Rugaciune pentru copii recomandata de Arsenie Boca

 

O,Preasfanta Stapana, Fecioara, de Dumnezeu Nascatoa­re, mantuieste si ocroteste pe fiii mei (numele), pe toti pruncii, pruncele, ti­nerii, pe cei botezati si pe cei fara de nume si pe cei ce se afla in pantecele mamei lor. Ocroteste-i pe ei cu acoperamantul tau de Maica, pazeste-i pe ei intru frica de Dumnezeu si intru ascultarea de parinti si roaga-te Dom­nului nostru si Fiului tau sa le daru­iasca lor ceea ce le este de folos pen­tru mantuirea lor. Ii incredintam pe ei purtarii tale de grija, Maica, ca tu esti Acoperamant dumnezeiesc al robilor tai. Amin.

Rugaciunea parintilor pentru binecuvantarea copiilor

Doamne Iisus Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, binecuvanteaza, sfinteste, ocroteste pe acest copil al meu cu puterea facatoare de viata a Crucii Tale. Amin.

Rugaciune pentru copii

Dumnezeule, Parinte Ceresc Multindurat, miluieste pe co­piii nostri (numele) pentru care Te ru­gam cu smerenie si pe care ii lasam intr-adins ocrotirii Tale. Asaza intru ei credinta tare, invata-i pe ei cucernicia inaintea Ta si invredniceste-i pe ei sa Te iubeasca cu putere pe Tine, Zidi­torul si Mantuitorul nostru. Indreapta-i pe ei, Doamne, pe calea adevaru­lui si a binelui, ca sa savarseasca toate spre slava numelui Tau. Invata-i pe ei evlavia si viata cea virtuoasa, ca sa fie buni crestini si folositori oamenilor. Da-le lor sanatate sufleteasca si trupeasca si spor in lucrarile lor. Izbaveste-i pe ei de vicleniile diavolu­lui celui intunecat, de multimea smintelilor, de patimile cele scarnave, de toate necuratiile si de oamenii cei fara de randuiala. Pentru numele cel sfant al Fiului Tau, Domnul nostru Iisus Hristos, cu rugaciunile Preacinstitei Sale Maici si ale tuturor sfintilor, indruma-i pe ei catre limanul linistit al vesnicei Tale imparatii, ca ei impreu­na cu toti dreptii pururea sa-Ti multu­measca Tie, impreuna cu Fiul Tau cel Unul-Nascut si cu Duhul Sfant, Dom­nul de Viata facatorul. Amin.

Rugaciune mai inainte de a incepe sa-i invatam pe copii

Doamne Dumnezeule si Ziditorule al nostru, al Carui Chip suntem noi, oamenii, pe care ne-ai in­frumusetat si ne-ai ales si pe care ne-ai invatat Legea Ta cea mantuitoare; Cel ce ai descoperit tainele Tale pruncilor, lui Solomon si tuturor celor care Te cauta pe Tine, Datatorule – deschide inima, mintea si gura robilor tai aces­tia, ca sa se intelepteasca prin pute­rea legii Tale si sa cunoasca invatatu­ra care le este lor de folos pentru slava sfantului Tau nume, pentru folosul si zidirea Sfintei Tale Biserici, pentru in­telegerea binelui si savarsirea voii Ta­le. Izbaveste-i pe ei de toate rautati­le vrajmasilor, ocroteste-i pe ei in cre­dinta cea crestina si in curatie, in toata vremea vietii lor – ca sa se intareas­ca cu intelepciunea si sa implineasca poruncile Tale, si astfel inteleptiti sa preaslaveasca preasfant numele Tau si sa se faca mostenitori ai imparati­ei Tale, caci Tu esti Dumnezeu intru tot milostiv si intru tot bun, si Tie se cuvin toata slava, cinstea si inchina­ciunea, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii veci­lor. Amin.

Alte rugaciuni folositoare ale parintilor pentru copii

I

Doamne, Dumnezeule! Fiii pe care ii am sunt un dar al buna­tatii Tale. Tu ai facut a se naste in mine simtamantul care ii face scumpi inimii mele, simtamantul dragostei parin­testi. Tie Iti inchin copiii mei, Doam­ne! Binevoieste a le fi lor Parinte, caci eu sunt un neputincios muritor si fara de ajutorul Tau nu pot face nimic. Tu, Cel ce dai hrana pasarilor cerului, Cel ce pazesti floarea ce rasare in mijlocul stancilor, Parinte a toata lumea, bine­voieste a ingriji si de copiii mei, ca sa poata fi fericiti si in viata aceasta, si in cea viitoare. Ajuta-mi sa cultiv in ei bunatatea si printr-o buna crestere sa ii fac folositori semenilor. Da-le lor, Doamne, intelepciune, ca sa cunoasca si sa voiasca binele. Da-le lor comorile cele ceresti ale virtutii, ca acestea sunt bogatii nepieritoare. Nu cer pentru ei, Dumnezeul meu, bogatii pamantesti care sunt supuse stricaciunii, ci Te rog sa le dai trupuri sanatoase si iubitoare de osteneala, ca sa poata birui re­lele vietii. Pazeste inimile lor de orice alunecare pacatoasa si apara nevinovatia lor. Randuieste, Preabunule Sta­pane, ca ei sa ajunga prin harul Tau fii credinciosi ai Sfintei noastre Biserici si sa binecuvanteze numele Tau in veci.

Doamne, Dumnezeule, iar­ta-ma ca nu stiu sa cresc cum se cu­vine acesti copii pe care mi i-ai daruit! Iarta-ma, Dumnezeule, iarta-ma! In loc sa invete de la mine numai cele bune, copiii invata si cele rele si fara sa vreau devin prilej de sminteala pentru ei. Degeaba ii sfatuiesc sa faca binele si sa tina poruncile, daca ei vad ca eu nu le pazesc. Degeaba ii indemn cu vorbele, daca faptele mele nu sunt pe masura. O, cat sunt de vinovat in fata Ta si a lor! In loc sa Te marturisesc prin faptele mele, am facut impotriva. Greu cu adevarat este pentru mine, pacatosul, sa cresc copiii cum trebuie. Cum va creste un copil care nu a va­zut in parintii sai pilda de fapte bune? Iarta-ma, Doamne, iarta-ma! Iarta-i si pe parintii, pe mosii si stramosii mei, pentru toate pacatele pe care le-au savarsit, fiind prin ele pietre de poticni­re pentru urmasii lor. Indrepteaza-ma pe mine, pacatosul, Doamne, sa duc o viata curata, ca sa-mi pot indrepta co­piii pe calea poruncilor Tale. Sa vina pacea Ta peste casa noastra, sa vina peste noi mila Ta, ca sa sporim in fap­te bune si in tot ce e bineplacut Tie. Ca sa petrecem cealalta vreme a vietii noastre in pocainta si sa dobandim in aceasta viata darul Tau, iar in cealal­ta, bucuria cea vesnica. Pentru ruga­ciunile Preabinecuvantatei Nascatoa­rei de Dumnezeu si ale tuturor Sfinti­lor Tai. Amin.

II

Doamne, Dumnezeul nostru, Ce­la ce cu intelepciunea Ta ai zidit pe om si ai suflat in fata lui suflarea de viata si, binecuvantandu-l, ai zis: Cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul, iar la Cana Galileei, prin Unul-Nascut Fiul Tau, ai binecuvantat nunta si deci nasterea de fii, cu multa umilin­ta rog marea Ta bunatate ca neincetat sa reversi harul Tau si sa Te milostivesti asupra copiilor mei, pe care Tu ai binevoit sa mi-i daruiesti. Umple-i pe ei de intelepciune si pricepere. Indreapta pasii lor pe caile omeniei, ale dreptatii, ale dragostei de oameni si ale bunei-cuviinte. Ajuta-mi a cultiva in ei bunatatea si a-i face folositori lorusi si obstii in mijlocul careia traiesc. Da-le lor comorile ceresti ale virtutii, care nu pier niciodata.

Nu cer pentru ei, Doamne, boga­tii pamantesti, ci Te rog: da-le un trup sanatos si iubitor de osteneala, pre­cum si suflet luminat si ravnitor spre tot binele, ca sa ajunga buni fii ai Sfin­tei noastre Biserici si vrednici cetateni ai Patriei, ca de-a pururi sa binecu­vanteze numele Tau. Amin!

III

Atotputernice Stapane, Ziditorul si Parintele nostru cel Ceresc, care din bunatatea si prin binecuvantarea Ta mi-ai daruit copii: Insuti pri­meste multumita si lauda inimii mele pentru acest dar; si ma invredniceste de harul si ajutorul Tau, ca sa-mi pot indruma copiii pe caile credintei, ale evlaviei si dragostei Tale, ca odata cu varsta sa creasca si in har si intelep­ciune, si sa se invredniceasca de mos­tenirea vietii vesnice. Amin.

IV

Dumnezeule, Care esti intelep­ciunea si bunatatea nesfarsita, trimite-L pe Duhul adevarului asu­pra copilului/copiilor nostru/nostri ca sa ii (le) lumineze mintea si inima cu lumina Sa. Te rugam ca invatatura sa nu-l (-i) indeparteze de Tine, ci sa fie mereu pentru el (ei) o cautare a ade­varului si o dobandire a cunostintelor necesare spre a-si implini rolul in so­cietate, pentru a-si castiga cinstit exis­tenta si pentru a-si ajuta mai bine se­menii. Amin.

V

[Pentru fiul plecat departe]

Doamne, fiul nostru se afla de­parte de noi. Ne gandim de­seori la el; fara el casa pare pustie, lip­sa lui ne face sa suferim. Dar Tu il iu­besti fara margini si esti aproape de el. Indeparteaza de la el orice primej­die trupeasca si sufleteasca, fereste-l de tovarasiile cele rele. Da-ne sa-l pu­tem revedea printre noi cat mai cu­rand. Amin.

VI

[Pentru copilul bolnav]

Doamne Iisuse, in timpul vietii Tale pamantesti Ti-ai aratat iu­birea, ai fost miscat in fata suferinte­lor si de multe ori ai vindecat pe cei bolnavi, revarsand bucuria asupra fa­miliilor lor. Copilul nostru e bolnav: noi incercam sa-l ajutam cu tot ceea ce e omeneste cu putinta. Dar ne simtim neputinciosi: viata nu e in mainile noastre. Iti oferim suferintele noastre si ale lui si le unim cu suferintele patimirii Tale. Fa ca aceasta boala sa ne ajute sa intelegem mai bine sensul vietii si daruieste fiului nostru sanata­tea, ca impreuna sa-Ti putem multumi si sa Te putem slavi intotdeauna. Faca-se voia Ta! Amin.

VII

Doamne Iisuse Hristoase, Dum­nezeul nostru, lumineaza min­tile copiilor nostri cu harul Tau cel da­tator de viata. Tu, Care dai celor in­telepti intelepciunea si celor priceputi priceperea, trimite peste ei Duhul Tau cel Sfant, datatorul intelepciunii, al cunostintei si al intelegerii. Tu i-ai lu­minat pe alesii Tai in toata vremea. Tu i-ai insuflat pe cei trei mari dascali ai lumii si Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvantatorul si Ioan Gura de Aur, si s-au aratat va­se alese ale sfinteniei, raspandind in lume dreapta credinta. Tu ai lumi­nat-o pe Sfanta Mare Mucenita Ecaterina si ea a rusinat multimea ritorilor pagani. Tu, Doamne, lumineaza-i si pe copiii nostri (numele), ca sa in­vete cele bineplacute Tie si sa se um­ple de cunostinta adevarului. Da-le lor stiinta, pricepere, rabdare si chib­zuinta. Sa nu primeasca ei cunostin­te pierzatoare de suflet, nici sa invete ce e urat de Dumnezeu. Fa-i ascultatori fata de dascalii care ii invata ce­le bune si sarguinciosi in indeplinirea celor ce li s-au randuit. Iar la vremea potrivita, Doamne, ajuta-i sa gaseasca locul in care sa foloseasca cele pe care le-au invatat si sa munceasca spre bi­nele lor si spre folosul aproapelui. Tu ii osandesti pe cei ce isi ingroapa talantii si ii binecuvantezi pe cei care ii inmultesc cu pricepere. Randuieste-le Tu, Doamne, Cel ce randuiesti toate spre mantuire, unde sa munceasca, ce sa munceasca si cum sa munceasca. Da-le lor, Doamne, spor in toata lu­crarea cea buna si ii intareste in cre­dinta, ca sa Te marturiseasca printr-o vietuire curata pana in ultima zi a vie­tii lor. Amin.

Rugaciunea care face minune pentru copii atunci când o rostesc mamele Parintele Arsenie

 

Fiecare femeie care are copii știe prea bine că iubirea unei mame nu se compară cu nimic în lume. Asta pentru că grija și preocuparea pentru bunăstarea copiilor este una din prioritățile oricărei mame.

Credința în Dumnezeu este, de asemenea, foarte importantă, așadar în anumite situații, o rugăciune rostită din suflet de către mamă, poate face adevărate minuni pentru copiii ei. Așadar, iată o rugăciune pe care o poți rosti de câte ori simți nevoia, dar mai ales în momentele grele. Dacă ești mamă, aceasta va face minuni, potrivit doxologia.ro.

