vineri, 31 iulie 2026

Î𝗻𝗰𝗲𝗽𝗲 𝗽𝗼𝘀𝘁𝘂𝗹 𝗔𝗱𝗼𝗿𝗺𝗶𝗿𝗶𝗶 𝗠𝗮𝗶𝗰𝗶𝗶 𝗗𝗼𝗺𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶

 

În aceste două săptămâni binecuvântate, să ne rugăm mai mult Maicii Domnului și să citim, după putere, 𝗣𝘀𝗮𝗹𝘁𝗶𝗿𝗲𝗮 𝗠𝗮𝗶𝗰𝗶𝗶 𝗗𝗼𝗺𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶 — 𝗰â𝘁𝗲 𝗱𝗼𝘂ă 𝗰𝗮𝘁𝗶𝘀𝗺𝗲 𝗽𝗲 𝘇𝗶.


Suntem slabi în credință, săraci în fapte bune și fără îndrăznire înaintea lui Dumnezeu. Dar avem o Mamă în cer, care nu părăsește sufletul care o cheamă cu smerenie.


Nu venim la ea pentru a-L ocoli pe Hristos, ci pentru ca, prin rugăciunile ei, să ne apropiem mai curat de El.


Să nu lăsăm acest post să treacă numai prin schimbarea hranei, ci să postim de la mânie, judecată, cuvânt rău și nepăsare.


𝗣𝗿𝗲𝗮𝘀𝗳â𝗻𝘁ă 𝗡ă𝘀𝗰ă𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝗗𝘂𝗺𝗻𝗲𝘇𝗲𝘂, 𝗿𝗼𝗮𝗴ă-𝘁𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗻𝗼𝗶, 𝗰𝗲𝗶 𝗻𝗲𝗽𝘂𝘁𝗶𝗻𝗰𝗶𝗼ș𝗶, ș𝗶 𝗻𝘂 𝗻𝗲 𝗹ă𝘀𝗮 𝘀ă 𝘁𝗿𝗲𝗰𝗲𝗺 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁 𝗽𝗼𝘀𝘁 𝗳ă𝗿ă 𝗳𝗼𝗹𝗼𝘀 𝘀𝘂𝗳𝗹𝗲𝘁𝗲𝘀𝗰!

PĂRINTELE CLEOPA: „Daca crezi în vise și ai venit la mine să te spovăduiesc, eu te opresc direct trei ani de la Sfânta Împărtășanie”




