vineri, 29 mai 2026

ÎNCETEAZĂ SĂ MAI LUCREZI DUMINICA, CĂCI E PORUNCĂ DUMNEZEIASCĂ! 🙏 ☦️🙏




Iar dacă iubești cu adevărat pe Bunul Dumnezeu Îi respecți porunca și îi arăți dragostea ta prin ascultare..
Căci ne spune clar Scumpul Nostru Mântuitor Iisus Hristos : Cine Mă iubește, păzește poruncile Mele, Căci după faptele lor îi ve-ți cunoaște..
Căci lumea din mândrie și iubirea de sine sa asemănat cu Satana, căci nu mai ascultă de Bunul Dumnezeu și Maica Domnului!
Căci ne spune clar Scumpul Nostru Mântuitor Iisus Hristos : Neamul acesta desfrânat, cu buzele Mă cinstiți, dar cu inima sunteți departe de Mine..
Cum poți spune omule mândru și viclean, că iubești pe Bunul Dumnezeu, când nu-L asculți și faci voia ta păcătoasă și tratezi cu nepăsare poruncile Tatălui Ceresc Preaiubit.
Și iară ne spune : Nu toți cei ce zic Doamne, Doamne vor intra în împărăția cerurilor, ci doar cei ce împlinesc voia Tatălui Ceresc Preaiubit..
Doamne câtă lume mândră și împietrită la inimă, care nu mai are nici un pic de credință, de respect, de cinste și de dragoste față de Bunul Dumnezeu și Maica Domnului și uită cât a suferit Scumpul Nostru Mântuitor Iisus Hristos pentru noi păcătoși..
Vai și amar de cei care zic la bine, rău și la rău , bine..
Pentru asta Bunul Dumnezeu a arătat Sfinților că iadul este plin de creștini, nu de păgâni și cel mai mult de femei, nu de bărbați, căci femeilor sunt cele mai neascultătoare din toate punctele de vedere, ne spun sfinții părinți și așa își cresc și copii, după pofta inimii și nu după voia și dragostea care ne-a lăsat-o Scumpul Nostru Mântuitor Iisus Hristos. . ..
Pentru asta trăit acest prezent fără precedent, în care omul este mai bolnav, mai stresat, mai neputincios mai rău, mai mândru și mai împietrit la inimă ca niciodată..
Căci este iubitor de sine, de pofte și comodități de tot felul și de cele lumești și materiale și nu mai ascultă deloc de Bunul Dumnezeu, dar în schimb se tot plânge că are probleme sufletești, trupești și materiale..
Bolile, stresul și necazurile vin peste tine, și la urmă te intrebi;
DE CE ?
Mai demult şi ţăranii care erau la ogoarele lor, de îndată ce auzeau clopotul de Vecernie, îşi făceau Cruce şi încetau munca.
La fel şi femeile ce stăteau acasă, se sculau, îşi făceau Cruce şi lăsau împletitul sau orice altceva lucrau.
Iar Dumnezeu îi binecuvânta.
Erau sănătoşi şi se bucurau…
Acum au desfiinţat sărbătorile, s-au îndepărtat de Dumnezeu şi de Biserică şi în cele din urmă tot ce scot din munca lor dau la doctori şi la spitale…
Odată a venit un tată la Colibă şi mi-a spus:
,,Copilul meu se îmbolnăveşte adesea şi medicii nu pot afla ce are”.
,,Să încetezi să mai lucrezi duminica şi toate se vor schimba”, i-am spus.
Şi într-adevar, n-a mai lucrat şi copilul lui s-a vindecat.
Întotdeauna le spun mirenilor să înceteze de a mai lucra duminicile şi sărbătorile, ca să nu-i ajungă nenorociri în viaţă.
Fiecare îşi poate rândui treburile, astfel încât să nu le facă în duminici şi sărbători.
Principalul este sensibilitatea duhovnicească.
Dacă există sensibilitate, se pot afla soluţii pentru toate.
Şi chiar de s-ar păgubi puţin din pricina unor schimbări ale treburilor lor, vor primi îndoită binecuvântare.
DAR CEI MAI MULȚI nu Înțeleg asta, din cauza necredinței, a nepăsării, a mândriei și a iubirii de sine și de cele lumești și materiale...
Nu merg nici la Sfânta Liturghie.....
SFÂNTA LITURGHIE SFINȚEȘTE ȘI CURĂȚĂ ORICE PĂCAT.
Dacă creştinul nu merge duminica la sfânta biserică, cum se va sfinţi ?
Din păcate, însă, oamenii încet-încet merg înspre a nu mai respecta sfânta biserică , nici sărbători, nici nimic, se înrobesc poftele, patimilor, care le aduc boli sufleteşti și trupești și într-un final moartea, căci sunt stăpâniți de Diavoli și îi îndreaptă spre iadul veșnic.. ...
Sfântul Paisie Aghioritul