Rugăciunea mamei pentru a primi binecuvântare asupra copiilor, către Domnul lisus Hristos

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Tale Maici, auzi-mă pe mine, nevrednica roaba Ta (numele). Doamne, în milostiva Ta stăpânire sunt copiii mei (numele): miluieşte-i şi mântuieşte-i, pentru numele Tău. Doamne, iartă-le lor toate greşalele cele de voie şi cele fără de voie pe care le-au săvârşit înaintea Ta. Doamne, povăţuieşte-i la calea cea adevărată a poruncilor Tale şi luminează-le înţelegerea cu lumina lui Hristos, spre mântuirea sufletului şi tămăduirea trupului. Doamne, binecuvântează-i în casă, la şcoală, pe drum şi în tot locul stăpânirii Tale.

Doamne, păzeşte-i sub acoperământul Tău cel sfânt de glonte, de sabie, de otravă, de foc, de molimă şi de moartea năprasnică. Doamne, apără-i pe ei de toţi vrăjmaşii cei văzuţi şi cei nevăzuţi, de toate necazurile, relele şi nenorocirile. Doamne, tămăduieşte-i de toată boala, curăţeşte-i de toată întinăciunea şi uşurează-le pătimirile sufleteşti. Doamne, dăruieşte-le harul Duhului Tău Sfânt spre viaţă îndelungată, sănătate şi curăţie, întru toată buna credinţă şi dragostea, în pace cu cei de aproape şi cei de departe.

Doamne, înmulţeşte-le şi întăreşte-le puterile minţii şi ale trupului, pe care le-au primit în dar de la Tine, binecuvântându-i, dacă va plăcea înaintea Ta, spre viaţă de familie evlavioasă şi naştere de prunci cinstită. Doamne, dăruieşte-mi mie, nevrednicei şi păcătoasei roabei Tale (numele) binecuvântare părintească pentru copiii mei, care sunt robii Tăi, în vremea cea de acum a dimineţii (zilei, nopţii), pentru numele Tău, pentru că împărăţia Ta este veşnică şi atotputernică. Amin.

Acatistul Sfinţilor Ioachim şi Ana

 

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

 

Condacul 1:

Insotirii celei de Dumnezeu alese, dumnezeiestilor parinti Ioachim si Ana, ca celor ce ati nascut pe Maica Vietii noastre, binecuvantata de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria, cantari de lauda aducem voua noi, rugatorii vostri; iar voi, ca cei ce aveti indrazneala catre Dumnezeu, paziti-ne cu rugaciunile voastre de toate primejdiile pe noi, cei ce cantam: bucurati-va, parinti de trei ori fericiti!

Icosul 1:
Ingerul cel mai intaistatator din cer a fost trimis sa spuna vestirea de bucurie dreptului Ioachim, zicand: Ioachime, Ioachime, auzitu-s-a rugaciunea ta; si iata, femeia ta va naste tie o fiica de care cerul si pamantul se vor bucura, laudandu-te pe tine si zicand:

Bucura-te, Ioachime, mangaierea lui Adam celui cazut;
Bucura-te, mijlocitorul iertarii celui gresit;
Bucura-te, ca rugaciunile tale au strabatut cerurile;
Bucura-te, ca darul cel mai presus de lume ai dobandit;
Bucura-te, ca de aceasta Anei grabindu-te ai vestit;
Bucura-te, ca si acesteia de asemenea i s-au descoperit;
Bucura-te, luminatorul cel cu raze veselitoare;
Bucura-te, aducatorule de roada mantuitoare;
Bucura-te, ca ai odraslit din semintie imparateasca;
Bucura-te, ca ai marit vrednicia arhiereasca;
Bucura-te, cel ce ai intrecut cu darul pe Avraam;
Bucura-te, cel prin care intristarea nerodirii s-a pierdut;
Bucura-te, Ioachime, parinte prea fericite!

Condacul al 2-lea

Vazandu-se Dreptul Ioachim defaimat din pricina nerodirii, s-a departat in pustie, cu post si cu lacrimi rugandu-se lui Dumnezeu, de la Care castigand darul cel mai presus de lume, s-a bucurat cantand: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Sfatul cel mai inainte de veci venind sa se plineasca, a fost trimis de la Dumnezeu Arhanghelul cel mai intaistatator sa vesteasca bucurie Sfintei si Dreptei Ana, zicand: Ana, Ana, s-a auzit rugaciunea ta; si iata, vei naste pe Nascatoarea de Dumnezeu Maria, prin care lumea se va mantui, laudandu-te pe tine si zicand:

Bucura-te, Ana, asteptarea cea mult dorita de stramoasa Eva;
Bucura-te, luna care ai risipit negura intristarii;
Bucura-te, gradina de Dumnezeu sadita;
Bucura-te, ca ai odraslit floarea cea nevestejita;
Bucura-te, ca de nasterea ta lumea s-a bucurat;
Bucura-te, ca prin tine starpiciunea s-a dezlegat;
Bucura-te, ceea ce ai hranit pe hranitoarea Vietii;
Bucura-te, mangaierea celor necajiti;
Bucura-te, bogatia celor lipsiti;
Bucura-te, ca prin tine s-a facut incepatura Darului;
Bucura-te, ca prin nasterea ta s-a stins datoria pacatului;
Bucura-te, Ana, maica prealaudata!

Condacul al 3-lea:

Vazandu-se pe sine Sfanta si Dreapta Ana intru intristarea nenasterii de prunci, plangand cu amar in gradina sa se ruga lui Dumnezeu, zicand: Doamne al puterilor, cel ce stii ocara nerodirii, dezleaga-mi starpiciunea, ca roada pantecelui meu in dar o aduc tie, laudandu-Te si cantand: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Alergat-a Ioachim in Ierusalim la Biserica Domnului, dupa ce i-a grait lui Arhanghelul, si afland pe sotia sa, i-a spus vestirea cea de bucurie; si au multumit impreuna lui Dumnezeu pentru mila aceasta, pentru care si noi il laudam pe dansul, zicand:

Bucura-te, batranule de Dumnezeu iubit;
Bucura-te, prealaudate parinte al Maicii lui Dumnezeu;
Bucura-te, sfesnicul lui Dumnezeu cel in fapte bune imbatranit:
Bucura-te, cel ce din coapsele tale ai imbogatit lumea;
Bucura-te, pomul psalmistului ale carui frunze nu au cazut;
Bucura-te, ca intru tine s-a plinit proorocirea;
Bucura-te, cu tu pe toti parintii ai intrecut;
Bucura-te, ca te-ai invrednicit a fi parinte Maicii lui Dumnezeu;
Bucura-te, radacina sadului celui dumnezeiesc;
Bucura-te, ca ai odraslit din neamul imparatesc;
Bucura-te, ca ai bineplacut lui Dumnezeu pe pamant;
Bucura-te, ca ai impodobit Ierusalimul cel de sus cu odrasla ta;
Bucura-te, Ioachime, parinte preafericite!

Condacul al 4-lea:

Intelegand batranul sfatul lui Dumnezeu pentru rascumpararea neamului omenesc, intrand in biserica impreuna cu sotia sa, cea de Dumnezeu inteleptita si inchinandu-se, a cantat lauda: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzind rudeniile dumnezeiestilor parinti ca a marit Domnul mila Sa fata de dansii, au alergat laudand intr-un glas pe preainteleapta Ana, zicand:

Bucura-te, ceea ce ai prefacut in bucurie lacrimile Evei;
Bucura-te, ca intru nasterea ta ingerii dantuiesc intru veselie;
Bucura-te, corabia care porti pe porumbita in cetarea potopului;
Bucura-te, maslin plin de roada in casa Domnului;
Bucura-te, ceea ce porti scaunul imparatului;
Bucura-te, ca prin nasterea ta se surpa imparatia iadului;
Bucura-te, tarina bine roditoare;
Bucura-te, holda hranitoare a saracilor;
Bucura-te, podoaba si lauda maicilor;
Bucura-te, ajutatoarea si mangaierea celor sterpe;
Bucura-te, camara imparatesei ingerilor;
Bucura-te, vistieria mangaierii celor pacatosi;
Bucura-te, Ana, maica prealaudata!

Condacul al 5-lea:

Steaua cea cu stralucire dumnezeiasca rasarind din pantecele tau cel preafericit, Ana de Dumnezeu iubita, vesteste bucurie la toata lumea, si pe toti ii indeamna a canta cu un glas: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Vazand Dumnezeu-Cuvantul zidirea Sa chinuita de tiranul diavol, si voind a-si pregati pe pamant camara insufletita, pe tine, Ioachim, te-a chemat la o vrednicie ca aceasta, ca din coapsele tale sa rasara Mireasa cea preacurata; pentru aceasta graim tie:

Bucura-te, sadul crestinatatii cel prea-stralucit;
Bucura-te, incepatorul darului cel prea-marit;
Bucura-te, ca din samanta ta s-a lucrat cortul cel insufletit;
Bucura-te, ca acesta mai desfatat decat cerurile s-a aratat;
Bucura-te, mester intelept care ai intrecut pe Solomon;
Bucura-te, ca fiica ta s-a facut Biserica a lui Dumnezeu;
Bucura-te, radacina pomului vietii;
Bucura-te, temelia turnului credintei;
Bucura-te, rau care ai adus pe margaritarul cel de mult pret;
Bucura-te, ca pe acesta in Sfanta sfintelor l-ai pus;
Bucura-te, cel ce ai primit fagaduinta prin arhanghel;
Bucura-te, ca prin aceasta s-a plinit sfatul cel mai inainte de veci;
Bucura-te, Ioachime, parinte preafericite!

Condacul al 6-lea:

Dupa zilele acelea, incredintandu-se Ioachim ca fagaduinta cea data lui prin arhanghel s-a plinit, aducand jertfa si arderi de tot, a fost binecuvantat de arhiereu, de preoti, de leviti si de tot poporul ca s-a invrednicit de un dar mare ca acesta si impreuna au cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Apropiindu-se zorile mantuirii neamului omenesc nascut-ai, Sfanta si Preafericita Ana, pe prunca cea fagaduita tie de la Dumnezeu, pe pururea Fecioara Maria; pentru aceasta te laudam:

Bucura-te, ceea ce ai nascut pe Imparateasa cerului;
Bucura-te, lana cea preacurata din care s-a tesut cortul imparatului;
Bucura-te, mijlocitoarea iertarii si a darului;
Bucura-te, steaua Nazaretului cea mult luminoasa;
Bucura-te, podoaba Bisericii cea prea-frumoasa;
Bucura-te, lauda patriarhilor si a dreptilor;
Bucura-te, maica nadejdii crestinilor;
Bucura-te, chivot purtator de tablita darului;
Bucura-te, cuibul porumbitei raiului;
Bucura-te, stalpul cel neclintit al Bisericii;
Bucura-te, reazemul cel nemarginit al credinciosilor;
Bucura-te, ceea ce ai nascut pe cea fagaduita lumii;
Bucura-te, Ana, maica pururea laudata!

Condacul al 7-lea:

Vrand dumnezeiasca Ana sa-si plineasca fagaduinta, a adus pe prunca cea daruita ei de Dumnezeu in Biserica Domnului si in Sfanta Sfintelor a asezat-o pe ea, ca ziua si noaptea sa cante lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Aratat-a faptura noua Stapanul tuturor, din dreptul Ioachim rasarind pe innoitoarea Evei si mieluseaua cea mai inainte vestita de prooroci; pentru aceea auzi de la noi asa:

Bucura-te, pastratorul tainelor celor nespuse ale lui Dumnezeu;
Bucura-te, plinitorul sfaturilor Lui celor nepatrunse;
Bucura-te, lucratorul camarii de mire celei preacurate;
Bucura-te, parintele miresei celei cu totul neintinate;
Bucura-te, ca fiica ta a nascut pe Hristos Domnul;
Bucura-te, ca tu pentru aceasta de toata lumea esti laudat;
Bucura-te, plinitorule al Legii;
Bucura-te, incepatorule al darului;
Bucura-te, grabnic ajutator al celor neroditori;
Bucura-te, calduros mijlocitor al pacatosilor;
Bucura-te, temelia cea neclintita a Bisericii;
Bucura-te, pavaza cea nebiruita a credintei;
Bucura-te, Ioachime, parinte preafericite!

Condacul al 8-lea:

Vazand nastere din fagaduinta daruita de Dumnezeu lui Ioachim si Anei, sa ne ridicam mintea la cer si sa cantam cu bucurie lauda Celui ce a aratat cele preaslavite, zicand: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Cu totul dupa legile firii a fost nasterea ta, Ana prealaudata; dar fiica ta, nascand pe Dumnezeu-Cuvantul a ramas fecioara; pentru aceasta te laudam pe tine, zicand:

Bucura-te, ceea ce ai nascut pe lauda fecioriei;
Bucura-te, ca prin fiica ta s-a platit datoria stramoasei;
Bucura-te, ca ai purtat in bratele tale pe fiica Parintelui ceresc;
Bucura-te, ca printr-insa s-a facut mantuirea neamului omenesc;
Bucura-te, ca din sanii tai ai hranit pe Imparateasa fapturii;
Bucura-te, ceea ce ai nascut dupa fagaduinta pe Maica luminii;
Bucura-te, liman de scapare a celor credinciosi;
Bucura-te, grabnica tamaduire a celor neputinciosi;
Bucura-te, lauda cea preamarita a drept-credinciosilor;
Bucura-te, podoaba preastralucita a arhiereilor;
Bucura-te, munte inalt care nu te ascunzi de la nazuinta noastra;
Bucura-te, acoperamantul ceor ce se roaga tie cu credinta;
Bucura-te, Ana, maica pururea laudata!