PĂRINTELE CLEOPA: „Daca crezi în vise și ai venit la mine să te spovăduiesc, eu te opresc direct trei ani de la Sfânta Împărtășanie”
Sa nu ne socotim noi vrednici sa vorbim cu sfintii si cu Maica Domnului! Totul este mandrie! Sa ne vedem pacatele noastre si sa le plangem! Asta-i cea mai inalta filosofie sub cer. Nu credeti in vise sau vedenii!
Daca vei crede intr-o vedenie falsa, apoi diavolul in vis te va invata “proorocii”. Diavolii spun lucruri care o sa se intample peste o luna, peste doua, sau peste trei luni. Sunt draci care ghicesc viitorul, si tu spui: “Mai, sunt adevarate. Pai, ce-am visat eu saptamana trecuta, s-a adeverit acum!” Acestia sunt draci vrajitoresti, care stiu viitorul.
Dar, ai sa-mi spui: “Parinte, dar in Scriptura spune ca a visat Iosif, a visat Daniil, a visat cutare…“. Da. Sunt si vise de la Dumnezeu. Dar acestea sunt foarte rare in viata omului si nu le poate intelege omul, daca nu vine langa el unul care are darul deslusirii duhurilor. Duhul este unul, cum spune la Corinteni 1,12 marele Apostol Pavel, insa darurile sunt impartite.
Ati auzit ca este: “Duhul intelepciunii, duhul cunostintei, duhul temerii de Dumnezeu, duhul intelegerii…“. Auzi ce spune: darul deslusirii duhurilor. Si Sfantul Ioan Evanghelistul spune: Fiule, ispititi duhurile, ca nu toate sunt de la Dumnezeu.
Daca marele prooroc Daniil, barbatul doririlor, nu intelegea vedeniile… Auzi ce spune Scriptura: a dat ordin Dumnezeu Arhanghelului Gavriil, zicand Gavriile, fa in somnul lui Daniil sa inteleaga vedenia. Le vedea si nu le intelegea. Deci, de aici sa tinem minte, ca nu tot ce vede o vedenie sau un vis il intelege, pana nu are darul deslusirii.
Sunt si vise de la draci numiti arhiconi. Acestia stiu pe de rost toata Sfanta Scriptura. Iti spun proorocii pe care le gasesti in Biblie. Pe urma sunt draci care se cheama vrajitori. Acestia ajuta la vrajitori, la fermecatori, la descantatori si amagesc pe om, sa i se para ca s-a facut sanatos de acolo. De aceea Sfantul Ioan Scararul zice: Cela ce tuturor vedeniilor si tuturor viselor nu crede, filosof duhovnicesc este.
Sa nu credeti in vise! Sa nu credeti in vedenii! Daca crezi in vise si ai venit la mine sa te spovaduiesc, eu te opresc direct trei ani de la Sfanta Impartasanie. Cine ti-a spus sa crezi in vise? Nu auzi ce spune Sfanta Scriptura? Ia cauta in Cartea Intelepciunii lui Isus fiul lui Sirah, la capitolul 34 : Precum este cel ce alearga dupa vant si vrea sa prinda umbra sa, asa este omul care crede in vise. Ca pe multi visele i-au inselat si au cazut cei care au nadajduit in vise.
Eu am o carte scrisa despre vise si vedenii. Sa vedeti acolo cum te inseala diavolul prin vise.
Sufletul nostru are trei parti :
– partea rationala, este deasupra sanului stang pana la furca pieptului;
– partea manioasa, este in mijlocul inimii, si
– partea poftitoare, care este din mijlocul inimii pana la buric.
Toate aceste trei parti ale sufletului nostru au virtutile lor, patimile si visele lor. Trebuie sa le cunosti care sunt din partea rationala, care din partea manioasa sau din partea poftitoare.

