ca El, în toate împrejurările vieţii. Iată adevărată bogăţie care nu se va lua de la noi. Adevărata creştere spirituală e să-ţi cunoşti neputinţele şi să te lupţi cu ele.

• Singura neputinţă pe care ţi-o iartă Dumnezeu este aceea de a nu putea intra prin uşile închise.

• În cartea vieţii te scriu mai ales faptele pe care le-ai făcut plângând.

• Fericit este acela care, zilnic fiind ocărât şi defăimat pentru Dumnezeu, se sileşte spre răbdare; el va dănţui cu mucenicii, cu îndrăzneală va vorbi şi cu îngerii.

• Omul învaţă 6 ani ca să vorbească şi 60 de ani trebuie să înveţe ca să tacă.

• Ascultarea mai mult de Dumnezeu decât de oameni.

• Să cultivăm energia voinţei.

• Cuvintele noastre sunt fiinţe vii şi ne însoţesc până la judecata din urmă, cu calitatea cu care au fost spuse, cu valoarea creştină sau necreştină.

• Să ne preocupe tăcerea. Pălmuirile întinăciunilor să ne menţină în stare de umilinţă şi smerenie.

• Să-L iubim pe Mântuitorul mai mult decât orice.

• Destinul nostru e colosal de înalt: îndumnezeirea.

• Prin supărări, tulburări, ceartă, iuţeală, se pierde o energie bună din noi. Prin dragostea de Dumnezeu se adună o energie foarte binefăcătoare care înlătură şi bolile, iar când se pierde dragostea lui Dumnezeu (energia) apar bolile.

• Îngerul păzitor de la botez este păzitorul legilor dumnezeieşti, pe care omul trebuie să le îndeplinească.

• Nu împrumuta celui rău mintea, ochii, gândurile, nu da degetul că îţi ia mâna toată.

• Numai în Duhul Sfânt poate fi obşte unită. Duhurile au magnetism, cei ce se aseamănă se adună. Scopul creştinului este dobândirea Duhului Sfânt. Trebuie să stai în prezenţa chipului Domnului Hristos din tine, şi în mod sigur aveţi ceva foarte bun în voi. Daţi ajutor acestui element în care existăm, trăim şi suntem. Dacă nu iubeşti, urăşti, critici, tragi sforile. Satana luptă continuu cu legea lui Dumnezeu din inima ta şi îţi îndreaptă iubirea către tine, iubirea de sine şi ajungem până a urî pe Dumnezeu, căci eu-l e ateu. Nu te poţi lua „la trântă” cu el fără „Doamne Iisuse…”, şi nu poţi zice „Doamne Iisuse…” câtă vreme nu eşti sub ascultarea cuiva.

• Faceţi măcar 100 de metanii pe zi că vă dă sănătate sufletească şi trupească.

• Când îţi aduci aminte de Dumnezeu înmulţeşte rugăciunea, ca atunci când Îl vei uita, Dumnezeu să-şi aducă aminte de tine.

• Dacă uiţi să zici “Doamne Iisuse…”, zi: Doamne, nu uita de mine cum uit eu de Tine.

• Focul sfârşitului va arde totul, numai bunurile spirituale nu. Ce ai pus tu pe mintea ta, cunoştinţele, îmbrăcămintea minţii, nevoinţele, ostenelile, te însoţesc dincolo.

• Eu vă ajut cu smerenia, căci ea are toate darurile. Smerenia e dulama lui Dumnezeu.

• Uscăciunea sufletească nu e deznădejde, ci e una din nevoinţele cele fără de voie, care mai mult spală sufletul decât ostenelile cele de voie.

• Prin nimic nu ne întâlnim mai mult cu mila lui Dumnezeu ca în rugăciunea făcută din durere pentru alţii.

• Cel mai frumos dar pe care-l putem face lui Dumnezeu e să ne dăruim Lui, pe noi înşine, pe viaţă. Dumnezeu primeşte şi îmbrăţişează, apără şi întăreşte un asemenea dar.