Condacul al 9-lea:

Nu pricepem de unde vom incepe a-ti aduce lauda, maica preafericita, sau cu ce cununi te vom incununa pe tine, care ai nascut pe Imparateasa cerului si a pamantului; numai sa laudam cu umilinta pe Dumnezeul minunilor, cantand: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Zicerile sfintilor prooroci cele din descoperire dumnezeiasca vazandu-le plinite si stand langa scaunul Dumnezeirii, prea-fericite Ioachim, auzi-ne pe noi, care graim tie:

Bucura-te, ca te desfatezi cu heruvimii in lumina cea necuprinsa;
Bucura-te, ca vezi scaunul cel preainalt daruit fiicei tale;
Bucura-te, ca dansa a fost invrednicita a sedea de-a dreapta Fiului sau;
Bucura-te, locuitorul ierusalimului celui de sus;
Bucura-te, cel ce nu ne uiti pe noi rudenia ta cea de jos;
Bucura-te, cel ce petreci cu arhanghelii;
Bucura-te, impreuna-vorbitorule cu apostolii;
Bucura-te, veselia mucenicilor si a cuviosilor;
Bucura-te, lauda patriarhilor si a proorocilor;
Bucura-te, luminatorul Legii si al darului;
Bucura-te, vestitorule de bucurie celor din ascunzatorile iadului;
Bucura-te, cel prin care incepe plinirea fagaduintei de mantuire;
Bucura-te, Ioachime, parinte preafericite!

Condacul al 10-lea:

Vrand sa mantuiasca lumea impodobitorul tuturor, in lume, careia fusese fagaduit, a venit; si intrupandu-Se din sangiuirile cele preacurate ale fiicei tale celei cu totul nevinovate, preafericite Ioachime, ne-a rascumparat pe noi din robia diavolului; pentru aceasta cantam cu bucure: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid de aparare esti credinciosilor si turn de scapare tuturor celor ce alearga la tine, Ana, cea cu nume de imparateasa; ca prin mijlocirea ta se mantuiesc cei ce te lauda pe tine, zicand:

Bucura-te, ceea ce in chip nemijlocit vezi frumusetea Dumnezeirii;
Bucura-te, ceea ce necontenit sadesti pentru noi darul mantuirii;
Bucura-te, ca de nasterea ta s-au ingrozit puterile iadului;
Bucura-te, ca printr-insa s-au deschis noua usile raiului;
Bucura-te, ca vezi intru veselie pe fiica ta cea preabinecuvantata;
Bucura-te, ca nascand-o pe ea, de toata lumea esti prealaudata;
Bucura-te, ceea ce ai crescut pe vita cea adevarata;
Bucura-te, ca aceasta a odraslit pe strugurele vietii;
Bucura-te, fantana de daruri izvoratoare;
Bucura-te, raza aducatoare de bucurie;
Bucura-te, cea ce ai nascut caruta cea purtatoare de fulger;
Bucura-te, ca ai purtat scaunul cel impodobit cu chipul Soarelui;
Bucura-te, Ana, maica laudata!

Condacul al 11-lea:

Pereche preafrumoasa si insotire de Dumnezeu aleasa, Ioachim si Ana, cei ce sunteti acum straluciti cu dumnezeiasca lumina si va veseliti cu ingerii si impreuna cu fiica voastra cea de Dumnezeu daruita, aduceti-va aminte de noi cei de pe pamant, care cantam: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Sfesnic purtator de lumina te are Biserica pe tine, dumnezeiscule parinte Ioachim, care indreptezi spre cunostinta cea dumnezeiasca pe toti  cei cu dor te lauda pe tine, zicand:

Bucura-te, luminatorul celor ce sunt in intunericul necunostintei;
Bucura-te, carmuitorul cel bun al celor ce inoata in marea vietii;
Bucura-te, grabnicule ajutator al celor ce sunt in primejdii;
Bucura-te, dulce mangaietor al celor intristati;
Bucura-te, cel ce usurezi necazurile vietii celei grele de purtat;
Bucura-te, ajutatorul cel preainalt al mantuirii;
Bucura-te, nadejdea neinfruntata a celor ce te cheama pe tine;
Bucura-te, indemnatorul celor insotiti catre fapte bune;
Bucura-te, temelia insotirii celei de Dumnezeu randuite;
Bucura-te, radacina mladitei celei nevestezite;
Bucura-te, iertarea celor ce mult au gresit;
Bucura-te, ridicarea stramosilor;
Bucura-te, Ioachime, parinte preafericite!

Condacul al 12-lea:

Podoaba de mare cuviinta a castigat Biserica prin pomenirea voastra, prealaudatilor parinti; pentru aceea va rugam, pomeniti-ne pe noi inaintea lui Dumnezeu, si din toate nevoile izbaviti-ne, pe noi cei ce cu dragoste va laudam pe voi, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Laudand nasterea ta cu cantari de Dumnezeu insuflate, Ana de trei ori fericita, slavim pe Cel ce cu un dar ca acesta te-a invrednicit pe tine si cu dragoste graim tie:

Bucura-te, ceea ce ai odraslit pe vita Mladitei celei nevestejite;
Bucura-te, ca ai nascut pe Maica Luminii celei de negrait;
Bucura-te, ceea ce mijlocesti noua bunatatile ceresti;
Bucura-te, ceea ce esti daruitoare imbelsugata si de cele pamantesti;
Bucura-te, lauda cea mult-stralucita a femeilor;
Bucura-te, cununa cea nevestejita a maicilor;
Bucura-te, nascatoarea prea laudata a Maicii lui Dumnezeu;
Bucura-te, sotie bineplacuta lui Dumnezeu;
Bucura-te, ascultatoare blanda a celor ce te cheama pe tine;
Bucura-te, cea care implinesti cererile cele bune ale credincisilor;
Bucura-te, bogatia saracilor si a vaduvelor;
Bucura-te, ceea ce esti vindecare a neputinciosilor si a bolnavilor;
Bucura-te, Ana, maica pururea laudata!

Condacul al 13-lea:

O, preafericita insotire, a dumnezeiestilor parinti Ioachim si Ana cei ce stati langa scaunul Dumnezeirii, primind laudele acestea ale noastre, izbaviti-ne cu rugaciunile voastre de chinurile cele vesnice si de toata ispita, ca impreuna cu voi sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Acest condac se zice de trei ori.

Apoi se zice iarasi Icosul intai: Ingerul cel mai intaistatator din cer… si Condacul intai: Insotirii celei de Dumnezeu alese… si se face otpustul.

Acatistul Sfântului Onufrie de la Verona

 

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

 

Condacul 1

Iubitorului de viaţă sihăstrească şi duhovnicescului povăţuitor către mântuire, rugătorului fierbinte şi luminător al Sihăstriei Voronei, pildui-torului monahilor şi prietenului îngerilor, cu evlavie să-i cântăm:

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

 

Icosul 1

Făcătorul îngerilor te-a chemat Cuvioase Părinte, din pruncie să slujeşti Domnului şi să fii candelă luminoasă pentru neamul tău dreptcredincios, căci viaţă cuvioasă ai arătat pentru care şi noi îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că din pruncie ai fost ales vas al Duhului Sfânt,

Bucură-te, curată copilărie, plăcută lui Dumnezeu,

Bucură-te, că mintea ţi-a fost pururea la Dumnezeu,

Bucură-te, floare aleasă răsădită în pământul Moldovei,

Bucură-te, că ai urmat lui Hristos,

Bucură-te, că puterea harului te-a umbrit,

Bucură-te, că tinereţea ta Domnului ai închinat-o

Bucură-te, că prin acestea calea adevărului ai aflat-o

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

 

Condacul 2

Pentru curata-ţi viaţă, înzestrat fiind cu strălucită înţelepciune, ai ajuns, Cuvioase Părinte, să slujeşti în înalte dregătorii, căutând ca prin acestea să împlineşti şi datoriile cele lumeşti, fără a uita însă vreodată de Dumnezeu, Căruia mereu I-ai cântat: Aliluia!

 

Icosul 2

Auzind, Sfinte Părinte, îndemnul Mântuitorului Care zice: “cel ce vo-ieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie”, şi aflând de viaţa monahală cu buna rânduială din binecu-vântata ţară a Moldovei, ai lăsat patria ta şi dregătoria lumească şi ai venit la Mănăstirea Dragomirna din părţile Sucevei. Pentru aceasta şi noi îţi cântăm aşa:

Bucură-te, doritor al vieţii desăvârşite

Bucură-te, împlinitor al chemării lui Hristos

Bucură-te, că nu te-a robit slava omenească

Bucură-te, că ai căutat viaţa pustnicească

Bucură-te, că ai dorit cele netrecătoare

Bucură-te, că ai urmat calea smereniei

Bucură-te, că ai găsit liman duhovnicesc

Bucură-te, că la Mănăstirea Dragomirna ai fost binecuvântat

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

 

Condacul 3

Cine nu te va ferici, Părinte Onufrie, pe tine cel care cu înţelepciune ai hotărât să alungi din viaţa ta toate ispitele măririi deşarte şi prin viaţă ne-întinată să te faci plăcut lui Hristos. De aceea, te-ai străduit să fii înger în trup, cântând lui Dumnezeu neîncetat: Aliluial

 

Icosul 3

Cuviosul Paisie Stareţul, venind din Sfântul Munte Athos la Mănăstirea Dragomirna, te-a aflat, Cuvioase Părinte, şi foarte mult s-a folosit de viaţa ta şi de adânca ta smerenie. De aceea, statornică prietenie duhovnicească v-a unit, căci şi tu, sfinte, de la el ai deprins alese virtuţi monahiceşti. Iar noi, minunându-ne de aceasta, te lăudăm cântându-ţi:

Bucură-te, că pe Stareţul Paisie duhovnic l-ai ales

Bucură-te, că el cu folositoare sfaturi te-a întărit

Bucură-te, că pentru viaţa ta aleasă Cuviosul Paisie mult te-a preţuit

Bucură-te, că şi tu sfetnic de nădejde i-ai fost

Bucură-te, că adesea cu el te-ai sfătuit

Bucură-te, că împreună aţi strălucit prin virtuţi

Bucură-te, că şi pe Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului l-ai întâlnit

Bucură-te, că şi cu acesta duhovnicească prietenie ai statornicit

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

 

Condacul 4

Vrednic lucru este să te cinstim, Cuvioase Părinte, cel care, cu osârdie, ai căutat monahi cu viaţă îmbunătăţită şi de la dânşii ai învăţat să biruieşti valurile mării învolburate ale acestei vieţi. Aşa, Sfinte, ai cunoscut pe Cuvioşii Paisie de la Neamţ şi pe Vasile de la Poiana Mărului şi împreună aţi lăudat pe Dumnezeu cântându-I: Aliluial

 

Icosul 4

Auzind de marii sihaştri din părţile Voronei, Sfinte, şi mistuit de dorul păcii duhovniceşti, te-ai închinoviat în Mănăstirea Vorona cu sete nestinsă de a spori în cele sfinte. Iar de aici, Cuvioase Părinte, te-ai retras în liniştea codrului din apropiere, unde ai petrecut vreme de un sfert de veac în as-pră nevoinţă şi neîncetată rugăciune. Minunându-ne de această neobosită nevoinţă, cu evlavie îţi cântăm:

Bucură-te, podoaba obştii Mănăstirii Vorona

Bucură-te, lumină a sihăstriei codrilor

Bucură-te, crin preafrumos sădit în grădina virtuţilor

Bucură-te, mult nevoitorule în cele duhovniceşti

Bucură-te, că în liniştea pădurii pe Hristos L-ai găsit

Bucură-te, sfinţitor al locurilor tainice

Bucură-te, rugător pentru mântuirea multora

Bucură-te, slujitor al virtuţilor creştineşti

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

 

Condacul 5

În codrii Voronei, candelă luminoasă te-ai arătat, mult nevoitorule părinte, căci, prin pilda vieţii şi mireasma învăţăturilor tale, ai fost vrednic îndreptător multor călugări pe care i-ai călăuzit către viaţa cea sfântă, pe toţi povăţuindu-i a cânta neîncetat lui Dumnezeu: Aliluial

 

Icosul 5

Chemat la sfânta taină a Preoţiei, cinstitorule de Dumnezeu, te-ai înfri-coşat foarte, căci, prin adânca ta smerenie, nevrednic te socoteai. Însă Cunoscătorul inimilor, Dumnezeu, te-a învrednicit cu acest mare dar, pentru care şi noi îţi zicem aşa:

Bucură-te, vieţuitor al pustiei;

Bucură-te, rugător fierbinte;

Bucură-te, om duhovnicesc;

Bucură-te, sfătuitor înţelept;

Bucură-te, povăţuitor luminat;

Bucură-te, purtător al harului ceresc;

Bucură-te, lumina mare a Voronei;

Bucură-te, candelă a sfinţeniei;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

 

Condacul 6

Luminându-te cu pilda vieţii sfinte a părinţilor atoniţi, ai rânduit şi mo-nahilor Mănăstirii Vorona aceeaşi pravilă de trăire îmbunătăţită, îndem-nându-i a cânta lui Dumnezeu; Aliluia!