Apoi sunt vise de la natura, de la tunete, de la fulgere, de la huietul apelor, de la vanturi. Voi daca nu stiti, te poate insela in tot chipul. Usor te insala. De aceea este oprit sa nu creada nimeni in vise, ca pe cei slabi – cum zice Scriptura – pe multi visele i-a dus la pierzare. Sunt vedenii si de la diavoli.
Si diavolul este putere nalucitoare. El se face in chipul lui Hristos, de straluceste ca soarele; in chipul Maicii Domnului, in chip de ingeri, in chip de sfinti, in tot chipul. Numai te-a prapadit, daca ai crezut. N-ati auzit ce spune Apostolul Pavel? Nu-i de mirare ca si satana se face in chip de inger de lumina; si slujitorii nedreptatii se fac in chip de slujitori ai dreptatii. Deci, baga de seama! Nu primi nici un fel de aratare, nici un fel de vedenie.
Sfintii Parinti ai Patericului, marii sihastri care traiau numai cu radacini in pustie, aveau adesea lupta cu diavolii.
La unul a venit diavolul in chipul lui Hristos si el isi cauta de lucru, ca lucra la cosnite. Acela stralucea ca soarele iar batranul inchidea ochii. Si-a strigat :
– Batranule, da uita-te la mine!
– Dar cine esti tu?
– Dar nu vezi ca eu sunt “Hristos”?
Si acela inchidea ochii mai tare;
– Eu sunt pacatos, a zis el, si nu sunt vrednic sa vad pe Hristos.
– Ei, batranule blestemat, m-ai cunoscut! Si a si fugit, ca a vazut ca l-a cunoscut.
Alt batran sihastru mergea prin padure. Iata un “arhanghel” stralucea ca soarele si avea o stalpare de finic si un crin in mana, cum a venit la “Buna Vestire”. El mergea ca sa-l ajunga pe batran pe alaturea, dar batranul tot se uita in alta parte:
– Batranule, uita-te la mine!
Dar batranul s-a intors cu spatele si a zis:
– Dar cine esti tu?
– Eu sunt “Arhanghelul Gavriil!” Pentru viata ta cea sfanta, pentru nevointa ta, pentru rugaciunile tale si pentru toata osteneala ta, am venit sa-ti aduc o veste buna din cer, de la Maica Domnului.
– Ia seama ca ai fost trimis la altul! Ai gresit adresa. Eu sunt un om pacatos si nu sunt vrednic sa vad pe arhanghelul Gavriil!
-Ticalosule batran! Nu va putem insela, ca nu va inchinati noua.
– Sa se inchine voua cel care va slujeste voua, ca eu ma inchin lui Hristos si n-am nevoie de voi!
Asa fugeau sfintii de vedenii.
Dar ai sa ma intrebi: “Parinte, poate a vrut Dumnezeu in viata mea sa-mi arate o vedenie ceva, un vis, n-ar fi pacat ca eu nu am crezut? Poate sa fie ceva adevarat. Oare nu-i pacat ca eu refuz un semn de la Dumnezeu?“
Nu-i pacat. Doamne fereste! Dumnezeu, care fericeste pe cei smeriti, niciodata nu se supara cand si fac lucruri din smerenie, ca nu se socotesc vrednici de a vedea ingeri. Ai vazut Sfantul Isaac Sirul ce spune? Mai de folos iti este, omule, sa-ti vezi pacatele tale, de mii de ori, decat sa vezi ingeri. Si mai departe: mai de folos iti este sa plangi un ceas pentru pacatele tale, decat sa vezi ingeri si sa invii morti cu rugaciunea, sau sa faci minuni! Sa avem smerenia aceea de care zicea marele Prooroc David : Ca faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu inaintea mea este pururea. Sa ne vedem pacatele si sa le plangem! Asta-i pozitia care nu te duce la cadere niciodata. Iar cei ce-au vazut ingeri, i-au inselat diavolii, i-au dus in pierzare.
Sfantul Ioan Scararul spune asa in cuvantul trei din “Scara”: Dracii slavei desarte, pe cei slabi de minte, i-a facut prooroci – ca el o sa se laude ca este prooroc, ca a vazut vedenii -, iar cela ce tuturor visurilor si vedeniilor nu crede, filosof duhovnicesc este.
Dar poate ai sa spui: “Parinte, dar daca este o veste ceva, si poate Dumnezeu vrea sa ma incredinteze?” …
Si acum o sa va arat ce zice Sfantul Diadoh al Foticeei, cat de mult iubeste Dumnezeu pe cel care nu crede in vedenii si vise, si atat de mult il lauda. Asa spune intr-o istorioara:
Un boier mare avea palate, mosii si averi multe, si avea o sluga foarte credincioasa, Ioan, la care ii incredinta cheia de la casa, toate, toate. Odata boierul acesta a plecat de acasa cu sotia si copiii, si i-a dat cheile de la palat, cheile de la poarta si i-a spus asa:
– Baiete, ramai stapan pe toata averea mea. Baga de seama! Chiar eu daca am sa vin, si daca vin noaptea, sa nu ma recunosti! Eu daca vin, numai ziua am sa vin; daca nu, nu da drumul la poarta! Cheile sunt la tine. Nu recunosti pe nimeni pana nu vin eu. Ca nu cumva sa recunosti pe altcineva noaptea si sa vie sa-mi prade casa.
Acela pune mana pe chei si zice:
– Da, stapane, asa fac!
Ce s-a intamplat? Tocmai el a fost vinovat, ca in loc sa vie ziua a ajuns noaptea acasa. Bate in poarta. Vine sluga.
– Mai, Ioane, da drumul!
– Fugi de-acolo, tiranule, vrajmasule!
– Eu sunt, mai, stapanul.
– Nu te cunosc! Eu am porunca, de la domnul meu. Tu ai luat glasul stapanului meu, te-ai facut lup si vii ca pastor. Nu te cunosc!
– Eu sunt, mai baiete! Da nu cunosti caruta, caii si pe mine nu ma cunosti ?
– Niciodata, noaptea nu te cunosc! Vino maine! N-ai spus ca vii ziua? Sa te vad eu la ochi daca esti tu. Cati nu pot vorbi ca stapanul meu?
Si n-a dat drumul boierului. Si a stat boierul toata noaptea la poarta, pana s-a ridicat soarele.
– Dumneata esti ?
– Da.
– Poftim! Asa am primit porunca, noaptea sa nu primesc pe nimeni.
Na! Si nu numai ca nu s-a suparat boierul :
– Bravo, mai, ia, asta este sluga credincioasa. Am venit eu cu sotia si copiii si n-a dat drumul. “Nu te cunosc noaptea!”.
Asa este cel care nu crede in vedenii si vise. Ferice de el. Ce spune Apostolul? Noapte este veacul de acum. In veacul de acum sa nu dorim sa vedem ingeri! Auzi ce spune un sfant parinte? Daca vrei sa ajungi la nebunie si la iesirea din minti, primeste aratarile ceresti in veacul de acum!
Deci, nu numai ca nu se supara Dumnezeu, cand nu credem noi in vise si vedenii care se arata noua ca lumina sau foc sau stele sau ingeri sau sfinti sau prooroci sau hristosi sau in chipul Maicii Domnului, ci, foarte mult ne iubeste. Aici sa stii ca veacul de acum este ca o noapte, ca dracii se pot face in ingeri de lumina. Cel ce nu crede in vise si vedenii este un adevarat credincios. Deci, sa nu crezi vreodata ca se supara Dumnezeu cand tu nu vei crede in acestea! Ca daca ar fi adevarate, Dumnezeu ti le lamureste tie acestea, nu prin tine, ci prin altii care au darul deslusirii duhurilor. Iar cand sunt multe marturii ca un vis sau o vedenie a fost de la Dumnezeu, intreaba pe altii mai intelepti decat tine.
Vine o batrana si-mi spune: “Parinte, am visat asta, am visat asta; o sa fie rau!“. “Cine ti-a spus, mama?” “Am visat eu asta noapte“. “Te-a amagit diavolul. Ti-a spus ce-a vrut el si tu vii tulburata la mine prin vise”. Voi n-ati auzit ce spune Apostolul Pavel? Prin credinta umblam, nu prin vedere. N-ati auzit ce spune Hristos in fericirea a zecea, dupa inviere? Ferice de cel ce n-a vazut si a crezut. Deci n-am nevoie sa vad, ca sa cred. Ca daca eu cred dupa ce vad, nu mai am credinta.
Ce este credinta? Auzi ce spune Apostolul: Credinta este dovedirea lucrurilor celor nevazute si adeverirea lucrurilor celor nadajduite. Auzi care-i credinta? Sa dovedesti prin credinta cele ce nu ai vazut si sa adeveresti prin credinta ceea ce nadajduiesti. Asta este credinta cea adevarata. Ca daca am vazut, nu mai este credinta. Iar daca n-am vazut si am crezut, atunci ma fericeste Hristos ca cei pe care i-a fericit in Evangelie.
Frate, sa nu doresti sa vezi ingeri! Ca asa te poate insela satana cat vrea. Iata ce trebuie sa vedem noi. Pacatele noastre! Sa ne marturisim, sa ne caim, sa ne pocaim pentru ele. Ca nimic necurat nu poate intra in Imparatia Cerurilor.
Auzi ce spune Sfantul Efrem Sirul in rugaciunea soborniceasca, care se spune in Postul mare: “Asa, Doamne, Imparate, daruieste-mi ca sa-mi vad pacatele mele si sa nu osandesc pe fratele meu – sa nu judec pe altul -, ca binecuvantat esti in veci. Amin“.
Iar Sfantul Isaac Sirul zice: Mai inainte intra intru imparatia lui Dumnezeu, cel ce-si vede pacatele sale, decat cel ce vede ingeri.
Asta sa vedem. Sa nu ne socotim noi vrednici ca vorbim cu sfintii si cu Maica Domnului! Totul este mandrie!
Sa ne vedem pacatele noastre si sa le plangem! Asta-i cea mai inalta filosofie sub cer. Nu credeti in vise sau vedenii! Ca or sa iasa vedenisti de tot felul, de ar sa umple lumea, ca toti sunt inaintemergatorii lui Antihrist.