Acest text reflectă învățăturile și îndemnurile Sfântului Paisie Aghioritul cu privire la importanța păstrării sfințeniei duminicilor și a sărbătorilor, frecventarea Sfintei Liturghii și trăirea unei vieți în ascultare și smerenie față de poruncile lui Dumnezeu

Mesajul subliniază că îndepărtarea de Biserică, egoismul și punerea intereselor materiale mai presus de cele duhovnicești sunt principalele cauze ale suferințelor, bolilor și nefericirii din lumea modernă. Respectarea zilelor sfințite aduce pace, sănătate și binecuvântare în familii.1. Iubirea exprimată prin fapte și ascultare
În tradiția creștină, credința nu este doar o declarație verbală, ci o stare trăită. Textul amintește cuvintele Mântuitorului: „Dacă Mă iubiți, veți păzi poruncile Mele” (Ioan 14, 15) și avertismentul privind formalismul religios: „Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne! va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu” (Matei 7, 21). Smerenia este văzută ca ușa către virtute, în timp ce mândria este considerată rădăcina îndepărtării de Dumnezeu.
2. Sfințirea timpului: Respectarea Duminicii și a Sărbătorilor
Pilda atribuită Sfântului Paisie Aghioritul subliniază importanța odihnei duminicale și a participării la Sfânta Liturghie. Din perspectivă creștină:
  • Duminica este dedicată exclusiv rugăciunii, familiei și faptelor bune.
  • Munca în zi de sărbătoare fără o necesitate urgentă (cum ar fi salvarea de vieți sau urgențele majore) este privită ca o lipsă de încredere în purtarea de grijă a lui Dumnezeu.
  • Echilibrul vieții este restabilit atunci când prioritățile spirituale sunt puse pe primul loc.
3. Perspectiva asupra suferinței și bolilor
În teologia ortodoxă, bolile și încercările nu sunt neapărat pedepse divine directe, ci adesea consecințe ale dezechilibrului spiritual, ale stresului provocat de alergarea continuă după bunuri materiale sau îngăduințe lăsate de Dumnezeu pentru trezirea conștiinței. Întoarcerea spre biserică și simplificarea vieții sunt văzute ca remedii pentru suflet și trup.

Starea noastră de spirit influențează direct atenția la detalii, igiena și chimia preparatelor.


 

Energia pe care o emani în timp ce gătești devine parte din mâncare. Dacă ești furios/furioasă trist/trisă sau bolnav/ă, asta se simte în gustul mâncării, în felul în care te face să te simți și chiar în modul în care corpul tău reacționează după ce mănânci.
O masă pregătită într-o stare tensionată îți poate da o stare de neliniște fără să înțelegi de ce.
Dar atunci când gătești cu calm, iubire și prezență, acea energie emoțională se transmite în mâncare. Așa că, înainte să intri în bucătărie sau să lași pe cineva să gătească pentru tine, verifică mai întâi starea de spirit.\
Când gătești cu drag, folosești ingredientele mai conștient, iar creierul eliberează endorfine care se reflectă în calitatea mesei.

Iată cum se leagă starea ta de emoțiile din farfurie:
  • Stresul și graba: Te fac să sari peste pași esențiali, să condimentezi greșit sau să arzi preparatele, ceea ce duce la o masă greu de digerat.
  • Iubirea și calmul: Te ajută să gătești intuitiv, să potrivești aromele cu răbdare și să creezi o atmosferă plăcută care invită la relaxare.
  • Mâncarea ca terapie: Gătitul poate fi o formă excelentă de meditație (mindfulness) care te ajută să te deconectezi de problemele cotidiene.
Pentru a transforma gătitul într-un ritual de relaxare, poți încerca:
  • Ascultarea unei muzici relaxante sau a unui podcast preferat în timp ce prepari ingredientele.
  • Curățarea spațiului înainte de a începe, pentru a elimina haosul vizual.
  • Implicarea celor dragi, transformând gătitul într-o activitate de conectare.Cum influențează starea de spirit procesul de gătire
    • Atenția la detalii: Un bucătar calm respectă timpii de gătire, dozează corect condimentele și nu arde ingredientele.
    • Tehnica de lucru: Furia sau grăbirea duc la gesturi bruște, tăieri inegale ale legumelor și texturi compromise.
    • Alegerea ingredientelor: Când ești relaxat, tinzi să alegi alimente proaspete, nutritive și de calitate superioară.
    Impactul stării emoționale asupra digestiei
    • Stresul blochează digestia: Corpul în stare de alertă (luptă sau fugi) oprește secreția de enzime digestive, provocând disconfort gastric.
    • Efectul placebo și percepția: Atmosfera în care se gătește și se mănâncă dictează modul în care creierul procesează sațietatea și gustul.
    • Mâncatul conștient (Mindful eating): Mâncarea pregătită cu prezență te ajută să mănânci mai lent și să digeri mult mai bine.