 

Icosul 6

Vieţuire îngerească petrecând, Sfinte Onufrie, post şi îndelungi pri-vegheri, te-ai făcut ucenicilor tăi icoană vie de rugăciune şi aşa te-ai învrednicit a primi schima cea mare de la duhovnicul tău, Stareţul Paisie, care te-a chemat la Mănăstirea Dragomirna, unde te-a făcut schimnic Pentru această sporire duhovnicească, Sfinte, îţi cântăm:

Bucură-te, că nimic din cele trecătoare nu ai iubit

Bucură-te, că pe cele nestricăcioase le-ai dobândit;

Bucură-te, cel ce ai primit cunună nepieritoare;

Bucură-te, că pe Maica Domnului ai avut-o mereu rugătoare;

Bucură-te, prietenul îngerilor;

Bucură-te, luminător al monahilor;

Bucură-te, cunoscător al tainelor sfinte;

Bucură-te, călăuză a nevoitorilor;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

 

Condacul 7

Vestea vieţuirii sfinte şi puterea rugăciunilor tale, Cuvioase, în toată Moldova s-a răspândit. De aceea, din locuri îndepărtate mulţi credincioşi au venit la tine, iar tu, Cuvioase, ca un preabun părinte pe toţi cu multă dragoste i-ai primit, dând mângâieri, mijlocind cu rugăciunile şi tămădu-ind prin acestea multe boli ale celor suferinzi. Pentru aceasta, cei care s-au învrednicit de mari daruri prin rugăciunile tale au cântat lui Dumnezeu; Aliluia!

 

Icosul 7

Urmând pilda marilor sihaştri din pustia Egiptului, Cuvioase, ai înte-meiat obşte monahală la Sihăstria Voronei, unde mulţime multă de călugări s-a adunat, toţi voind a-ţi fi prin preajmă şi a te avea ca doctor sufletesc, căci pentru toţi ai fost un pilduitor călugăr, duhovnic şi stareţ. Pentru aceasta cu dragoste cinstim Sfintele tale moaşte şi zicem:

Bucură-te, întemeietorul obtei de la Sihăstria Voronei;

Bucură-te, vieţuitor pilduitor;

Bucură-te, milostiv şi blând păstor;

Bucură-te, povăţuitor înţelept;

Bucură-te, rugător fierbinte;

Bucură-te, cărturar duhovnicesc

Bucură-te, cunoscător al Filocaliei;

Bucură-te, ostenitor al răspândirii scrierilor sfinte

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

 

Condacul 8

Către apusul vieţii, depărtându-te de tulburările lumeşti, Cuvioase Onufrie, ai vieţuit într-o peşteră pe malul pârâului Vorona, făcându-ţi din ea poartă a cerului, cu alese rugăciuni, şi te-ai luminat de dorul pentru Hristos până la cel din urmă ceas al vieţii tale, cântându-I neîncetat: Aliluia!

 

Icosul 8

Văzând trăirea ta în netulburată linişte sihăstrească, Sfinte Părinte, cu adevărat înţelegem că viaţa pustnicilor fericită este. Căci, luminându-te cu dumnezeiescul dor, nerodirea pustiului ai preschimbat-o în grădină de viaţă duhovnicească. Pentru aceasta şi noi zicem:

Bucură-te, că pe diavol cu postul şi rugăciunea l-ai ruşinat

Bucură-te, că din învăţăturile Sfintei Scripturi te-ai adăpat

Bucură-te, că ai iubit Sfintele Scripturi

Bucură-te, că ai cercetat scrierile sfinţilor

Bucură-te, că ai urmat sfatul duhovnicilor tăi

Bucură-te, că de cuvântul lui Hristos te-ai pătruns

Bucură-te, odorul de mare preţ al Voronei

Bucură-te, rugător fierbinte al Moldovei

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

 

Condacul 9

Săvârşind călătoria acestei vieţi, Părinte Cuvioase, şi cunoscând dinain-te ceasul despărţirii sufletului de trup, ai mulţumit Preabunului Dumnezeu pentru darul vieţii îndelungate pe care l-ai primit de la El. Du-pă ce ai petrecut pe pământ 89 de ani, Hristos a luat în braţele Sale ferici-tul tău suflet. Pentru aceasta, minunându-ne de viaţa ta preafrumoasă, Sfinte, împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluial

 

Icosul 9

Înţelepţii cei mult vorbitori nu pot arăta în cuvinte petrecerea ta din această viaţă. Chiar şi firea îngerească s-a minunat de vieţuirea ta, Cuvioa-se, căci, trup având ai trăit ca un înger. De aceea, mutarea ta din această viaţă la cea veşnică a fost însoţită de multe minuni. Deci şi noi văzând pu-terea lui Dumnezeu arătată prin cei ce-L iubesc, îţi cântăm aşa:

Bucură-te, cunoscător al tainei sfârşitului tău,

Bucură-te, purtător al Sfântului Duh;

Bucură-te, primitor al darurilor cereşti

Bucură-te, luptător duhovnicesc neînfricat

Bucură-te, sfinţitor al codrilor;

Bucură-te, primitor al Euharistiei înainte de ceasul morţii

Bucură-te, vieţuitor împreună cu sfinţii;

Bucură-te, că aşa ai ajuns la liman fericit;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

 

Condacul 10

Împăratul David a glăsuit că “minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi” iar viaţa ta, Cuvioase, a adeverit întru toate cele grăite de psalmist. Dumnezeu a arătat slava Lui prin tine, Sfinte, care ai mers pe calea cea strâmtă, purtând jugul vieţii pustniceşti, al neîncetatelor nevoinţe, al rugăciunii stăruitoare, şi aşa, sfinte, suindu-te din putere în putere, te-ai mutat la locaşurile cele veşnice cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul 10

Lumină din lumina lui Hristos gustând în această lume trecătoare, dupa moartea ta, Cuvioase Onufrie, ai răsărit ca o lumina strălucitoare prin cinstitele tale moaşte din care izvorăsc tămăduiri celor care se roagă ţie, zicând:

Bucură-te, sfinte al lui Dumnezeu Cel Preasfânt

Bucură-te, purtător al darului vindecării

Bucură-te, făcător de minuni prin harul Sfântului Duh,

Bucură-te, luminător al închinătorilor

Bucură-te, izvor al alinărilor,

Bucură-te, tămăduitor al bolilor grele;

Bucură-te, vindecător al celor neputincioşi;

Bucură-te, ajutător grabnic al celor suferinzi;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

 

Condacul 11

Multe şi mari semne au fost la mormântul tău, Sfinte Onufrie, prin ele arătându-ţi puterea cea dată ţie de la Dumnezeu, ca să întorci pe mulţi la adevărata credinţă, şi să cânte lui Dumnezeu: Aliluia

 

Icosul 11

Voievodul Mihail Sturza ajungând la mormântul tău, Cuvioase, a luat un fruct din mărul ce crescuse în apropiere, ca să-l ducă fiicei sale bolnave de epilepsie, iar aceasta, mâncându-l, în chip minunat s-a tămăduit. Atunci domnitorul, mirat de puterea lui Dumnezeu, s-a întors degrabă la Vorona pentru a se închina cu toată familia la mormântul tău. Şi îndată sfintele tale moaşte, Sfinte Onufrie, au fost strămutate în biserica Mănăs-tirii Vorona spre cinstire. Pentru aceasta noi îţi cântăm aşa:

Bucură-te, că pe fiica domnului Moldovei ai tămăduit-o

Bucură-te, că te-ai arătat mai iscusit decât toţi doctorii,

Bucură-te, că în biserica Mănăstirii Vorona ai fost strămutat;

Bucură-te, că şi familia Voievodului şi s-a închinat

Bucură-te, ocrotitor al ţinutului Botoşanilor şi al Moldovei,

Bucură-te, ajutător grabnic al credincioşilor

Bucură-te vieţuitor împreună cu îngerii

Bucură-te, candelă a Ortodoxiei;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

 

Condacul 12

Iubind mai mult sihăstria, te-ai arătat în vis stareţului Mănăstirii Voro-na, Cuvioase, poruncindu-i să-ţi aducă moaştele la schitul Sihăstria Voro-nei, pe care l-ai întemeiat Dar stareţul, neîmplinind porunca ta, greu s-a îmbolnăvit şi amintindu-şi de vedenia avută, a strămutat cinstitele tale moaşte la locul de tine mult dorit. Pentru aceasta şi noi, slăvind puterea lui Dumnezeu arătată în sfinţii Lui, Îi cântăm: Aliluia!

 

Icosul 12

Lăudând vieţuirea ta, te fericim, Cuvioase Părinte Onufrie, ca unul ce eşti casnic şi prieten al lui Dumnezeu şi al nostru ocrotitor, rugându-te să mijloceşti neîncetat înaintea lui Dumnezeu ca să ne păzească de necredin-ţă şi dezbinare, de nevoi şi de necazuri. Pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, că toate uneltirile diavolului le-ai biruit;

Bucură-te, sfânt al Bisericii lui Hristos

Bucură-te, ocrotitor grabnic al creştinilor

Bucură-te, dascăl al rugăciunii;

Bucură-te, schimonah pilduitor

Bucură-te, luminător al vieţii duhovniceşti

Bucură-te, tămăduitor al bolilor

Bucură-te, cetăţean al raiului ceresc

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

 

Condacul 13

Sfinte Făcătorule de minuni, Cuvioase Onufrie, lauda sihaştrilor şi po-doaba Voronei, primeşte această cântare a noastră, a celor ce te cinstim, şi du rugăciunile noastre smerite înaintea tronului Preasfintei Treimi, rugân-du-te neîncetat pentru noi ca să ne izbăvim de toată primejdia, de boli şi de necazuri, şi să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori)

 

Apoi se zice iarăşi

Icosul 1

Făcătorul îngerilor te-a chemat Cuvioase Părinte, din pruncie să slujeşti Domnului şi să fii candelă luminoasă pentru neamul tău dreptcredincios, căci viaţă cuvioasă ai arătat pentru care şi noi îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că din pruncie ai fost ales vas al Duhului Sfânt,

Bucură-te, curată copilărie, plăcută lui Dumnezeu,

Bucură-te, că mintea ţi-a fost pururea la Dumnezeu,

Bucură-te, floare aleasă răsădită în pământul Moldovei,

Bucură-te, că ai urmat lui Hristos,

Bucură-te, că puterea harului te-a umbrit,

Bucură-te, că tinereţea ta Domnului ai închinat-o

Bucură-te, că prin acestea calea adevărului ai aflat-o

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

 

Condacul 1

Iubitorului de viaţă sihăstrească şi duhovnicescului povăţuitor către mântuire, rugătorului fierbinte şi luminător al Sihăstriei Voronei, pildui-torului monahilor şi prietenului îngerilor, cu evlavie să-i cântăm:

Bucură-te, Cuvioase Părinte Onufrie, povăţuitor al sihastrilor!

 

Rugăciune către Sfântul Cuvios

Onufrie de la Vorona

O, Cuvioase Părinte Onufrie, vas ales al Domnului, iubitor de viaţă duhovnicească, aprinzându-te cu dumnezeiască râvnă, ai urmat îndemnul Mântuitorului. “Cel ce voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie”, ai lăsat rudeniile, patria şi dregătoria cea lumească, venind în ţara Moldovei. Vrednic lucru este să te cinstim, Cuvi-oase Părinte, şi să te rugăm: dă-ne răbdarea ta, Sfinte. Dă-ne curajul şi vo-inţa ta, credinţa şi iubirea ta către Dumnezeu. Ajută-ne să dobândim sme-renia, pacea şi lumina inimii tale curate. Pe tine, cel care vieţuieşti împre-ună cu îngerii, te rugăm, cu lacrimi şi cu umilinţă, izbăveşte-ne, prin sfin-tele tale rugăciuni, de mulţimea ispitelor şi a necazurilor, de poftele cele vătămătoare ale trupului şi de gândurile rele care se abat asupra noastră. Tu, care umpli de lumină pe cei credincioşi, sădeşte în noi, cu rugăciunile tale, temelia statorniciei în credinţă şi a sfinţeniei vieţii. Ajută-ne cu rugă-ciunile tale să vieţuim, oriunde, ca fraţii întru Hristos şi să căutăm sfinţi-rea sufletelor noastre pustiite de păcate. Cel ce ai fost mult nevoitor şi mult rugător, ajută pe cei ce se nevoiesc în împlinirea poruncilor lui Hristos în mănăstire sau în lume, spre slava Preasfintei Treimi şi mântui-rea sufletelor. Amin

Știai că de multe ori FRICA este o mască pentru ÎNDOIALĂ? Adică nu trăim atât de mult frică pe cât e îndoiala?

 Știai că de multe ori FRICA este o mască pentru ÎNDOIALĂ? Adică nu trăim atât de mult frică pe cât e îndoiala?

Am experimentat de foarte multe ori o stare de teamă și nu a fost cauzată de un eveniment amenințător, ci mai degrabă de anumite planuri pe care le aveam și la care atunci când mă gândeam simțeam o stare de frică.