SURSA: Parintele Cleopa Ilie

Cele trei părți ale sufletului – menționate în învățătura patristică și prelucrate de mari duhovnici precum Părintele Cleopa Ilie – au fiecare propriile însușiri, virtuți și patimi, după cum urmează: 
1. Partea rațională (înțelegătoare)
  • Localizare: deasupra sânului stâng până la furca pieptului.
  • Virtuți: dreapta credință, cunoștința dumnezeiască, buna înțelegere, smerenia, cugetul curat și îndreptarea minții spre Dumnezeu.
  • Patimi și păcate: necredința, neștiința, slava deșartă, trufia, mândria și împrăștierea gândurilor. 
2. Partea mânioasă (irascibilă)
  • Localizare: în mijlocul inimii.
  • Virtuți: dragostea, blândețea, iubirea de oameni, curajul în faptele bune și mânia dreaptă împotriva păcatului.
  • Patimi și păcate: mânia pătimașă, ura, ținerea de minte a răului (pomenirea de rău), iuțimea și ocară. 
3. Partea poftitoare (concupiscentă)
  • Localizare: de la mijlocul inimii până la buric.
  • Virtuți: înfrânarea (temperanța), curăția, milostenia, dragostea curată și dorul de cele sfinte.
  • Patimi și păcate: lăcomia pântecelui (ghicitul/mâncarea fără măsură), desfrânarea, iubirea de arginți (lăcomia de bani) și căutarea plăcerilor trupești pătimașe. 

  • 1. Partea Rațională (Cuvântătoare / Logistikon)
    Este responsabilă cu gândirea, discernământul și legătura spirituală cu Dumnezeu.
    • Locație simbolică: Zona pieptului deasupra inimii / mintea.
    • Virtuți: Credința, înțelepciunea, prudența, cunoașterea, trezvia (atenția).
    • Patimi: Mândria, heresia, hulirea, necredința, judecarea celorlalți, slava deșartă.
    • Vise/Manifestări: Vise clare, analitice sau, dimpotrivă, tulburate de gânduri de mândrie și superioritate.
    2. Partea Mânioasă (Inimoasă / Thymikon)
    Reprezintă energia, curajul și forța de respingere a răului. Când deviază, devine agresivitate.
    • Locație simbolică: Mijlocul inimii.
    • Virtuți: Dragostea, curajul, răbdarea, blândețea, bărbăția sufletească.
    • Patimi: Mânia, ura, pizma (invidia), ținerea de minte a răului, cruzimea, agresivitatea.
    • Vise/Manifestări: Vise violente, certuri, războaie, fiare sălbatice, căderi sau stări de spaimă.
    3. Partea Poftitoare (Doritoare / Epithymikon)
    Este sediul dorințelor, al instinctelor de supraviețuire și al atașamentelor.
    • Locație simbolică: De la inimă în jos, spre abdomen (buric).
    • Virtuți: Înfrânarea, curăția (castitatea), postul, cumpătarea, milostenia.
    • Patimi: Lăcomia pântecelui, desfrânarea, iubirea de arginți (lăcomia de bani), lenea.
    • Vise/Manifestări: Vise legate de mâncare, acumulare de bunuri, imagini senzuale sau patimi trupești.
    Scopul Duhovnicesc
    Sfinții Părinți explică faptul că un om echilibrat nu își distruge aceste părți, ci le transformă:
    • Mânia trebuie folosită doar împotriva păcatului, nu împotriva oamenilor.
    • Pofta trebuie îndreptată ca o dorință intensă după Dumnezeu.
    • Rațiunea trebuie să guverneze peste celelalte două, fiind ghidată de Duhul Sfânt.


Sfântul și Dreptul Iosif din Arimateea 31 Iulie

 Sfântul Iosif a fost un om bogat, ucenic în taină al Mântuitorului Iisus Hristos. El a fost cel care s-a ocupat de îngroparea Mântuitorului Iisus Hristos.

Sfântul Iosif din Arimateea era originar din seminția lui Efraim. A fost un om bogat, ucenic în taină al Mântuitorului Iisus Hristos. Sfântul Iosif a fost cel care s-a ocupat de îngroparea Mântuitorului Iisus Hristos. După ce a cerut lui Pilat trupul Mântuitorului, împreună cu Nicodim au dat jos trupul Mântuitorului Iisus Hristos de pe cruce, l-au învelit în giulgiu alb și l-au așezat în mormânt nou săpat în piatră pe care Sfântul Iosif îl pregătise pentru sine.