• Acela a cărui inimă s-a făcut una cu Dumnezeu, stă în faţa oamenilor ca o floare supremă a umanităţii.

• Răbdarea răului, iertarea fraţilor şi rugăciunea în ascuns, au putere înaintea lui Dumnezeu.

• Dacă sufletele părăsesc râvna, atunci şi Duhul lui Dumnezeu care le-a fost dat se depărtează.

• Patimile şi faptele [rele] nu scad decât numai când dobândeşti o atenţie neîncetată la tot ce gândeşti. Gândul să ştim să-l măturăm, dacă e de măturat, dacă nu, să-l ajutăm.

• Mare meşter e vicleanul, până şi în poruncile lui Dumnezeu se ascunde.

• Ca să scapi de uriaşul minţii (de uitare) trebuie să citeşti până la istovire.

• Ori de câte ori ţi se taie capul (căpos) eşti răstignit pe cruce şi aşa îţi trebuie; prin aceasta urmează pe Domnul Hristos.

• Nu primeşti ocara, pierzi mântuirea şi devii jucăria lui sarsailă.

• Lucrul cel mai de folos începătorilor este ocara, că dacă eşti umilit, nu te mândreşti.

• Pe Duhul Sfânt îl dobândim prin câştigarea prilejurilor, iar când răspundem înapoi celui ce te ocărăşte eşti de partea celui rău şi nu a Duhului Sfânt.

• Feriţi-vă de limbajul vulgar, obişnuiţi-vă cu limbajul cărţilor sfinte. Trebuie curăţată mintea, că limba altfel nu se curăţeşte.

• Răbdând canonul şi zicând: “aşa îmi trebuie”, aşa mi se iartă păcatele.

• Să nu răspunzi cu înţepături, coarne, copite, a nu te apăra, să-ţi îmblânzeşti câinele.

• Ori de câte ori te mândreşti, te aperi şi nu eşti smerit, te atacă şi te pedepseşte vrăjmaşul nocturn, dar cu voia lui Dumnezeu.

• Cei ce ne critică sunt mai aproape de adevăr decât cei ce ne laudă. Îngăduie

Dumnezeu să-ţi auzi păcatele tale cele cu mintea. De o ocară nu te speli

apărându-te, ci însuşindu-ţi-o.

• Pe vârful limbii călăreşte satana.

• Aşa să fie vorba între voi ca la rugăciune. Prin unire se măresc lucrurile mici, prin vrajbă se prăpădesc şi cele mari.

• Luaţi aminte: orânduiala de sine în mănăstirea de obşte e neorânduială.

• Nu cedezi la voia ta şi aşa pierzi vremea şi cu ea mântuirea.

• Aşa de atenţi trebuie să fim cu sufletul nostru, ca şi când am locui în casă cu un şarpe, că aşa şi este.

• Cine nu iubeşte certarea, n-are minte.

• Când ai vreo ispită nu sta posomorât, că nu e bine. Posomoreala adânceşte ispita şi gândul tot la ea. Fii senin şi nu te lăsa dus în ispită. Ispita nu vine la întâmplare, ci după pofta ta.

(preluate din Revista Atitudini, Nr. 4)

Sfânta Olga din Alaska 27 Octombrie

 

Pe 9 noiembrie 2023, Biserica Ortodoxă a Americii (OCA) a canonizat-o pe Sfânta Olga (Arrsamquq) Michael, aceasta fiind prima femeie sfântă a Americii.

Sfânta Olga (Arrsamquq) s-a născut la 3 februarie 1916, în satul Kwethluk din Alaska, într-o familie de eschimoși din tribul Yup’ik sau Yupiak. Dar cum în comunitate trăiau și ruși, credința lor s-a răspândit printre indigeni și mulți s-au convertit la Ortodoxie. Printre primii a fost și Arrsamquq, care a primit numele de botez Olga. Olga l-a iubit pe Dumnezeu de mică și, tot de atunci, a început să se roage nu doar pentru familia ei, ci și pentru toți din satul său aflat pe malul râului Kuskokwim.