Atunci când am trecut dincolo de ce se vedea la suprafață (frica) am descoperit un mic monstruleț: îndoiala. Această stare era de fapt cea care se masca în frică.

De ce mă îndoiam? De mine. Nu neapărat de abilitățile mele, cât de mine ca întreg. Și atunci era mai logic să cred că îmi e frică, decât să accept că mă îndoiesc.

Diferența este foarte mare între cele două: frica te paralizează și activează un răspuns de tipul luptă-fugi-îngheață-leșină, pe când îndoiala este ca stresul...își face ușor prezența în corpul tău și e atât de subtilă, încât până ajungi să îți dai seama cu ce te confrunți, ea deja a pus stăpânire pe tine și pe toate resursele tale.

Așadar, dacă îți este frică de un nou început, de un proiect, de o schimbare majoră în viața ta, ai stat măcar o clipă să te întrebi: „oare ce este în spatele acestei frici?” Poate în spatele ei și în cazul tău, ca în al meu, e vorba despre îndoială.

Citisem un lucru foarte interesant la un moment dat: în viață ai dreptul să te îndoiești de orice, însă niciodată nu te îndoi de tine însuți. De când am descoperit că în spatele fricii se poate ascunde îndoiala, am început să fiu mult mai atent la mine și să-mi spun mereu și mereu că mă pot îndoi de oricine și de orice, însă nu de mine.

În fiecare clipă eu fac tot ce pot. Modul cum este primit de ceilalți acest „tot” nu e problema mea, ci exclusiv a lor. Dacă „totul” meu nu e egal cu așteptarea lor, din nou, nu e problema mea. Eu știu că ofer tot ce pot.

Când am început să accept că ofer tot ce pot și modul cum primesc ceilalți asta e treaba lor, am pornit o călătorie în a mă elibera de așteptări. Nici nu îți poți da seama în ce contexe te poți trezi că ești plin de așteptări. Și e de lucru cu aceste așteptări.

Cum te eliberezi de frică? Privind îndoiala în fața, mulțumindu-i că există și spunând asta: NU MĂ ÎNDOIESC DE MINE ÎNSUMI. Pot să nu știu tot ce e necesar să știu despre un anumit subiect.

Deci mă îndoiesc de calitățile mele informaționale, însă acest lucru se poate remedia foarte simplu – particip la un curs, citesc o carte etc. O școală, o carte, un curs pentru MINE ÎNSUMI nu există. Așadar, orice ar fi, DE MINE ÎNSUMI NU MĂ MAI ÎNDOIESC.

Valoarea mea ca întreg, ca OM este dată de DUMNEZEU și doar de DUMNEZEU. Nimic din ce fac, din ce reușesc sau nu, din ce știu sau simt nu îmi schimbă VALOAREA pe care o am de la EL.

Dacă îmi e frică și în spate e îndoiala de mine însumi, îmi reamintesc cine sunt: UN COPIL DE DUMNEZEU. Iar atunci îndoiala se evaporă și frica la fel. Dacă am îndoieli de natură lumească, atunci caut să mă perfecționez. Și, din nou, frica dispare.

Poate acesta este primul pas spre ieșirea din frică. Despre alții, la timpul potrivit.

Să vă fie bine!

Cel mai puternic antidot împotriva războiului minții și al trupului

 

    De multe ori, mintea umană seamănă cu o farfurie, în care punem mâncare ca să mâncăm.

    Dar pentru a o folosi din nou și a pune alimente noi, trebuie mai întâi să o curățăm bine.

    Ar trebui să facem exact același lucru când ne dăm seama că mintea noastră este plină de vechi gânduri și amintiri rele, care ne chinuie sufletul și ne aduc tulburări.

    Este foarte important să știm modul în care putem scăpa de toate acele gânduri și amintiri rele care ne chinuie sufletul, îl fac să sufere și îndepărtează bucuria și liniștea.

    Cinci medicamente duhovnicești care vă vor ajuta să vă curățați mintea de amintirile urâte din trecut, sunt:

    1.Hotărâți-vă să uitați vechea viață urâtă și nu vă lăsați mintea să rămână cu ușurință la evenimentele rele care s-au întâmplat în trecut.

    2. Mai întâi să-i cereți lui Dumnezeu iertare pentru greșelile pe care le-ați făcut în trecut și apoi rugați-L să vă curețe mintea de toate acele gânduri și amintiri murdare care vă chinuie.

    3. Să spuneți cu multă dragoste, neîncetat în mintea voastră, numele Domnului nostru Iisus, până când gândurile urâte vor fi înlocuite cu numele sfânt al lui Iisus și dulcea Sa înfățișare (formă).

    4. Să aveți o atitudine smerită, să nu judecați pe nimeni și să vă spune-ți în sine că sunteți cea mai rea persoană din lume, astfel încât satana să nu poată, din cauza egoismului vostru, să vă stăpânească mintea și inima.

    5. Să fiți răbdători la războaiele lui satana, căci de la aceste războaie veți primi multe cununi de răbdare de la Domnul nostru.

9. Cele două moduri de a te apropia de Dumnezeu

    Există două moduri prin care poate un creștin să se apropie de Hristos.

    Având simplitatea unui mic copil care se încrede complet în Dumnezeu, Tatăl său, ori cu smerenia unui adult care nu-și pierde niciodată speranța că Dumnezeu îl va ierta pentru toate greșelile și păcatele pe care le-a făcut în viața lui.

    Ca un copil, nu-și lasă sufletul să se cufunde în deznădejdea și întristarea numeroaselor sale păcate, ca toți adulții, ci cu dragoste și încredere de copil se lasă în dragostea maternă și milostivirea lui Dumnezeu Tatăl, pentru al ajuta și al elibera de toată greșeala și necurăția.

     Ca adult, dimpotrivă, se gândește mai mult și mereu, la greșelile și păcatele pe care le-a făcut, de aceea încearcă cu mare smerenie, cu lacrimi și asceză să ispășească înaintea lui Dumnezeu, toate relele pe care le-a făcut.

    Ambele căi sunt la fel de frumoase și plăcute Domnului nostru. Noi, pur și simplu o alegem pe cea care ni se potrivește. 

  De obicei nu acordăm prea multă atenție gândurilor și imaginilor rele care ne intră în minte.

    Unele dintre ele invadează violent de la diavol pentru a ne necăji și a ne scandaliza, iar altele ne vin în minte pentru că noi le provocăm și le chemăm.

    Gândurile și imaginile rele, în funcție de cât de urâte și demonice sunt, uneori se aseamănă cu murdării periculoase care pot provoca boli duhovnicești și alteori se aseamănă cu un venin de șarpe, care poate provoca moartea duhovnicească, dacă antidotul nu este administrat rapid.

    Dacă facem greșeala și le lăsăm în interiorul nostru pentru o lungă perioadă de timp, cu siguranță vor provoca mari pagube sufletului nostru.

    Prejudiciul este cauzat de intervenția lui însuși satana care se ascunde în spatele oricărui gând rău și viclean.

    Sfinții Părinți spun că, în spatele fiecărui gând rău și păcat pe care îl facem, se ascunde un demon. De aceea, atunci când alungăm gândurile rele care ne invadează mintea, pe de o parte oprim puterea păcatului și pe de altă parte alungăm demonul care îl provoacă.

    Dar, dacă facem greșeala tragica de a lăsa în interiorul nostru aceste gânduri viclene, dorințe, patimi și păcate corespunzătoare care le însoțesc, în loc să le alungăm pe toate la timp, atunci noi singuri dăm dreptul demonilor, nu doar să ne necăjească, ci şi să locuiască în noi. În fiecare zi ne trec prin minte mii de gânduri. Unele sunt bune și altele sunt rele.

    Gândurile bune aduc în inimile noastre bucurie și pace, în timp ce gândurile rele provoacă neliniște și tristețe.

    În gândurile bune există parfumul dumnezeiesc al Duhului Sfânt, în timp ce în gândurile rele există o intervenție demonică ascunsă.

    Dacă vrem să avem pace în inimile noastre, trebuie cu orice preț să păstrăm mintea noastră curată de orice murdărie și păcat.

    Să alungăm imediat și să nu lăsăm în mintea noastră să prindă rădăcini vreun gând rău, viclean și satanic, fie din intervenția lui satana, fie din propria noastră neatenție.

    Pacea sau neliniștea sufletului nostru pornește de la gândurile pe care le facem sau le lăsăm să intre în mintea noastră.

    Alegerea este a noastră.

    Războiul este dificil, dar răsplata de la Dumnezeu este mare. Dumnezeu vrea să fie împăratul inimilor noastre, de aceea inima noastă este Tronul lui Dumnezeu.

    Satana vrea să intre în inimile noastre, ca acesta să fie împărat.

    Dar, ca să intre satana în inimile noastre, trebuie mai întâi să cucerească mintea și trupul nostru.

    Mintea și trupul nostru sunt cele două porți ale inimii noastre.

    Dacă satana reușește să ne stăpânească mintea cu gândurile rele și trupul nostru cu ispite trupești, atunci ne poate câștiga cu ușurință și inimile.

    Lupta duhovnicească pe care o ducem, pentru a ne păstra mintea și trupul curate de orice păcat, ne sfințește sufletele și le face vase ale Duhului Sfânt.Niciun organ al corpului nu aduce atâta bucurie sau întristare, ca limba omului.

    Când omul vorbește cu dragoste și politețe, transmite bucurie și pace.

   Dar, când vorbește cu egoism și mândrie, cu grosolănie, invidie, gelozie și răutate, atunci transmite agitație și tristețe. Provoacă furie, reacție și ură. În general, otrăvește mintea și inima.

    Ce ți-ar plăcea cel mai mult să fii?

    Șarpe, să scoți otrava mortală și să-l omori pe celălalt cu cuvintele tale pizmașe, sau

    Albină benefică, care prin cuvintele tale dulci, să-ți hrănești semenul cu mierea hrănitoare a bucuriei și a speranței?

   Alegerea este a ta! Caut Α (Alfa) și Ω (Omega) fericirii, de aceea vreau să învăț cum trebuie să iubesc cu adevărat.

    Doamne, ai spus în Sfânta Scriptură, că Tu ești Α (Alfa) și Ω (Omega), începutul și sfârșitul.

    Într-adevăr, Tu ești începutul și sfârșitul cuvântului «iubesc» (în limba greacă "ΑΓΑΠΩ") !

    Ai spus: «cine trăiește cu iubire, trăiești Tu în el».

    Vreau, Iisuse al meu, să Te urmez cu credință și împreună cu Tine să iubesc (αγαπώ) cu adevărat întreaga lume.

    Să iubesc, ca Tine, cu bunătate și politețe, fără înșelăciune și fățărnicie, fără interes și gânduri ascunse.

    Cine umblă pe calea adevăratei iubiri, găsește bucurie și pace în inima lui!

Când ești chinuit de diverse gânduri rele, nu te pierde și nu deznădăjdui. Cere ajutorul dulcelui nostru Iisus. 

Numai El poate alunga cu lumina puterii Sale dumnezeiești, întunericul și tristețea pe care satan le-a adus în mintea ta.

Coboară-ți mintea în inima ta și spune cu credință, fără îndoială: "Iisuse al meu, ajută-mă” sau "Iisuse al meu, te iubesc”. Spune această mică rugăciune cu răbdare și încredere în iubitul nostru Iisus, până când El îți va curăța mintea de murdăriile demonice.

Dacă vrei să ai pace în inima ta, trebuie să-ți amintești mereu de iubitul nostru Iisus.

Când te gândești la Hristos și îi spui cu multă dragoste "Iisuse, te iubesc”, atunci pacea dumnezeiască va intra în inima ta.

Nu uita că "pacea este parfumul iubirii”.

Adu-ți aminte de Iisus cu multă dragoste.

Fii micul Lui copil iubit. 

Gânduri pentru fiecare zi - Scrieri ale Mons. Ghika

 

Gânduri pentru fiecare zi, de Vladimir Ghika, pref.: pr. Ioan Ciobanu.
Broşură ce conţine gânduri culese din scrierile Monseniorului Vladimir Ghika, repartizate pentru fiecare zi a anului

Din grădina gândurilor scrise de Prinţul Monsenior Vladimir Ghika, care a trăit şi a murit ca un sfânt şi martir al credinţei în Dumnezeu, al dragostei faţă de aproapele şi al Bisericii Catolice (25.12.1873 – 17.05.1954) am cules un buchet de gânduri cu un balsam divin pentru cei care l-au cunoscut direct sau indirect, din mărturia celor care i-au fost aproape şi din roadele apostolatului său, cât şi pentru cei care nu-l cunosc în nici un fel şi vor avea ocazia de a-l cunoaşte.

Pentru cei care vor citi aceste gânduri, îl rog pe Bunul Dumnezeu să-i învrednicească cu o trecere a zilelor binecuvântate de haruri, căci învăţătura pe care o găsim în fiecare zi, o putem considera adevărate sclipiri de haruri, scântei strălucitoare şi sfinte pentru viaţă, adevăruri şi sfaturi înţelepte şi inspirate pentru fiecare dintre noi.

Gândurile Monseniorului Ghika ne vor ajuta pe toţi să putem continua aceeaşi cale de a face un apostolat discret şi rodnic pe care el l-a practicat toată viaţa, atât ca laic cât şi în calitate de slujitor al lui Dumnezeu.