Înainte-prăznuirea scoaterii Sfintei Cruci 31 Iulie

  

În Biserica Ortodoxă, ziua de 31 iulie marchează Înainte-prăznuirea scoaterii Sfintei Cruci. Această zi deschide perioada liturgică dedicată cinstirii Sfintei Cruci și pregătește credincioșii pentru Postul Adormirii Maicii Domnului.
Semnificația teologică și istorică
  • Pregătire spirituală: Ziua anticipează marea sărbătoare de pe 1 august.
  • Context istoric: Sărbătoarea își are originea în Constantinopol, unde fragmente din Sfânta Cruce erau scoase în procesiune pentru a proteja cetatea de boli.
  • Începutul postului: Această zi coincide cu ajunul Postului Adormirii Maicii Domnului (care începe pe 1 august).
Tradiții și rânduieli liturgice

  • Slujbe speciale: La biserică se citesc rugăciuni speciale și cântări dedicate Sfântului Lemn. („Sfântul Lemn” se referă în primul rând la Lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, sărbătorit în calendarul ortodox prin evenimente istorice precum Aflarea Crucii. )
  • Ajunare: Credincioșii țin post în această zi ca pregătire pentru perioada de înfrânare ce urmează.
  • Sfințirea apei: În unele comunități, se face sfințirea mică a apei (agheasma) pentru binecuvântarea caselor.

Canon de rugăciune la Praznicul Înainteprăznuirii scoaterii Sfintei Cruci


Troparul Sfintei Cruci

Glasul 1

Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta; biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte. Şi cu Crucea Ta păzeşte pe poporul Tău.

 

Cântarea 1

Glasul al 4-lea

Irmos: Cântare de biruinţă să cântăm lui Dumnezeu, Celui Ce a făcut minunate minuni cu braţ înalt şi a mântuit pe Israel, că S-a proslăvit.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Sfânta Cruce, cea dumnezeiască, mergătoare înainte, revarsă razele darurilor, luminează pe toţi cei ce se închină ei şi cu bună credinţă, cântă pe Hristos Cel Răstignit.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Închinarea Sfintei Cruci înalţă pe cei ce cu dragoste şi cu credinţă o slăvesc, că pe Dumnezeu şi Domnul L-a purtat, Care a pătimit cu trupul şi ne-a zidit pe noi prin patimile cele dumnezeieşti.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Închinarea Sfintei Crucii izvorăşte bună mireasmă a darurilor; şi pe toţi cei ce slăvesc pe Hristos pururea îi umple de mireasmă şi toată răutatea sufletelor o ridică.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe Domnul, Cel Ce S-a Întrupat din tine, Mireasă Dumnezeiască şi a primit Cruce şi moarte, Mântuitor cunoscându-L pe Dânsul, Îl lăudăm și pe tine te fericim.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Să se întărească inima mea întru nădejdea bunătăţilor Tale, Hristoase, ca neîncetat, cu cântare, laudă să strig Ţie: nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Sfânta Cruce care a săvârşit minuni preaslăvite, în închipuiri mai înainte fiind închipuită, iar acum închinată fiind, lucrează fapte şi mai minunate, sfinţind şi luminând pe cei ce slăvesc pe Ziditorul.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Cea care întru războaie este biruinţă dumnezeiască, Sfânta Cruce a lui Hristos fiind închinată, oştirea vrăjmaşilor o biruieşte şi mari biruinţe dăruieşte celor dreptcredincioşi.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Toiagul Domnului, Sfânta Cruce înainte fiind pusă, prin case şi prin locaşuri, temelia acestora o păzeşte neclintită şi toată asupreala şi măiestria potrivnicilor o biruieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfânta Cruce a Domnului fiind închinată cu bună cinstire, umple de dumnezeieşti daruri şi de tămâie înţelegătoare pe cei ce i se închină ei şi norii necazurilor şi ai supărărilor îi ridică.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Dintru adâncul înşelăciunii a scos omenirea Cel Născut din tine cu lemnul Crucii, Născătoarea de Dumnezeu. Şi la a Sa înţelegere a înălţat pe cei ce te slăvesc pe tine cu bună cucernicie.