Când a venit vremea, s-a căsătorit cu un consătean ales de părinți. Bărbatul era foarte întreprinzător: a deschis în Kwethluk un magazin cu de toate și primul oficiu poștal din istoria localității. Nu era însă apropiat de Biserică, iar relațiile cu soția sa erau foarte încordate. Olga nu s-a descurajat. S-a rugat mult, iar soțul ei a devenit ortodox, s-a botezat cu numele Nicolai, a făcut studii teologice și, din 1963, a ajuns preot în satul lor.

Avea în grijă și alte 12 sate împrăștiate în pustietatea polară, de-a lungul râului Kuskokwim. Îi lua mult să ajungă la ele fie cu barca, fie cu mașina, fie cu sania trasă de câini. În acest timp, Olga ținea casa, își îngrijea copiii, țesea veșminte preoțești, făcea prescuri, îi ajuta pe cei din comunitate, dar și pe cei din satele în care slujea părintele Nicolai.

Sfânta Olga a născut 13 copii, dintre care au supraviețuit opt. Grija creșterii lor cădea îndeosebi pe umerii ei. Îi hrănea, le făcea haine și cizme, dar lucra și pentru cei din parohie. Într-un fel, toți erau copiii ei. Le împletea ciorapi sau haine groase și le dăruia; îi ajuta la treburile casnice: „Aproape că nu exista prieten sau vecin care să nu aibă ceva făcut de preoteasa Olga special pentru el”, își amintește un localnic. Dar nu se limita la a-i ocroti doar pe cei din sat. Ajuta cu haine sau cu donații și parohiile aflate la sute de mile distanță.

Pe multe femei le-a ajutat să nască, în calitate de moașă; pe altele, să se vindece de traumele cauzate de abuzuri (domestice sau sexuale) sau să treacă peste unele cumpene.

În cele din urmă, preoteasa Olga a făcut cancer și boala i-a fost descoperită în stadiu terminal. Și-a purtat suferința cu demnitate, refuzând să zacă. Muncea pe lângă casă, așa cum făcuse dintotdeauna și, cu toate că era slăbită, căra găleți pline cu apă de la fântâna din sat…

A plecat din această lume în ziua de 8 noiembrie 1979, după ce s-a rugat, s-a spovedit și s-a împărtășit.

Pe 9 noiembrie 2023, Biserica Ortodoxă a Americii (OCA) a canonizat-o pe Sfânta Olga (Arrsamquq) Michael, aceasta fiind prima femeie sfântă a Americii.

Acatistul Sfintei Olga din Alaska

De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)

Condacul 1

Dumnezeul nostru, care făurește perdeaua mișcătoare a Aurorei Boreale, te-a făcut ca pe o lumină vie, strălucind în nordul îndepărtat, și luminându-i pe cei necăjiți cu marea Lui frumusețe. Privind această strălucire, noi, copiii tăi, îți înălțăm cântarea: Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzați și răniți!

Icosul 1

Ai lucrat în nordul îndepărtat ca o nouă Tavita, făcând haine care să-i apere pe cei săraci de frig și încălzindu-le sufletele cu dragostea ta. Și noi, cei care îndurăm vânturile înghețate ale acestui veac, ne găsim adăpost în mijlocirea ta cerească și îți aducem laudele acestea:
Bucură-te, ceea ce ai dăruit cizme și pufoaice pentru trupurile celor în nevoie!
Bucură-te, ceea ce ceri mila Domnului pentru sufletele celor chinuiți!
Bucură-te, că prin munca ta neobosită i-ai îmbrăcat pe mulți oameni din satul tău!
Bucură-te, că minunatele tale laude sunt cântate de mulți oameni din întreaga lume!
Bucură-te, mângâiere puternică de pace a văduvelor și orfanilor!
Bucură-te, turn neclătinat de apărare pentru cei striviți și lipsiți de nădejde!
Bucură-te, oază de pace în lumea aceasta pătimașă!
Bucură-te, martoră tăcută a vieții veșnice!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzați și răniți!