În aceste gânduri care ne ajută să gândim mai bine, mai eficient şi mai frumos, putem vedea dar şi vorbi despre geniul Monseniorului Vladimir Ghika, care din modestie, preferă să fie considerat cât mai puţin posibil autor, deoarece ceea ce este mai valoros în scrierile sale, nu vine de la autor, ci de la Dumnezeu.

Iată care este cel mai frumos elogiu pe care îl putem aduce lui Vladimir Ghika, prinţ, apostol şi martir al poporului român şi al Bisericii Catolice, atât prin naştere cât şi prin vocaţie.

IANUARIE
1 Ianuarie
Doamne, binecuvântează-mă cu mâna şi din inima săracilor tăi!
Doamne, susţine-mă în privirea săracilor tăi!
Doamne, primeşte-mă într-o zi în compania săracilor tăi!

2 Ianuarie
Cel care se despoaie pentru ceilalţi, se îmbracă cu Cristos.

3 Ianuarie
Nimic nu ni-L apropie mai mult pe Dumnezeu decât aproapele.

4 Ianuarie
Să nu uiţi niciodată că cele mai frumoase zile nu sunt niciodată frumoase pentru toţi!

5 Ianuarie
Când fratele tău te obideşte pe nedrept, ar trebui să suferi mai mult pentru el decât pentru tine.

6 Ianuarie
Ieşi în întâmpinarea celui ce te evită,
Dăruieşte celui care nu-ţi cere,
Iubeşte-l pe cel care te respinge.

7 Ianuarie
A consola este putinţa noastră de a da celuilalt ceva care să fie mai adevărat decât durerea sa. A consola înseamnă să-l faci pe deznădăjduit să trăiască în speranţă. A consola înseamnă a permite celui ce suferă să vadă în noi iubirea lui Dumnezeu pentru el.

8 Ianuarie
Universul devine mai sărac prin uitarea rugăciunii.
Să ne trăim rugăciunea şi să ne rugăm viaţa.

9 Ianuarie
Simţim adesea nevoia să ne rugăm chiar în picioare fiind şi să gândim în genunchi.

10 Ianuarie
Setea rădăcinilor este mai mare decât setea frunzelor.

11 Ianuarie
Nu trebuie să ne mirăm, nici să ne plângem de nerecunoştinţa semenilor. Recunoştinţa este mai rară decât binefacerea şi mai presus de ea.

12 Ianuarie
Când cineva ne dovedeşte recunoştinţa el ne dăruieşte mai mult decât i-am dat.

13 Ianuarie
Cel ce nu ştie să respecte, nu va învăţa nici să se sacrifice.

14 Ianuarie
Începi să devii om doar atunci când ai învăţat să-ţi comanzi tu însuţi ca şi cum ai fi altul şi când, mai bine chiar decât altul, ai învăţat să asculţi tu însuţi de tine.

15 Ianuarie
Printre cei ce se declară creştini, sunt prea mulţi care în loc să-L servească pe Dumnezeu, vor mai curând să se servească de El.

16 Ianuarie
Mâinile celor care trudesc văd mai bine decât ochii celor care dorm.

17 Ianuarie
Direcţia Îndurării Divine în Eternitate se cheamă viitor.

18 Ianuarie
Cel care iubeşte mai mult este cel care iubeşte mai bine, iar cel care iubeşte mai bine este, într-un fel şi de fapt, cel care iubeşte mai mult.

19 Ianuarie
Biruinţele sufletului lasă în urma lor cuvintele vieţii care vor dăinui.

20 Ianuarie
Singurătatea e bună şi sfântă doar după ce a fost eliberată de Eu.

21 Ianuarie
O ispită a descurajării: “La ce mai pot fi bun?”
Răspunsul: “În orice caz, pentru a fi mai bun”.

22 Ianuarie
Poate cel mai bun mijloc de a ne cunoaşte e să ne privim ascultând.

23 Ianuarie
A te dispreţui e bine, a te uita e şi mai bine.

24 Ianuarie
Înaintarea spirituală are loc atunci când facem din dragoste ceea ce am fi făcut din datorie.

25 Ianuarie
Oricare ar fi întâlnirea providenţială care aşează o trebuinţă în calea noastră, ea este o vizită a lui Dumnezeu care ne apare.

26 Ianuarie
Calea spre cer e strâmtă, dar e mult mai uşor să nu te abaţi din drum mergând pe o cărare decât pe o câmpie.

27 Ianuarie
Când mergem spre lumină, umbra ne urmează; când ne îndepărtăm de ea, umbra ne precede.

28 Ianuarie
Pentru a fi perfecte, rugăciunile tale trebuie să devină adevărate fapte, iar faptele tale – adevărate rugăciuni.

29 Ianuarie
Inimile curate care îl vor vedea pe Dumnezeu sunt singurele care deja în această lume văd cu adevărat lucrurile acestei lumi.

30 Ianuarie
Adevărul este ceva care se cere eliberat şi care eliberează.

31 Ianuarie
Timpul se roagă şi eternitatea laudă.

 

FEBRUARIE

1 Februarie
Eternitatea nu suprimă timpul, ci, într-un fel îl comprimă.

2 Februarie
Sunt sigur de Tine, nu sunt sigur de mine. Singurul meu mod de a fi sigur de mine este să fiu destul de sigur de Tine.

3 Februarie
Fie ca rugăciunea ta să circule în toate, ascunsă, puternică şi vie, ca sângele.

4 Februarie
Cerul nu face umbră pământului.

5 Februarie
Adevărurile sunt crude precum chirurgii.

6 Februarie
Nu există noroi care să poată astupa strălucirea iubirii.

7 Februarie
Lacrimi îngăduite: Isus a plâns la mormântul lui Lazăr şi în faţa Ierusalimului; dar n-a plâns nici în Grădina Măslinilor, nici pe Drumul Crucii.

8 Februarie
Nu răscumpăr păcatele, ci păcătoşii.
Nu şterg din lume păcătoşii, ci păcatele.

9 Februarie
Nu există ceva mai trist şi mai surprinzător decât faptul de a fi aflat şi de a constata încă o dată, în prezent, că porunca lui Cristos “iubiţi-vă unii pe alţii” este şi acum tot Poruncă Nouă.

10 Februarie
Calea spre Paradis are doar lărgimea unei persoane şi înălţimea unei cruci.

11 Februarie
Deschise sau împreunate: o frumoasă călăuză pentru mâini.

12 Februarie
Pe scara dispreţului nu se ajunge niciodată prea sus.

13 Februarie
Să dorim sfinţenia nu pentru a ne plăcea nouă înşine, ci pentru a plăcea lui Dumnezeu.

14 Februarie
Importanţă are nu atât ceea ce facem, ci felul în care facem ceva, nu atât ceea ce ni se întâmplă, ci felul cum întâmpinăm ceea ce ni se întâmplă.

15 Februarie
Dacă socoteşti că ţi-ai sfârşit viaţa, înseamnă că nici nu ţi-ai început-o încă.

16 Februarie
Nu încerca să faci din tine o capodoperă, ci un instrument de fericire.

17 Februarie
Florile ajung să parfumeze însăşi mâna care le striveşte.

18 Februarie
Dumnezeu este singurul care nu uită să iubească nici în mânia sa.

19 Februarie
Libertatea creaturilor e un fel de răbdare a Eternităţii.

20 Februarie
Dacă îl cauţi pe Dumnezeu înseamnă că Dumnezeu  te-a căutat şi nu te mira dacă El – Dumnezeu fiind – te găseşte înainte ca tu să-L fi găsit.

21 Februarie
Faptele de azi nu sunt decât ideile de ieri.

22 Februarie
Doamne, eşti atât de aproape de mine – iar eu, de Tine, atât de departe.

23 Februarie
Doamne, sunt trist că sunt ceea ce sunt, dar sunt fericit că tu eşti ceea ce eşti.

24 Februarie
Doamne, m-am născut oare numai pentru a nu te iubi îndeajuns?

25 Februarie
Cel ce-şi aduce aminte de Dumnezeu, învaţă să nu uite pe nimeni.

26 Februarie
Unele flori cresc numai acolo unde au căzut lacrimi.

27 Februarie
Până şi în imperfecţiunile noastre suntem o dovadă a lui Dumnezeu.

28 Februarie
Soarelui îi pare oare rău de razele sale?

29 Februarie
În fiecare nerecunoştinţă zace, ascuns în adâncul ei, un secret ruşinos.

 

MARTIE

1 Martie
În ceea ce priveşte iubirea de Dumnezeu, e singura iubire care nu riscă să fie oarbă.

2 Martie
Orgoliul cel mai greu de smuls din rădăcini este acela al oamenilor care cred că nu-l au.

3 Martie
Există un om mai sărac decât cel îngâmfat?

4 Martie
La cei îngâmfaţi, dispreţul e uneori ca o bunăvoinţă a urii.

5 Martie
Vanitatea e o mitocănie de netăgăduit; nu există nobleţe a cărei calitate să n-o stigmatizeze.

6 Martie
Cea mai bună cale de a spune lui Dumnezeu că Îl iubim este aceea de a-I cere mereu să-L putem iubi tot mai mult.

7 Martie
A vorbi de rău despre oameni ne deprinde să-L defăimăm pe Dumnezeu.

8 Martie
A ne ignora unii pe alţii e o mare greşeală;
a ne ascunde unii de alţii e un mare păcat;
a ne despărţi unii pe alţii e o crimă.

9 Martie
Tristeţea privirii noastre în noi şi în jurul nostru: văzând cât de bine se face răul şi cât de rău se face binele.

10 Martie
Sângele pătează totdeauna; numai sângele care răscumpără nu pătează, dimpotrivă, El spală, spală chiar şi ceea e de neşters.

11 Martie
Există oare lucruri mari şi mici atunci când faci totul din iubire pentru Dumnezeu şi numai pentru El?

12 Martie
Fă cu mărinimie cele mai mici lucruri şi cu umilinţă lucrurile mari.

13 Martie
Orice suflet cu adevărat umil poate să iubească uşor. El şi-a pierdut aproape toate motivele de indiferenţă şi de aversiune.

14 Martie
Numai Dumnezeu poate face ceva cu lacrimile omeneşti fără să le profaneze.

15 Martie
Două lucruri sunt de evitat: să scriem aşa cum vorbim, să vorbim ca o carte.

16 Martie
Iată ce ar trebui să spunem despre o adevărată operă de artă: “Nu se află totul în ea, dar nimic nu-i lipseşte”.

17 Martie
Niciodată nu se întâmplă ca Dumnezeu să ne lipsească, dar se întâmplă ca noi să-i lipsim lui Dumnezeu.

18 Martie
A-L iubi pe Dumnezeu e totodată şi una din modalităţile de a învăţa să nu ne temem de nimic.

19 Martie
E mai de preţ să-ţi ţii promisiunea decât s-o faci, să fii mereu în adevăr decât să te pronunţi cu jurământ.

20 Martie
Trebuie să ne despărţim de toţi cei în care nu este Cristos şi să ne apropiem de toţi cei în care este Cristos.

21 Martie
Dacă lui Dumnezeu îi place să vorbească bietei inimi umane, nu e în obiceiurile Sale să pălăvrăgească cu ea.

22 Martie
Fiul lui Dumnezeu a fost vândut, dar n-a fost cumpărat. Iată însă că cel vândut ne-a răscumpărat pe toţi.

23 Martie
Ce ar fi dacă, pe neaşteptate, conştiinţa ta ar începe să vorbească cu voce tare şi în faţa tuturor?

24 Martie
Lumina e tăcută, sunetul nu se vede.
Totuşi, numai lumina permite să recunoşti într-o mulţime pe cel care vorbeşte.

25 Martie
A avea pentru sine sau a fi pentru El?
Aceste două întrebări puse retoric şi atât de tranşant cuprind în sine şi definiţiile a două atitudini de viaţă diametral opuse.

26 Martie
E mai grav să nu ai ce oferi cu inima şi mintea decât să ai mâinile goale.

27 Martie
La urma urmei, bunătatea nu e decât forma cea mai subtilă şi cea mai suplă a dreptăţii.

28 Martie
Dacă suferi pe nedrept – mulţumeşte lui Dumnezeu, atât pentru nedreptate cât şi pentru suferinţă …
Ai prefera oare să ai de suferit pe bună dreptate?

29 Martie
Orice suferinţă îndurată aşa cum vrea Dumnezeu nu e decât reversul unei bucurii care te aşteaptă, eternă şi nemăsurată.

30 Martie
E uşor de spus ce ar trebui făcut, încă şi mai uşor ce ar fi trebuit făcut, dificil şi rar, dar util, este să poţi spune ce trebuie făcut, şi încă pe loc.

31 Martie
Cele patru etape: cu Dumnezeu,
pentru Dumnezeu,
la Dumnezeu,
în Dumnezeu.

 

APRILIE

1 Aprilie
Nimic nu face ca o umbră să fie uriaşă, decât o lumină ţinută în mână.

2 Aprilie
Nu calea contează, ci cum o parcurgem.

3 Aprilie
Remuşcarea e ca o speranţă răsturnată şi fără ieşire. Ea se scufundă într-un trecut din care ar vrea să refacă un viitor, sau cel puţin un prezent maleabil.