joi, 28 mai 2026

«Cum putem lupta împotriva mândriei, dacă nu știm ce este asta?»


 Mândria este o inflație a eului, o nevoie maladivă de superioritate și validare. Fără a-i recunoaște „simptomele” – aroganța, incapacitatea de a cere iertare, judecarea aproapelui sau dorința de a fi mereu în centrul atenției – lupta devine o iluzie. Mândria se combate prin următoarele metode:

  • Practica smereniei: Antrenează-te în argația de a asculta mai mult și a contrazice mai puțin. Renunță la nevoia de a avea mereu ultimul cuvânt.
  • Recunoștința: Meditează la faptul că majoritatea calităților sau reușitelor tale se bazează pe context, oportunități și sprijin. Nu ești un „self-made man” absolut.
  • Fericirea în secret: Învață să faci fapte bune sau să ajuți fără să aștepți aprecieri, laude sau validare pe rețelele sociale. 

"Voi fi fericit când mă voi vindeca



Încercați să evadați din emoțiile negative, care vă cauzează probleme și boli, către emoțiile pozitive, adică spre vindecare și împlinirea dorințelor. Cu cât așteptați mai mult vindecarea, cu atât sunteți mai atașați de emoțiile pozitive. Iar cea mai mică defecțiune vă va da naștere la sentimente agresive și negative.
Absolut! Ați atins o dinamică extrem de frecventă în căutarea stării de bine: capcana pozitivității toxice sau a atașamentului rigid. Când încercăm să "evadăm" din emoțiile negative în loc să le înțelegem, creăm o tensiune care ne blochează exact vindecarea pe care ne-o dorim.
Iată de ce se întâmplă acest lucru și cum putem aborda situația mai sănătos:
  • Evadarea vs. Acceptare: Fuga de emoțiile negative (tristețe, furie, frică) le oferă acestora mai multă putere. Acceptarea lor ca parte din experiența umană ne permite să le procesăm, în timp ce reprimarea lor duce adesea la somatizare (probleme și boli fizice).
  • Capcana Așteptării: Când condiționăm starea de bine de un viitor ipotetic ("Voi fi fericit când mă voi vindeca/ când îmi voi împlini dorințele"), creăm o stare de lipsă. Acest atașament generează frustrare și agresivitate la cea mai mică abatere de la plan.
  • Trecerea la Vindecare: Adevărata vindecare nu înseamnă absența totală a negativității, ci dezvoltarea rezilienței. Ea implică trecerea de la starea de rezistență (lupta cu propriile trăiri) la starea de observare conștientă și compasiune față de propria persoană.«Mie îmi cad nenorocirile peste cap și eu ar trebui să fiu recunoscător?» ↪️ De ce i se dau omului încercări, nenorociri, boli, iar el trebuie să zâmbească, să fie smerit și să-i mulțumească lui Dumnezeu? Întrebare: nu e prea tare asta? Mie îmi cad nenorocirile peste cap și eu ar trebui să fiu recunoscător? Ce logică e asta? Se pare că atunci când apar nenorociri, probleme, adică distrugerea viitorului, a imaginii mele despre lume, dacă păstrez smerenia, adică lipsa urii, a supărării, a condamnării, dacă îi mulțumesc lui Dumnezeu și păstrez bucuria, atunci, în acel moment, pentru că totul se prăbușește în jurul meu și viitorul este una dintre principalele surse ale bucuriei și confortului nostru, când viitorul se prăbușește, dacă eu în acel moment accept, păstrez iubirea, atunci primesc un impuls foarte puternic către Dumnezeu. Distrugerea atașamentelor este eliberarea unei cantități uriașe de energie. Dacă o direcționez către Dumnezeu, primesc o reînnoire, ceea ce se numește acceptarea unei noi energii, și viitorul meu se construiește, în principiu, în conformitate cu dorințele mele. Dacă însă protestez, sunt nemulțumit, sunt deprimat, sunt separat de tot, pentru a primi energia divină, iar eu nu o iau, pentru că sunt amar, sunt deprimat. Prin urmare, orice neplăcere este începutul primirii energiei divine. Dacă le abordăm corect, primim această energie și întreaga lume se schimbă. Noi nu forțăm viitorul, nu încercăm să-l controlăm, înțelegem că viitorul nu este determinat de noi, ci de Cel Prea Înalt.