Condacul 2

Născută fiind în micul sat Yup’ik din Kwethluk, ai pășit cu umilință alături de Dumnezeul Tău, înfăptuind dreptatea și iubind bunătatea, și te-ai arătat tuturor ca un om adevărat. Acum, când Domnul tău te-a ridicat la înălțimi cerești, auzi din Biserica ta de pe pământ cântarea: Aliluia!

Icosul 2

În tinerețe, te-ai căsătorit cu șeful poștei și prăvăliei din sat, ajutându-l prin rugăciunile tale să ajungă protopop. Ca preoteasă, ai fost o adevărată mamă pentru toți cei pe care i-ai cunoscut, și noi, copiii tăi, cu bucurie alergăm la tine să-ți aducem aceste cântări:
Bucură-te, ceea ce ne alini durerile cu îmbrățișarea ta de mamă!
Bucură-te, ceea ce cu nesecata ta putere ne umpli de nădejde nouă!
Bucură-te, că ne ștergi lacrimile ca o mamă iubitoare!
Bucură-te, că vii la noi cu puterea Tatălui ceresc!
Bucură-te, ceea ce ai cusut veșmintele preoțești ale soțului tău, ca să stea în frumusețe înaintea lui Dumnezeu!
Bucură-te, ceea ce ne îmbraci și pe noi cu adevărata sfințenie, ca să putem sta în Împărăție fără să ne fie rușine !
Bucură-te, ușă deschisă către mila lui Dumnezeu!
Bucură-te, zid înalt de apărare împotriva atacurilor vrăjmașului!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzați și răniți!

Condacul 3

Ca roabă a Domnului, I-ai ascultat prima poruncă, și te-ai înmulțit cu rodnicie, purtând în pântece treisprezece copii, iubindu-i pe toți și plângându-i pe cei care au murit. Acum, când stai în Rai alături de ei, primește de la noi, copiii tăi care viețuim încă pe pământ, cântarea: Aliluia!

Icosul 3

Încă din timpul vieții tale pământești, ai fost dătătoare de viață, purtând mulți copii și umplându-le viețile de dragostea lui Dumnezeu. Acum, când viața ta pământească s-a sfârșit și cânți în corul ceresc al sfinților, nu încetezi să ne dai nouă viață, copiilor tăi duhovnicești, care îți dăruim cu mulțumire aceste cântări:
Bucură-te, ceea ce ți-ai învățat familia de pe pământ să umble pe căile Domnului!
Bucură-te, ceea ce îți priveghezi familia duhovnicească cu dragostea lui Hristos!
Bucură-te, ceea ce ai primit pe fiecare din copiii tăi ca pe un dar al lui Dumnezeu!
Bucură-te, ceea ce ne primești pe toți cei care venim la tine ca pe copiii tăi!
Bucură-te, îmbrățișare tămăduitoare de mamă pentru cei răniți!
Bucură-te, dumnezeiască apărare învingătoare împotriva demonilor!
Bucură-te, mângâierea tuturor copiilor tăi celor necăjiți!
Bucură-te, bucuria tuturor celor ce caută ajutor la tine!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzați și răniți!

Condacul 4

În timpul vieții tale, ai dat de pomană hainele copiilor tăi și i-ai învățat pe ei să păstreze cinstea celor săraci, și să nu spună nimic când îi vedeau pe ceilalți purtându-le hainele. Acum, când stai înaintea Domnului îmbrăcată în veșminte de slavă, strigi către El: Aliluia!