 

Cântarea a 4-a

Irmos: Cu duhul văzând mai înainte Întruparea Cuvântului, Proorocule Avacum, ai propovăduit strigând: când se vor apropia anii Te vei cunoaşte, când va veni vremea Te vei arăta; Slavă Puterii Tale, Doamne.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Fulgerele darurilor le întinde, celor ce o închipuiesc, Cinstita şi Dumnezeiasca Cruce. Şi fiind închipuită, tare goneşte din văzduh pe începătorul întunericului şi străluceşte pe cei ce cântă pe Hristos Dumnezeu.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Cuprinzând inimile cu închipuirea sa, Preacinstita şi Dumnezeiasca Cruce, alină marea patimilor şi încetează întreitele valuri ale primejdiilor. Şi în liniştea dreptăţii aduce pe cei ce cu dragoste o cinstesc pe ea.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Semnul Cinstitei Cruci, ca nişte scântei de foc aruncând raze, arde toată lucrarea vrăjmaşului, lipsindu-l de puteri şi uşurează pe credincioşii care laudă şi cântă cu dragoste pe Hristos Cel Pironit deasupra ei.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Ridicaţi vor fi toţi cei necuraţi şi necredincioşi, a nu vedea slava Domnului, Cinstita şi Sfânta Cruce; iar credincioşilor, această mărire le este şi armă şi scăpare şi zid tare de scăpare.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Toată negura cea geroasă a înşelăciunii se ridică prin tine, Cinstită Cruce, arma dreptcredincioşilor şi tot eresul din nou se pierde şi Biserica se luminează, prin Cel Răstignit cu trupul, prăznuind cele de biruinţă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cu dragoste pe tine, Preasfântă Curată, ca pe Stăpâna noastră şi Împărăteasa tuturor, te slăvim cei ce ne-am luminat cu patimile Filui tău şi făcător de bine al tuturor L-am cunoscut pe Dânsul; slavă darurilor Lui.

 

Cântarea a 5-a

Irmos: Strălucita Lumină Cea Neapropiată arată-ne-o nouă, celor ce alergăm la judecăţile Poruncilor Tale, Stăpâne, Iubitorule de oameni, Hristoase Dumnezeul nostru.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Acum cei ce ne închinăm cu credinţă Sfintei Cruci celei Preasfinte, arma  noastră cea puternică şi nebiruită care stă de faţă, putere nebiruită luăm asupra vrăjmaşilor.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Ţinând în mâini Sfânta Cruce care a făcut să izvorască apă din piatra cea închipuitoare şi netăiată şi Cinstitei Cruci închinându-ne, luăm izvorul darurilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu raze de aur Sfânta Cruce a lui Hristos arătându-se nouă, ne dă daruri sufletelor noastre, celor ce ne închinăm ei şi pe Domnul Dumnezeu Îl cântăm pururea.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Sfânta Cruce a Fiului tău şi Dumnezeului nostru, Mireasă Dumnezeiască, toiag al puterilor având-o cu credinţă, te cântăm pe tine, Împărăteasa tuturor, fericindu-te.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Prorocului Iona urmând, strig: viaţa mea elibereaz-o din stricăciune, Bunule şi mă mântuieşte, Mântuitorul lumii, pe mine cel ce strig: Slavă Ţie.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Preacinstita Cruce închinată fiind acum, bucuria Învierii lui Hristos mai înainte o vesteşte şi frumos propovăduieşte moartea începătorului răutăţilor.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Înfiptu-s-a pe pământ Cinstita Cruce şi scară înţelegătoare către cer se face credincioşilor şi suire celor ce se închină ei şi o cinstesc.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Cinstita Cruce în mijlocul pământului fiind răsădită, acum ramurile darurilor le împrăştie din sine şi pe toţi cei ce i se închină îi umbreşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfânta Cruce, care a despicat Marea Roşie, mai înainte fiind închipuită, acum fiind închinată, marea primejdiilor şi a patimilor o desparte şi pe cei ce se închină ei îi mântuieşte.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fiul şi Dumnezeul tău către viaţa cea cerească, pe Cruce fiind Răstignit, din pământ ne-a tras pe noi, cei ce pe tine, Maica Lui, cu adevărat te cinstim.