Sfântul Ierarh Nichita Mărturisitorul, Episcopul Calcedonului 28 Mai

 În vremea eresului luptătorilor de icoane de pe vremea împărăției lui Leon Armeanul, Sfântul Ierarh Nichita s-a arătat mărturisitor al lui Hristos, de vreme ce s-a nevoit mult împotriva credinței celei rele, mustrând și lepădând dogmele cele necredincioase, apoi, învățând și sfătuind cu dreaptă credință a se închina icoanei lui Hristos, a Preacuratei Maicii lui Dumnezeu și a tuturor sfinților.

Cuviosul părintele nostru Nichita iubea din tinerețe pe Hristos. El s-a lepădat de lume și de toate cele din lume și, plăcând lui Dumnezeu prin viața îmbunătățită, a fost ridicat la scaunul arhieresc al Calcedonului. Ca arhiepiscop, stătea ca o făclie în sfeșnic, cu care a luminat lumea și a împodobit Biserica lui Hristos. Și era foarte milostiv spre săraci, că hrănea pe cei flămânzi, îmbrăca pe cei goi, primea și odihnea pe cei străini. El era tatăl sărmanilor, apărătorul văduvelor și izbăvitorul năpăstuiților.

În vremea eresului luptătorilor de icoane de pe vremea împărăției lui Leon Armeanul, Sfântul Ierarh Nichita s-a arătat mărturisitor al lui Hristos, de vreme ce s-a nevoit mult împotriva credinței celei rele, mustrând și lepădând dogmele cele necredincioase, apoi, învățând și sfătuind cu dreaptă credință a se închina icoanei lui Hristos, a Preacuratei Maicii lui Dumnezeu și a tuturor sfinților. El a pătimit mult pentru dreapta credință de la împăratul cel răucredincios și de la cei de un gând cu el, și astfel a suferit izgoniri, defăimări și chinuri.

După mulți ani și după multe osteneli de mărturisitor, a trecut cu pace la Dumnezeu, de la cele de aici. Dumnezeu l-a preamărit în cer înaintea îngerilor Săi, iar pe pământ înaintea oamenilor, de vreme ce la cinstitele lui moaște s-au făcut minuni care dau tămăduiri de toate bolile ca să se slăvească întru el Dumnezeu, Cel preamărit întru sfinții Săi. Amin.Canon de rugăciune către Sfântul Ierarh Nichita Mărturisitorul, Episcopul Calcedonului


Troparul Sfântului Ierarh Nichita Mărturisitorul, Episcopul Calcedonului

Glasul al 4-lea

Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor, învăţător înfrânării te-a arătat pe tine turmei tale adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai câştigat cu smerenia cele înalte, cu sărăcia cele bogate. Părinte Ierarhe Nichita, roagă pe Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.

 

Cântarea 1

Glasul al 4-lea

Irmos: Adâncul Mării Roşii...

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luminându-te cu vărsarea luminii celei dumnezeieşti, luminezi pe cei ce cu credinţă săvârşesc adormirea ta cea purtătoare de lumină.

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prin lucrările cele arătătoare de lumină te-ai arătat plin de lumină, luminând pe cei ce sunt în noaptea celor cumplite şi i-ai îndreptat cu duhul către lumina cea cerească, Sfinţite Părinte Nichita.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Primind în locul ostenelilor şi durerilor tale de la Dumnezeu răsplătire cu darul minunilor, luminezi pururea pe cei ce se apropie de sicriul tău cel sfinţit, fericite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cu voia Tatălui mai presus de fire de la dumnezeiescul Duh ai zămislit pe Fiul lui Dumnezeu şi cu trup L-ai născut, pe Cel din Tatăl fără mamă, iar pentru noi din tine fără tată.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Se veseleşte de Tine...