Icosul 4

Ai muncit fără încetare, Maică Preoteasă Olga, la cizme și haine tradiționale, ca să aduni bani pentru nevoiașii din toată Alaska, astfel încât grija ta de mamă a fost simțită și de cei care erau departe de tine. Și noi, cei în nevoi, plângem la tine de la marginile pământului, căutând adăpost în mijlocirea ta de mamă și aducându-ți aceste cântări:
Bucură-te, pentru că Domnul te-a acoperit cu mantia bucuriei!
Bucură-te, pentru că Mirele te împodobește cu podoabele Împărăției Sale!
Bucură-te, ceea ce îmbraci copiii săraci cu dragostea lui Dumnezeu!
Bucură-te, ceea ce le redai cinstea înaintea ochilor oamenilor!
Bucură-te, haină strălucitoare a apărării noastre pământești!
Bucură-te, veșmânt luminos al biruinței noastre cerești!
Bucură-te, laudă a văduvelor!
Bucură-te, cântare a orfanilor!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzați și răniți!

Condacul 5

Ca și Domnul, care a voit să adune copiii Ierusalimului așa cum își adună cloșca puii, așa și tu, Preoteasă Olga, ai adăpostit copiii răniți, care aveau nevoie de îngrijirea ta. Acum, când stai în slavă, ca o puternică mijlocitoare a lor, îi auzi cum strigă: Aliluia!

Icosul 5

Dumnezeul nostru, care făurește perdeaua mișcătoare a Aurorei Boreale, te-a făcut ca pe o lumină vie, strălucind în nordul îndepărtat, și luminându-i pe cei necăjiți cu marea Lui frumusețe. Privind această strălucire, noi, copiii tăi, îți înălțăm cântarea: Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzați și răniți!

Cei lipsiți de apărare, care au suferit abuzuri din mâinile oamenilor, te-au căutat pentru tămăduire, o, binecuvântată Maică Preoteasă, și nu i-ai dezamăgit niciodată, ci le-ai alinat și le-ai umplut de nădejde inimile. Și noi, copiii tăi, care suferim din pricina rănilor noastre în lume, venim la tine cu încredere, zicând:
Bucură-te, ceea ce dai odihnă celor osteniți și împovărați!
Bucură-te, ceea ce umpli de putere nouă pe cei căzuți!
Bucură-te, că sfatul tău i-a întărit pe cei loviți și deznădăjduiți!
Bucură-te, că au nădăjduit la tine, și s-au luminat!
Bucură-te, că ai ridicat de la ei vinovăția și rușinea!
Bucură-te, ceea ce aperi neîncetat pe cei chinuiți și răniți înaintea lui Dumnezeu!
Bucură-te, fortăreață de neînvins pentru cei ce caută scăpare!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzați și răniți!

Condacul 6

Deși copiii tăi și tovarășii lor de joacă erau gălăgioși și făceau dezordine acasă la tine, nu i-ai certat niciodată, nici nu ți-ai ridicat vocea cu mânie la ei, ci, prin tăcerea ta, le-ai arătat dragoste și înțelegere. Minunându-ne înaintea răbdării tale dumnezeiești, noi, copiii tăi, strigăm către tine: Aliluia!

Icosul 6

Niciun om care a suferit de neglijare nu poate să nu găsească ajutor la tine, o, binecuvântată Olga, pentru că, în înțelepciunea ta, ai știut cum să-i hrănești pe cei flămânzi în timp ce le-ai păstrat stima de sine, care era în scădere. Noi, cei flămânzi și însetați de dreptatea Împărăției, căutăm la tine ajutor, strigând:
Bucură-te, că îi saturi pe cei flămânzi cu bunătățile Împărăției!
Bucură-te, că îi saturi pe cei săraci cu pâinea lui Dumnezeu!
Bucură-te, că rugăciunile tale îi dezbină pe cei mândri, și contenesc asuprirea lor!
Bucură-te, că dragostea ta îi înalță pe cei umili și îi ridică pe culmi!
Bucură-te, ceea ce ridici capetele celor rușinați și bătuți!
Bucură-te, ceea ce vindeci inimile celor răniți și osteniți!
Bucură-te, belșug nesecat!
Bucură-te, ospăț nesfârșit!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzați și răniți!

Condacul 7

Ai lucrat ca moașă, o, binecuvântată Maică Preoteasă, purtând de grijă femeilor din satul tău, și, prin înainte-vedere, ai știut când o femeie era însărcinată în primele săptămâni, chiar dinainte ca ea să știe. Uimindu-ne de cât de minunat e Dumnezeu întru sfinții săi, Îi aducem mulțumire cu cântarea: Aliluia!