 

Cântarea a 7-a

Irmos: De tinerii Tăi cei ce au fost în cuptor, Mântuitorule, focul nu s-a atins şi nici nu i-a supărat. Atunci cei trei, ca dintr-o gură au cântat şi bine au cuvântat, grăind: Binecuvântat este Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Cu cinstit Sângele lui Hristos Sfânta Cruce a Lui adăpându-se, izvorăşte râuri luminoase de daruri înţelegătoare şi adapă pe toţi cei ce se închină ei şi o cântă pe ea cu credinţă.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Sfânta Cruce a lui Hristos, care a surpat moartea şi pe vrăjmaşul, a zdrobit zăvoarele cele înţelegătoare. Şi acum, tuturor celor ce se închină ei cu credinţă curată şi cu dragoste, le deschide uşile vieţii şi ale hranei celei nestricăcioase.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cei care i se închină cu dragoste Sfinte Cruci, cu puterea ei împrejur se îngrădesc şi pe vrăjmaşii cei înţelegători şi pe cei văzuţi îi gonesc. Şi sunt păziţi nevătămaţi, pe Hristos cu cântări cuvântându-L.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Întărire nouă şi putere asupra vrăjmaşilor, ni s-a dăruit Sfânta Cruce a lui Hristos, Fiul tău, prin îndrăzneala ta de Maică, cea primită, prin care, Mireasă Dumnezeiască, adaosurile vrăjmaşului le biruim.

 

Cântarea a 8-a

Irmos: Pe Cel de care se înfricoşează îngerii şi toate Oştile, ca pe Făcătorul şi Domnul, lăudaţi-L preoţi, slăviţi-L tineri, bine-L cuvântaţi popoare şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Sfânta Cruce, pe care o înfipse moartea, fiind acum pusă de faţă şi închinată, văzând-o taberele vrăjmaşilor celor înţelegători, se ascund sub pământ; iar cei ce se închină ei se înnoiesc.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Celei ce de demult lămurit a fost închipuită de Hristos în înălţimea cerului, Sfintei Cruci celei prealuminoase, închinându-se acum cu bună creştinătate, credincioşii se înalţă şi cu razele ei se luminează.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Sfintei Cruci, pe care de demult au propovăduit-o proorocii că într-adevăr se va arăta aşternut picioarelor lui Hristos, acesteia noi acum, cu adevărată credinţă închinându-ne, întru bogate darurile ei ne desfătăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fiul tău şi Domnul, Fecioară, Care, prin patimă, nepătimire a izvorât nouă pământenilor, pe noi, care cu dragoste pururea te cântăm, ne înnoieşte prin tine ca un Făcător de bine.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Pe norul cel purtător de lumină, întru care Stăpânul tuturor, Cel fără de început, S-a pogorât din cer ca ploaia peste lână şi S-a întrupat, pentru noi făcându-Se om, o mărim toţi, ca pe o Maică curată a Dumnezeului nostru.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Nemurire şi nepizmuitoare picături ale neputreziciunii izvorăşte Cinstita Cruce celor ce se închină ei; îi înviază, îi curăţeşte şi îi înnoieşte şi de mărire mai bună şi de dar învredniceşte pe cei ce cântă pe Iisus Cel Pironit pe ea.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Izbucnind lucrări ca nişte raze prealuminoase, Preacinstita Cruce, pe cei ce se închină ei cu dragoste şi cu credinţă curată, îi povăţuieşte către Lumina Cea Neapropiată şi Nematerialnică, luminând pe cei ce cântă pe Făcătorul tuturor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cel Ce ai sfinţit lemnul Preasfintei Crucii Tale cu cinstit sângele Tău, Preabunule Cuvinte, cu lucrarea ei luminează-ne pe noi şi sfinţeşte pe cei ce se închină ei şi Te laudă pe tine, Stăpânul tuturor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Darul care a strălucit tuturor, mai vârtos decât soarele goneşte, Fecioară, norii primejdiilor şi ai patimilor şi cu lumina înţelegerii celei dumnezeieşti, luminează pe cei ce cu dragoste te slăvesc pe tine şi pe Fiul tău neîncetat Îl cântă, ca pe Stăpânul tuturor.

 

SEDELNA

Glasul al 4-lea

Podobie: Cel Ce Te-ai înălţat...

Luminos se arată cerul, mai mult decât soarele, cu lumina Sfintei Cruci luminând toate cu razele sale; pentru aceasta, Tu, Mântuitorule al tuturor, Iubitorule de oameni, printr-însa luminează mintea noastră şi simţirea, că noi o avem pe ea armă de pace şi nebiruită biruinţă.