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Smerindu-te pentru Hristos, te-ai înălţat şi sprânceana şarpelui celui cugetător, prin Duhul până la pământ o ai smerit, cuvioase.

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Învrednicindu-te de la Dumnezeu de darurile cele mari, mare sfinţit te-ai arătat părinte arhiereule, plăcute al lui Dumnezeu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Fără de răutate ca un prunc petrecându-ţi viaţa, ai pierdut prin har toată răutatea vrăjmaşului, preacuvioase.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe Născătoarea de Dumnezeu, pe Una cea Binecuvântată între femei, ca pe un Locaş al lui Dumnezeu cel bine încuviinţat toţi cu bucurie să o lăudăm.

Irmosul

Se veseleşte de Tine Biserica Ta, Hristoase, strigând: Tu eşti puterea mea, Doamne şi scăparea şi întărirea.

 

Cântarea a 4-a

Irmos: Ridicat pe Cruce...

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu privegherile cele de peste toată noaptea şi cu starea cea de peste toată ziua, toate mişcările trupului ai potolit, de Dumnezeu înţelepţite părinte şi bucurându-te ai strigat: Slavă puterii Tale, Doamne.

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu puterile cele sufleteşti supunând pe cele nesupuse ale trupului tău, de Dumnezeu înţelepţite, ai primit har a izgoni duhurile şi a curăţi neputinţele, preafericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Întărindu-te cu dumnezeiască putere, toate taberele diavolilor ai biruit, sfinţite şi ca unul cu nume de biruinţă, ai moştenit cununa minunilor de la Dătătorul de cununi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Înfrumuseţatu-te-ai cu podoabele Duhului, zămislind pe Cuvântul Cel împreună cu Tatăl fără început şi născându-L cu trup, Preacurată Fecioară, roagă-L pentru pace.

 

Cântarea a 5-a

Irmos: Tu, Doamne, lumina mea...

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Împodobindu-te arătat cu smerenia sufletului, te-ai sălăşluit în pământul celor blânzi, făcându-te fericit, Sfinţite Nichita.

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Adăpându-te cu izvoarele darurilor Duhului, părinte, izvorăşti tămăduiri celor ce doresc de tine, Nichita, de Dumnezeu înţelepţite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Luminându-ţi viaţa ta cu lumina virtuţilor, cu harul minunilor, ca şi cu o podoabă de mult preţ te-ai înfrumuseţat, preafericite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe tine armă nebiruită asupra vrăjmaşilor te punem înainte, pe tine întărire şi nădejde mântuirii noastre te-am câştigat, dumnezeiască mireasă.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Jertfi-voi Ţie cu glas...

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Lumina cea strălucitoare a Treimii a luminat pe Nichita împreună cu Ignatie, sfinţita frăţietate şi strălucind arătat, dau tămăduiri credincioşilor.

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind rudenie după trup unul cu altul înţelepţilor, v-aţi învrednicit prin duhul rudeniei celei adevărate, petrecând cu un obicei şi cu plăcere lui Dumnezeu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Scăpând de taina cea pierzătoare a ereziilor, prin închinarea icoanei lui Hristos, ai mântuit pe cel după chip, plăcutule al lui Dumnezeu, arhiereule Nichita.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ceea ce eşti uşă, prin care a trecut singur Cel de sus, deschide-mi uşa pocăinţei şi intrările mântuirii, păzindu-mă de toată stricăciunea, Preacurată.

Irmosul

Jertfi-voi ţie cu glas de laudă Doamne, Biserica strigă către Tine, de sângele demonilor curăţindu-se, cu sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.

 

CONDAC

Glasul al 8-lea

Podobie: Apărătoare Doamnă...

Strălucind cu lumina faptelor tale, te-ai făcut moştenitor scaunului celui apostolesc, preacuvioase Nichita şi ca un soare ai luminat turma ta, părinte, umplând pe toţi de dumnezeieştile învăţături. Pentru aceasta strigăm Ţie: Bucură-te înfrumuseţarea Calcedonului.

 

Cântarea a 7-a

Irmos: În cuptor tinerii lui Avraam...

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca unul ce cu adevărat stai împreună cu ierarhii, fiind plin de strălucirea cea cugetătoare, înţelepte părinte, luminează-ne şi pe noi cei ce strigăm: Bine eşti cuvântat în Biserica slavei Tale, Doamne.