Icosul 7

Cei slabi și vulnerabili au venit la tine să ceară putere, o, Maică Preoteasă Olga, și tu i-ai călăuzit prin durerile nașterii la bucurie. Noi, cei care trecem prin această viață plină de durere și căutăm bucuria vieții viitoare, îți aducem aceste cântări:
Bucură-te, blândă vindecătoare, care ai lucrat să aduci pe lume mulți copii nou-născuți!
Bucură-te, moașă în Duhul, muncind prin rugăciunile tale până când Hristos se sălășluiește în noi!
Bucură-te, că inima ta știa când Dumnezeu a zămislit în pântecele mamei un copil!
Bucură-te, că mâinile tale au adus mulți copii la lumină!
Bucură-te, proorociță ascunsă adânc în sfaturile lui Dumnezeu!
Bucură-te, sfințenie vădită, mărturisind bunătatea lui Dumnezeu!
Bucură-te, ceea ce ne-ai umplut de bucurie cu ale tale munci răbdătoare!
Bucură-te, ceea ce, cu ale tale mijlociri neîncetate, îi aduci pe mulți în Împărăție!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzați și răniți!

Condacul 8

Cei bătrâni și bolnavi au găsit pricină să-L laude pe Dumnezeu pentru tine, o, Maică Preoteasă Olga, pentru că i-ai cercetat în neputința lor, și le-ai făcut treburile, când ei nu puteau, slujindu-L în tăcere pe Dumnezeu, prin oamenii Lui. Știind că tu Îl slujești cu neîncetare pe Dumnezeu prin mijlocirea ta cerească, îți înălțăm rugăciuni, cântându-ți cu glas mare: Aliluia!

Icosul 8

Ca și Domnul tău, o, binecuvântată, te-ai încins cu veșmintele luminoase ale umilinței și ai spălat picioarele celor împreună slujitori cu tine și ai moștenit binecuvântarea pe care El a făgăduit-o celor care-L urmează în smerita slujire. Acum, când El te-a înălțat, primește laudele noastre înflăcărate:
Bucură-te, ceea ce i-ai cercetat pe orfani și pe văduve în necazul lor!
Bucură-te, ceea ce te-ai păzit neîntinată de lume!
Bucură-te, ceea ce cu muncile tale, ai înviat inimile celor săraci!
Bucură-te, ceea ce, cu rugăciunile tale, i-ai ridicat până la tronul lui Dumnezeu!
Bucură-te, râvnă neînfrântă, strălucitoare cu Duhul!
Bucură-te, neîncetată mijlocire, slujindu-L pe Domnul!
Bucură-te, că munca ta le-a dat mereu nădejde celor osteniți!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzați și răniți!

Condacul 9

Dumnezeu te-a făcut pentru Sine, ca să-I mărturisești slava, o, binecuvântată Maică Preoteasă, și tu știai pe dinafară toate cuvintele slujbelor din multe zile de sărbătoare, din Săptămâna Luminată și de la Înviere, ca să-I poți înălța neîncetat cântare Domnului tău. Alăturându-ne ție, în cântarea laudelor Lui cele neasemănate, strigăm: Aliluia!

Icosul 9

Domnul ți-a deschis buzele, pentru ca gura ta să vestească lauda Lui, și buzele tale au răspândit lauda Lui, fiindcă, prin Duhul Sfânt, te-a învățat însușirile Sale. Ca și Maica Domnului înaintea ta, sufletul tău l-a mărit pe Domnul, iar noi, cei ce ți-am auzit cântarea, ne bucurăm în Hristos, Mântuitorul nostru, și îți zicem:
Bucură-te, ceea ce locuiești în curțile Domnului!
Bucură-te, ceea ce cânți pentru bucuria Dumnezeului celui viu!
Bucură-te, cântare de slavă, care oprește larma demonilor!
Bucură-te, veșnică melodie, alăturându-te corului ceresc!
Bucură-te, că cuvintele laudelor Bisericii s-au scris în inima ta!
Bucură-te, că cuvintele curate de adorare au ieșit din buzele tale!
Bucură-te, ceea ce ai avut inima plină de cuvântul bun al Domnului!
Bucură-te, ceea ce i-ai adus cântare Împăratului!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzați și răniți!