4 Aprilie
Unul din numele măreţe şi înfricoşătoare ale lui Dumnezeu, atât pentru cei buni, cât şi pentru cei răi: Cel de Neocolit.

5 Aprilie
Dumnezeu este Cel de Neocolit mai mult decât moartea.

6 Aprilie
Cel ce nu poate fi în nici un fel, nicăieri, niciodată ocolit: e Suprema Iubire.

7 Aprilie
Nu mergeţi spre Iubire pe calea ascultării, ci spre ascultare pe calea iubirii.

8 Aprilie
Nu vom fi niciodată nici judecaţi, nici condamnaţi decât de Iubire, în numele Iubirii şi pe temeiul iubirii noastre.

9 Aprilie
Vai de acele timpuri şi de acele fiinţe cărora trebuie să li se aducă aminte, dacă nu se poate altfel, că a iubi este, cel puţin, o datorie!

10 Aprilie
Cu privire la lucrurile lui Dumnezeu, singurii care ştiu ceva cu adevărat sunt cei ce iubesc.

11 Aprilie
Plângând că nu poţi iubi destul, înseamnă să plângi tot din iubire.

12 Aprilie
Adevărata iubire nu vorbeşte despre sine, adevărata iubire este cea care nu are nevoie să fie numită pentru a fi recunoscută.

13 Aprilie
Cred în Biserica pe care strămoşii mei au părăsit-o, fără să se gândească la o ruptură, la comoara pe care o pierd, cât şi la consecinţe …
Ceea ce mă atrage nu este măreţia unei cetăţi, nici renumele său, dar spiritul şi mărturia lui Petru.
Din toată inima: vreau să devin catolic ca să fiu un ortodox mai bun. Aceasta nu înseamnă un dispreţ faţă de ortodoxie.
De ce să pui sfârşit unei moşteniri lăsate de însuşi Isus, ca toţi să fie una într-o turmă şi un păstor?

14 Aprilie
Nu-L iubim pe Dumnezeu aşa cum se cuvine dacă, iubindu-L, nu ştim să-L facem iubit.

15 Aprilie
Doamne, dacă îţi cer uneori o dovadă sensibilă a harului tău, n-o fac pentru a fi mai sigur de tine, ci pentru a fi mai sigur de mine.

16 Aprilie
Când ne îndepărtăm de Dumnezeu, ne simţim în mod inexplicabil cumva mai departe de noi înşine şi ne privim ca pe nişte adevăraţi străini …

17 Aprilie
Poţi tot ce vrei când vrei ceea ce vrea Dumnezeu.

18 Aprilie
Când nu mai ai nimic de dat, poţi să dăruieşti încă ceva ce-i mai presus de toate: o rugăciune.

19 Aprilie
Doamne, dă-mi ceea ce trebuie să dau, pentru a avea cu adevărat de unde să dau, astfel încât să se simtă că Tu eşti cel care, prin mine, dai.

20 Aprilie
Când te pui în slujba lui Dumnezeu trebuie să dai mereu mai mult decât ai: să fii mai presus decât eşti.

21 Aprilie
Pentru a asculta, omul trebuie să aibă o voinţă liberă, altfel nu ascultă, ci îndură.

22 Aprilie
Cu cât un drum este mai bun, cu atât mai puţin păstrează urma paşilor ce trec.

23 Aprilie
Dumnezeu nu se schimbă, dar într-o lume unde totul se schimbă El consimte, la nevoile şi la rugăciunile noastre, să schimbe totul.

24 Aprilie
Dacă nu avem nimic de oferit lui Dumnezeu, să-i oferim ruşinea de a nu avea nimic să-i oferim.

25 Aprilie
Eternitatea înseninează deja de pe acum Timpul.

26 Aprilie
Nu putem şti dacă suntem vrednici de iubire sau de ură. Ştim doar atât, că, vrednici sau nu, Dumnezeu ne iubeşte.

27 Aprilie
Oamenii au ştiut să răstignească Cuvântul…
Ce fac cu tăcerea lui Dumnezeu?

28 Aprilie
Tăcerea lui Dumnezeu e, înainte de toate, o tăcere a iubirii …

29 Aprilie
Vom fi judecaţi înainte de toate după ceea ce am făcut cu tăcerile lui Dumnezeu.

30 Aprilie
A fi supus numai lui Dumnezeu … Nu poate exista o libertate mai absolută decât aceasta.

 

MAI

1 Mai
Ascultarea şi stăpânirea de sine se susţin şi, una pe cealaltă, se întreţin.

2 Mai
Să nu iubim pentru a ne conforma poruncii, ci să ascultăm pentru că iubim.

3 Mai
Poţi avea duşmani … tu însuţi n-ar trebui să fii duşmanul nimănui.

4 Mai
A şti cum trebuie să-ţi iubeşti duşmanii înseamnă a începe să înţelegi cine este Dumnezeu.

5 Mai
Adevărul … e aproapele nostru … e unul dintre aceia pe care trebuie să-i iubim ca pe noi înşine.

6 Mai
Minciuna s-a născut damnată.
Dumnezeu n-o va primi niciodată, orice-ar face ea.
N-o mai primi nici tu în sufletul tău, n-ai ce face cu tovărăşia unei osândite.

7 Mai
Preafericiţi sunt cei care se roagă din toată inima pentru alţii, deoarece ei niciodată nu se vor putea ruga mai sigur, nici mai bine pentru ei înşişi.

8 Mai
Niciodată zăpada nu sclipeşte mai puternic decât razele soarelui care o fac să dispară.

9 Mai
Un caracter esenţial al rugăciunii este puterea ei: lumina răzbate repede, dar rugăciunea, mai repede decât lumina.

10 Mai
Printre iubirile nerecunoscute, cea mai mare e aceea pe care o numim iad.

11 Mai
Dumnezeu ştie tot, dar mai ales ştie ceea ce noi nu ştim.

12 Mai
Nu valorăm numai prin ceea ce suntem sau devenim, ci şi prin descoperirea a ceea ce însemnăm.

13 Mai
Dumnezeu îl însoţeşte pe om de pretutindeni, chiar dacă pentru om El este de neatins.

14 Mai
La drept vorbind, Dumnezeu nu prevede nimic, El vede. În schimb, noi vedem cu întârziere.

15 Mai
Cel ce nu ştie să-L caute pe Dumnezeu pretutindeni, riscă să nu-L recunoască nicăieri.

16 Mai
Suntem învăţaţi să trăim în “a face”. Ar trebui să învăţăm cu precădere să trăim în “a fi”.

17 Mai
Mor cu conştiinţa împăcată că am făcut tot ce am putut, deşi nu întotdeauna tot ce a trebuit pentru adevărata Biserică a lui Cristos, într-o perioadă tristă pentru ţara mea şi pentru întreaga lume civilizată.

18 Mai
O inimă rămâne neîmpăcată atâta vreme cât nu va fi dăruit tot ce i-a cerut Dumnezeu.

19 Mai
Străduieşte-te în aşa fel încât, ajuns la o vârstă memorabilă, această vârstă să aibă şi ea ceva memorabil în ea.

20 Mai
Eu nu sunt un mort, n-aş accepta niciodată moartea. El trăieşte în mine şi mă face să-i văd privirea. Nu mă voi lăsa niciodată să fiu despărţit de El.

21 Mai
Omul este una din făpturile care se alcătuiesc cel mai încet şi care trec cel mai repede.

22 Mai
Nu uita că descinzi din Dumnezeu, dar că depinzi numai de tine.

23 Mai
Trupul nostru sacrifică spiritul cu mai mare uşurinţă decât sufletul.

24 Mai
Cel ce n-a vărsat vreodată lacrimi de căinţă, încă nici n-a început să se cunoască.

25 Mai
Singurele lucruri pe care le am şi sunt numai ale mele: păcatele şi părerea de rău.

26 Mai
În materie de tovărăşie, cea mai păguboasă, dar şi cea mai greu de evitat, este tovărăşia eu-lui nostru.

27 Mai
Ştim mai repede ce nu vrem sau nu intenţionăm să ştim decât ceea ce vrem sau intenţionăm să ştim.

28 Mai
Când eşti mic, înveţi să vorbeşti; când ajungi mare, înveţi să taci.

29 Mai
Nu ne putem cunoaşte cu adevărat decât cu ajutorul lui Dumnezeu şi în lumina lui.

30 Mai
Dacă exist înseamnă că Dumnezeu mă iubeşte.

31 Mai
E încă mult mai greu să ne apreciem decât să ne cunoaştem.

 

IUNIE

1 Iunie
Personaj şi persoană: vai! suntem, mereu mai preocupaţi să ne compunem personajul decât să ne realizăm personalitatea.

2 Iunie
Încearcă să umpli de Dumnezeu trei lucruri care, prin ele însele, nu-L cuprind, dar îl cheamă şi îl poartă până în pragul sufletului tău: munca, suferinţa şi moartea.

3 Iunie
Întotdeauna acţionăm ca fii ai lui Dumnezeu, dar adesea, vai! ca nişte fii ce şi-au uitat Tatăl.

4 Iunie
Nici un lucru care priveşte sufletul nu poate fi neînsemnat.

5 Iunie
Te salut, suflete al meu, atât de sărac în haruri! Totuşi, Dumnezeu este cu tine.

6 Iunie
Creierul este în cel mai mare grad captiv, dar este şi cel mai liber, cel mai încarcerat şi cel mai informat.

7 Iunie
Câte lucruri nu trebuie să uităm pentru a ne putea aminti.

8 Iunie
Nu toţi intelectualii sunt inteligenţi. Şi, dacă toată lumea poate deveni intelectuală, nimic pe lume nu-l poate face mai inteligent pe cel ce nu este.

9 Iunie
Fiinţa cea mai grea de suportat care ne poate ieşi în cale este un imbecil mulţumit de sine însuşi.

10 Iunie
Un gând poate mistui un om precum viermele un fruct.

11 Iunie
A face lucrurile la întâmplare este reţeta care poate atrage asupra noastră mari nenorociri.

12 Iunie
Orice lucru aduce cu sine o revelaţie şi o enigmă: revelaţia prezenţei sale şi enigma destinului său.

13 Iunie
Nu Dumnezeu se ascunde, ci lucrurile ni-L ascund.

14 Iunie
A-L ignora pe Dumnezeu înseamnă a cultiva incoerenţa.

15 Iunie
Dacă vrei să ajungi la Dumnezeu doar prin mijloacele tale, la capătul drumului, din nefericire! te vei întâlni pe tine.
Dacă vrei să ajungi la El prin mijloacele Sale, tocmai pe tine, din fericire! nu te vei mai regăsi.

16 Iunie
Dacă lumea s-ar fi ivit din întâmplare, n-ar exista miracol mai mare şi mai rar decât ordinea.

17 Iunie
Frumuseţea apare de fiecare dată când ceva din infinit pătrunde în finit.

18 Iunie
Una din condiţiile artei este dispreţul faţă de artificiu.

19 Iunie
Dumnezeu nu are nevoie de nimic, dar ţine mult să se slujească de toate.

20 Iunie
Adu-ţi aminte că prin Dumnezeu nu eşti faţă de nimeni şi de nimic străin.

21 Iunie
Binecuvântează pe Dumnezeu pentru că este Dumnezeu şi binecuvântează-L pentru că eşti creatura lui.

22 Iunie
Toate îi pot vorbi celui care ştie să asculte.

23 Iunie
Sfârşitul n-a fost creat pentru legi, ci legile pentru sfârşit. Aceasta ne ajută să înţelegem mai bine întreaga ordine a lumii.

24 Iunie
Deasupra capetelor noastre există mai mult cer decât există pământ sub picioarele noastre.

25 Iunie
Soarele este făcut să ne lumineze; stelele, să ne dea de gândit.

26 Iunie
Ziua este făcută să vedem lucrurile; noaptea, pentru a le înţelege şi stăpâni.

27 Iunie
Admiraţia este un punct în care inima şi spiritul se întâlnesc.

28 Iunie
Lucrurile şi fiinţele din afară sunt făcute să ne apropie de Dumnezeu; iar noi le folosim pentru a ne îndepărta de El!

29 Iunie
Dă dovadă de prea puţină inteligenţă cel ce e sigur de propria sa inteligenţă.

30 Iunie
Definiţia fericirii: ceea ce Dumnezeu vrea să împartă cu noi.

 

IULIE

1 Iulie
Cunosc lume care, vai! îşi pune toată voinţa şi chiar toată bunăvoinţa pentru a nu voi nimic.

2 Iulie
Mulţi dintre cei lipsiţi de voinţă cred că o pot înlocui cu încăpăţânarea.

3 Iulie
Dacă nu reuşeşti să devii cel care ai vrea să fii, încearcă cel puţin să devii aşa cum semenii tăi ar vrea să fii.

4 Iulie
Fericirea e ceva ce omul caută pentru sine şi nu găseşte decât în celălalt.

5 Iulie
Nu ajunge doar să dorim dobândirea unei virtuţi pentru a o şi avea, dar nici nu o dobândim dacă nu o dorim cu statornicie.