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un începător păstor şi ca un mijlocitor curat al lui Dumnezeu, Acestuia luminat ai adus jertfe curate, cântând: Bine eşti cuvântat în Biserica slavei Tale, Doamne,

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Arătatu-te-ai ca un păstor, chemând cu fluierul cel cuvântător pe ucenicii cei adevăraţi către păşune, strigând: Bine eşti cuvântat în Biserica slavei Tale, Doamne.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Înfrumuseţându-ţi viaţa cu mărturisire, ai primit de la Duhul harul cel adevărat al tămăduirilor, cântând: Bine eşti cuvântat în Biserica slavei Tale, Doamne.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca să îndumnezeiască omenirea, din pântecele tău de bună voie luând trup Mântuitorul, S-a arătat Om; binecuvântată eşti tu între femei, Preacurată Stăpână.

 

Cântarea a 8-a

Irmos: Mâinile întinzându-şi...

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Primind arătat răsplătirea ostenelilor celor mari, lumina cea negrăită şi viaţă fără de moarte şi cămara cea nestricăcioasă, bucurându-te cânţi Dătătorului de cunună, Hristosului tău: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prin milostivire căutând milă, ai îndestulat pe cei săraci şi ai hrănit pe cei lipsiţi, pe cei goi ai îmbrăcat agonisindu-ţi haina măririi şi ai fost chip călugărilor, celor ce strigau: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prin curăţia cugetului, făcându-te Biserică înfrumuseţată a dumnezeiescului Duh, alungi duhurile vicleniei şi curăţeşti neputinţele celor ce se apropie către tine şi strigă: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Biruind toate întru Hristos şi acum prealuminat împreunându-te cu Dumnezeu, fii mijlocitor pentru turma pe care o ai câştigat, preacuvioase şi care săvârşeşte cu credinţă dumnezeiască adormirea ta şi strigă: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Sălăşluindu-Se în pântecele tău Hristos, Domnul tuturor, precum a voit, mai Sfântă decât îngerii te-a arătat pe tine, Maică Fecioară, dăruindu-ne sfinţenie şi luminare nouă celor ce strigăm: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Irmosul

Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Mâinile întinzându-şi Daniil, gurile leilor cele deschise în groapă le-a încuiat şi puterea focului a stins, cu fapta bună încingându-se, tinerii cei iubitori de dreapta credinţă, strigând: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Hristos, Piatra cea netăiată...

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu sfinţită cuviinţă urmând dumnezeiescului celui cu un nume numit al tău, obiceiurilor acestuia te-ai învrednicit, de Dumnezeu fericite, Părinte Nichita şi cu razele Duhului cele dătătoare de har te-ai îmbogăţit, de Dumnezeu insuflate.

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prin harul Treimii v-aţi arătat bogaţi, purtătorilor de Dumnezeu, primind de la Dânsa lucrarea cea dumnezeiască a tămăduirilor şi curat după plăcere, lui Dumnezeu aţi petrecut, vrednicilor de minune.

Stih: Sfinte Părinte Nichita, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Astăzi prăznuirea ta mai mult decât soarele străluceşte cu lumina virtuţilor, cu minunile lumea şi pe credincioşi luminând, preacinstite tăinuitorule de cele sfinte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca nişte stele strălucitoare de dimineaţă, cu Ignatie cel lucrător de cele sfinte, te-ai arătat Sfinte Nichita, că pe toţi, ca nişte buni credincioşi şi fericiţi, aţi luminat, pe cei ce pururea vă laudă pe voi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Arătatu-te-ai locaş luminii, al Cuvântului Celui Ce a strălucit din Tatăl mai înainte de veci, Pruncă Fecioară, una cu har dăruită, şi a luminat pe credincioşi şi pe cuvioşi a încununat.

Irmosul

Hristos piatra cea netăiată de mână, cea din capul unghiului, din tine muntele cel netăiat Fecioară S-a tăiat, adunând firile cele osebite. Pentru aceasta veselindu-ne, pe tine, Născătoare de Dumnezeu te mărim.

 

SEDELNA

Glasul al 4-lea

Podobie: Degrab ne întâmpină...

Din pruncie luând Crucea ta, cu dreaptă credinţă ai urmat lui Hristos, prin înfrânare veştejind cugetul cel trupesc. Pentru aceasta pe scaunul arhieriei cu multe feluri de semne ai înălţat pe Stăpânul, ce a înfrumuseţat sicriul tău, de Dumnezeu fericite Părinte Nichita.