Condacul 10

Dumnezeu, care-Și trimite înainte cuvântul și topește gheața, a avut grijă de tine chiar și în moarte, pentru că, deși ai murit în înghețata lună a lui Noiembrie, un vânt cald a suflat și a topit râul, îngăduindu-le multora din prietenii tăi să vină pe neașteptate la înmormântarea ta și lăsând ca mormântul să-ți fie săpat cu ușurință. Apoi, după ce au plecat, frigul s-a întors, râul a înghețat, iar pământul s-a întărit. Văzând grija pe care Domnul o revarsă pentru sfinții Lui, noi, păcătoșii, înălțăm cântarea: Aliluia!

Icosul 10

Când cei îndoliați la înmormântarea ta ți-au dus sfântul trup la cimitir, ei au văzut un stol de păsări de vară zburând deasupra, ca și cum s-ar fi alăturat alaiului, iar, după praznic, păsările nu s-au mai văzut. Așa cum ordinea creată se alătură să proslăvească pe sfânta lui Dumnezeu, și noi alergăm să adăugăm laudele noastre:

Bucură-te, că întreaga ta viață a fost o mărturie a dragostei vindecătoare a lui Dumnezeu!
Bucură-te, că, în moarte chiar, ai mărturisit stăpânirea Lui peste lumea creată!
Bucură-te, ceea ce i-ai adunat pe toți la Domnul prin faptele tale smerite de slujire!
Bucură-te, ceea ce i-ai adunat pe toți să Îl slăvească la ultima ta înfățișare pe pământ!
Bucură-te, că rugăciunile tale aduc căldura lui Dumnezeu în sufletele noastre!
Bucură-te, că prezența ta alungă fricile înghețate din inimile noastre!
Bucură-te, foc al iubirii în asprele zăpezi arctice!
Bucură-te, stâlp de lumină în lunga noapte a nordului!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzați și răniți!

Condacul 11

Sătenii care cântau colinde din casă în casă de Nașterea Domnului și Veșnica pomenire pe la casele celor care muriseră în anul trecut n-au vrut să te lase să dispari din inimile lor, o, binecuvântată Olga, pentru încă douăzeci de ani de la moartea ta, vin să cânte Veșnica pomenire în fața casei tale goale. Noi, cei care te iubim, ne alăturăm lor în neîncetata lor proslăvire, aducându-ți cântarea : Aliluia!

Icosul 11

Cei ce mergeau cu steaua din casă în casă, luminând noaptea cu colindele lor, încă te poartă în inimă, Maică Preoteasă Olga, stând în cântare în fața casei pe care tu ai părăsit-o când sufletul tău ne-a lăsat pentru locul din rai. Cum Steaua Nordului strălucește cu putere printre stelele cerului, așa stai tu în corul sfinților, și primești de la noi aceste cântări:
Bucură-te, ceea ce, cu iubirea tămăduitoare ne legi de tine cu coardele proslăvirii!
Bucură-te, cea a cărei atingere blândă ne liberează din legăturile durerii!
Bucură-te, ceea ce nu-ți părăsești niciodată poporul!
Bucură-te, că poporul tău caută întotdeauna ajutor la tine!
Bucură-te, zid de apărare veșnic dăinuind în mijlocul bisericii tale!
Bucură-te, neobosită mijlocitoare înaintea tronului lui Dumnezeu!
Bucură-te, cântare de bucurie în noapte!
Bucură-te, flacără a nădejdii de dimineață!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor răniți și abuzați!

Condacul 12

În dragostea ta de mamă, tu continui să ai grijă de noi, Maică Preoteasă Olga, rugându-te pentru sufletele noastre, și dăruindu-ne pacea prin sfânta ta icoană. Fiind recunoscători lui Dumnezeu pentru minunile tale dintre noi, îți aducem doxologie: Aliluia!

Icosul 12

Cei abuzați în copilărie te cunosc ca pe o mare vindecătoare, o, binecuvântată Maică Preoteasă. I-ai apărut într-un vis unei femei care făcea consiliere pentru abuz, ai condus-o printr-o pădure, alinând-o, ca o moașă, astfel încât toți anii ei de traumă dureroasă au ieșit din ea, lăsând-o vindecată și bucuroasă în duh. Bucurându-ne în iubirea ta vindecătoare, îți aducem aceste laude:
Bucură-te, însoțitoare a Maicii Domnului, dăruindu-ne ocrotire de mamă!
Bucură-te, moștenitoare a Sfântului Herman, strălucind din Alaska!
Bucură-te, ceea ce îndrepți corzile încâlcite ale trecutului întunecat!
Bucură-te, ceea ce le dăruiești celor răniți și căzuți un viitor luminos!
Bucură-te, că usuci lacrimile copiilor!
Bucură-te, că ne umpli de bucuria lui Hristos!
Bucură-te, pace pentru cei traumatizați!
Bucură-te, integritate a celor răniți!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzați și răniți!

Condacul 13

O, binecuvântată Maică Preoteasă Olga, primește aceste cântări ale noastre, celor ce ne încredem în tine, și cu mila pe care ne-ai arătat-o întotdeauna, scapă-ne din necazuri, dureri și deznădejde. Umple-ne cu lumina lui Hristos, ca să-I putem cânta lui Dumnezeu împreună cu tine cântarea de biruință: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi se zice Icosul 1 și Condacul 1

Icosul 1

Ai lucrat în nordul îndepărtat ca o nouă Tavita, făcând haine care să-i apere pe cei săraci de frig și încălzindu-le sufletele cu dragostea ta. Și noi, cei care îndurăm vânturile înghețate ale acestui veac, ne găsim adăpost în mijlocirea ta cerească și îți aducem laudele acestea:
Bucură-te, ceea ce ai dăruit cizme și pufoaice pentru trupurile celor în nevoie!
Bucură-te, ceea ce ceri mila Domnului pentru sufletele celor chinuiți!
Bucură-te, că prin munca ta neobosită i-ai îmbrăcat pe mulți oameni din satul tău!
Bucură-te, că minunatele tale laude sunt cântate de mulți oameni din întreaga lume!
Bucură-te, mângâiere puternică de pace a văduvelor și orfanilor!
Bucură-te, turn neclătinat de apărare pentru cei striviți și lipsiți de nădejde!
Bucură-te, oază de pace în lumea aceasta pătimașă!
Bucură-te, martoră tăcută a vieții veșnice!
Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzați și răniți!

Condacul 1

Dumnezeul nostru, care făurește perdeaua mișcătoare a Aurorei Boreale, te-a făcut ca pe o lumină vie, strălucind în nordul îndepărtat, și luminându-i pe cei necăjiți cu marea Lui frumusețe. Privind această strălucire, noi, copiii tăi, îți înălțăm cântarea: Bucură-te, Maică Preoteasă Olga, tămăduitoare a celor abuzați și răniți!

Rugăciune către Maica Preoteasă Olga

O, binecuvântată Maică Preoteasă Olga, auzi rugăciunea noastră, când ne înălțăm inimile către tine, având încredere în puterea neîncetatei tale mijlociri. Așa cum răspândești căldura iubirii tale de mamă peste sufletele celor în nevoie, abuzați sau răniți, încălzește și sufletele noastre, vindecându-ne durerea și aducându-ne dragostea lui Dumnezeu. Prin rugăciunile tale, să mergem pe căile păcii, să-L bucurăm pe Domnul, și să slăvim numele Lui, și astfel să intrăm în bucuria Împărăției Sale veșnice, lăudându-L mereu pe Domnul înaintea tronului Lui: pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.