6 Iulie
Cu cât o pasiune se dezlănţuie mai mult, cu atât mai mult ea înlănţuie.

7 Iulie
Sufăr şi sufăr că sufăr, socotind că n-am fost făcut pentru a suferi.

8 Iulie
Puţini sunt cei ce ştiu să sufere. A şti să suferi este o artă care, ca orice artă adevărată, nu cunoaşte reţete.

9 Iulie
Nu scăpa din vedere că eşti pus la încercare să faci binele când îţi stă în putinţă, şi să nu faci răul atunci când eşti tentat să-l faci.

10 Iulie
Vai ţie, tânguire, care nu poţi sau nu vrei să te transformi în rugăciune!

11 Iulie
A face pe altul să sufere este poate cea mai insuportabilă suferinţă.

12 Iulie
Fii fericit când nu ai altă mângâiere decât aceea de a-i putea consola pe ceilalţi.

13 Iulie
A şti să suferi înseamnă a putea iubi totul.

14 Iulie
Bucură-te că eşti al lui Dumnezeu, chiar şi pentru a fi pedepsit.

15 Iulie
Dumnezeu ne iubeşte într-atât încât, şi atunci când ne refuză ceva, acel refuz înseamnă mai mult decât un dar. E de datoria noastră să înţelegem cum anume.

16 Iulie
A-L iubi pe Dumnezeu înseamnă a găsi putinţa de a fi fericit până şi în cele mai cumplite nenorociri.

17 Iulie
Singurătatea ar fi mai suportabilă dacă n-am fi atât de jalnic însoţiţi de noi înşine.

18 Iulie
Înălţimile nu sunt atât de cutreierate ca pieţele publice. Cu cât urci mai sus, cu atât ai mai puţini tovarăşi de drum.

19 Iulie
Cine iubeşte nu este niciodată singur.

20 Iulie
Cine nu ştie să iubească va fi mereu singur, suferind de propria-i însingurare.

21 Iulie
Un om, dacă este un om adevărat, vorbind despre viaţa sufletului, n-ar trebui să aibă niciodată îndrăzneala de a spune: e peste puterile mele.

22 Iulie
Într-o alegere, cel mai delicat, mai dureros şi mai plin de risc nu este faptul de a alege, ci de a exclude.

23 Iulie
Viaţa este o colecţie de alegeri.

24 Iulie
Cel ce vrea să servească rămâne liber; cel ce nu vrea să depindă decât de sine însuşi este sclav.

25 Iulie
Poate fi ceva mai groaznic decât să nu vrei ce vrea Dumnezeu?

26 Iulie
Supunerea faţă de legile divine, chiar dacă ne face să suferim, este necesară.

27 Iulie
Independenţa roţilor e cel mai sigur mijloc de a nu înainta.

28 Iulie
Poate numai ascultând învăţăm cel mai bine şi cel mai repede să vrem.

29 Iulie
Un drum de urmat … este un ajutor oferit.

30 Iulie
Cel ce comandă ştie cât de mult depinde de ascultarea celui căruia îi comandă.

31 Iulie
Ascultarea este mai greu de realizat faţă de cele permise decât faţă de cele impuse.

 

AUGUST

1 August
Ascultarea e sora răbdării.

2 August
Cine nu cunoaşte răbdarea nu are nici simţul eternităţii, nici pe cel al timpului.

3 August
Multe putem aştepta de la cei care ştiu să aştepte.

4 August
Nu există pace adevărată fără răbdare.

5 August
Orgoliul este splendoarea prostiei.

6 August
Nimic mai puţin creator decât orgoliul.

7 August
Orgoliul este o oglindă mult prea apropiată, în care nu e uşor să vedem şi altceva decât pe noi înşine.

8 August
Uneori, recunoscându-ne orgoliul, o facem tot din orgoliu.

9 August
În noi, cu cât se arată mai mult omul, cu atât se ascunde Dumnezeu.

10 August
Omului îi vine greu să admită că Dumnezeu valorează mai mult decât el.

11 August
O singură ambiţie este legitimă: aceea de a fi mai buni.

12 August
Există oare ceva mai viclean decât o vanitate care doreşte să fie flatată?

13 August
Vanitatea este o miopie care poate merge până aproape de orbire.

14 August
Un vanitos nu poate fi altceva decât un mare naiv.

15 August
Nemulţumirea de sine nu înseamnă totdeauna căinţă, ea poate fi adesea efectul unui amor-propriu exasperat.

16 August
Despre umilinţa care nu se extinde la toate câte sunt  s-ar putea spune că nici nu există.

17 August
Lucrurile mari nu le facem noi, chiar dacă se fac prin noi.

18 August
Bogăţiile noastre în această lume nu sunt făcute decât din datorii şi împrumuturi.

19 August
Nu e deloc surprinzător că cei umili îl înţeleg mai bine pe Dumnezeu, deoarece umilinţa e înainte de toate înţelegere şi adorare.

20 August
N-ar trebui să ţinem seama de slăbiciunea noastră decât pentru a invoca puterea lui Dumnezeu mai stăruitor şi cu mai multă încredere.

21 August
Fii neîncrezător faţă de acea umilinţă care se preocupă de umilinţa celuilalt.

22 August
Prin egoism devin cum nu se poate mai sensibil faţă de ceilalţi şi, în aceeaşi măsură, străin lor.

23 August
Adesea, cei neînţeleşi nu sunt decât ei înşişi simpli neînţelegători.

24 August
Egoistul este cea mai jalnică specie de surdo-mut.

25 August
O comoară nefolositoare devine o povară.

26 August
Cea mai bună cale de a te iubi pe tine însuţi, fără riscul de a deveni egoist, e să fii prietenul lui Dumnezeu.

27 August
Nu trebuie să ne privim decât în faţa lui Dumnezeu.

28 August
Omul cel mai dotat este cel care nu aşteaptă binefaceri de la nimeni şi de la nimic.

29 August
Dacă eşti strângător, fii strângător doar pentru a cheltui.

30 August
Înainte de a vrea să-i dăruieşti lui Dumnezeu totul, trebuie să ştii să nu-i refuzi nimic.

31 August
Pentru a începe să-L întrezărim pe Dumnezeu, trebuie să ne fii pierdut deja pe noi din vedere.

 

SEPTEMBRIE

1 Septembrie
Tocmai cei care nu au nimic, pot să dea cel mai mult.

2 Septembrie
Cel care nu-L mai are decât pe Dumnezeu, are totul.

3 Septembrie
Omul abandonat voinţei lui Dumnezeu nu e nicidecum abandonat de Dumnezeu.

4 Septembrie
Cu Dumnezeu, păstrăm tot ce credem că este pierdut. Fără de El, pierdem tot ce credem că poate fi păstrat.

5 Septembrie
Sacrificiul de sine suntem cel mai întemeiaţi să-l facem.

6 Septembrie
Numai deprinderea sacrificiului ne poate obişnui cu sacrificiul unor deprinderi.

7 Septembrie
Pentru a fi desăvârşit, sacrificiul trebuie să fie conştient de realitatea sa şi nicidecum de meritul său.

8 Septembrie
Nici un viciu nu este un călător singuratic.

9 Septembrie
A-l vorbi de rău pe aproapele înseamnă a-l declara ne-aproape, adică îndepărtat, străin, repudiat.

10 Septembrie
Dumnezeu nu este o certitudine care să urce până la realitate, ci o realitate care coboară până la certitudine.

11 Septembrie
Credinţa ne învaţă să aşezăm eternitatea în timp şi timpul în eternitate.

12 Septembrie
Credinţa dă speranţă şi statorniceşte iubirea.

13 Septembrie
Credem chiar mai mult decât am crede, dar nu credem destul ceea ce credem.

14 Septembrie
Nu uita că Dumnezeu nu te uită.

15 Septembrie
Singura moştenire pe care Sfânta Fecioară Maria a putut-o găsi şi păstra de la Fiul său: coroana de spini.

16 Septembrie
Imită lumânarea a cărei flacără nu descreşte până ce nu va fi ars de tot.

17 Septembrie
Unul dintre cele mai frumoase nume ale limbajului nostru este fidelitatea.

18 Septembrie
Prietenia, asemenea credinţei, nu admite îndoiala.

19 Septembrie
Duşmăniile ar putea da lecţii prieteniilor în ceea ce priveşte statornicia.

20 Septembrie
Supune-te promisiunilor tale cu aceeaşi dăruire şi fără rezerve ca unui ordin sacru.

21 Septembrie
Uitarea nu e tot una cu iertarea, nici iertarea cu uitarea.

22 Septembrie
A nu uita nimic nu e totuna cu a-şi aminti totul.

23 Septembrie
A ne aminti de cei care sunt uitaţi înseamnă a ne aşeza de partea lui Dumnezeu care nu uită pe nimeni.

24 Septembrie
Nerecunoştinţa nu este oare mai rea decât uitarea?

25 Septembrie
Cea mai radicală transformare a lumii ar fi poate atunci când ar dispărea nerecunoştinţa.

26 Septembrie
Binefacerile trebuie să ne mişte, insultele nu trebuie să ne atingă.

27 Septembrie
Cea mai mare răsplată este aceea de a nu o căuta, dacă nu cumva chiar aceea de a nu o avea.

28 Septembrie
Împacă-te cu gândul de a fi tratat cu nerecunoştinţă; este una din modalităţile de a semăna cu Dumnezeu.

29 Septembrie
Cel mai adânc dintre abisuri e poate abisul iertării.

30 Septembrie
Adâncul speranţei e poate chiar mai mare decât cel al dorinţei.

 

OCTOMBRIE

1 Octombrie
Harul este cea mai preţioasă comoară făcută unei creaturi.

2 Octombrie
Spre deosebire de speranţele pământeşti, speranţa în Dumnezeu este deja în posesia obiectului său.

3 Octombrie
Aşteptarea lui Dumnezeu e singura care nu amăgeşte.

4 Octombrie
Iubirea trebuie să întreacă speranţa.

5 Octombrie
A consola înseamnă a da viaţă unei speranţe.

6 Octombrie
Nu vom fi mântuiţi defel prin noi înşine, dar nicidecum fără noi.

7 Octombrie
În clipa când te făleşti cu un har, îl pierzi; deja nu mai eşti în starea de har.

8 Octombrie
Specificul bucuriei este de a nu avea alte limite decât forţele noastre.

9 Octombrie
Bucuria se plăteşte, dar nu se vinde, nici nu se cumpără.

10 Octombrie
Cei ce nu-L iubesc pe Dumnezeu trec pe lângă bucurie şi nu ştiu cum să întâmpine suferinţa.

11 Octombrie
Orice s-ar întâmpla, dacă Dumnezeu nu are de ce să fie nemulţumit, bucură-te!

12 Octombrie
Nu există bucurie mai mare pe pământ decât aceea de a putea fi iubit de Dumnezeu.

13 Octombrie
Putem sfida primejdia; nu avem însă dreptul să o provocăm.

14 Octombrie
Ceea ce uneori ne vine atât de greu este curajul de a înfăptui lucruri simple.

15 Octombrie
Prezentul e numele căii care duce spre cer.

16 Octombrie
Este oare altceva prezentul decât privirea lui Dumnezeu?

17 Octombrie
Dinspre Dumnezeu, fiecare clipă e sfinţită.
Dinspre noi, fiecare clipă ar putea fi sfinţită.

18 Octombrie
Doamne, fă ca rugăciunile mele să devină adevărate acţiuni şi acţiunile mele adevărate rugăciuni.

19 Octombrie
Numai Dumnezeu ţine cont de toate şi o poate face.

20 Octombrie
Priveşte în urmă doar pentru a fi iertat  … pentru a ierta … şi binecuvânta.

21 Octombrie
Toată puterea trecutului izvorăşte din aceea că a fost prezent şi a voit să fie viitorul.

22 Octombrie
Viaţa e altceva decât o visam, mai ales pentru că şi noi suntem altfel decât ne credeam.

23 Octombrie
Spre realitatea de mâine e bine să mergem nu cu vise, ci cu forţe.

24 Octombrie
În tot ce faci, nu pierde din vedere că mergi să-L întâlneşti pe Dumnezeu sau că eşti chemat să rămâi în tovărăşia lui.

25 Octombrie
Nimic nu sărăceşte şi nu îmbogăţeşte mai mult decât timpul.

26 Octombrie
Cel mai tragic aspect al timpului nu constă în ceea ce el duce de la noi, ci în ceea ce el aduce eternităţii, fără putinţa de înapoiere.

27 Octombrie
Omul pare a se strădui cu îndărătnicie să dovedească enormitatea că nu are timp să se ocupe de eternitatea sa.

28 Octombrie
Timpul coboară spre noi pe aripile îndurării şi urcă dinspre noi pe cele ale speranţei.

29 Octombrie
Timpul nu e altceva decât aşteptarea laudei pe care lucrurile create o aduc Celui care le-a creat.

30 Octombrie
Între Dumnezeu şi noi poate să existe totul, sau nimic, sau ceva. Aceste trei poziţii e bine să le cercetăm şi să le înţelegem, atât pentru viaţa aceasta, cât şi pentru cealaltă.

31 Octombrie
Un singur lucru, unul singur merge în neant, printr-un miracol al bunătăţii divine: păcatul iertat.

 

NOIEMBRIE

1 Noiembrie
Cea mai potrivită cale de a-i sărbători pe sfinţi este aceea de a le semăna lor. De ce n-am încerca să trăim ca ei, fie şi numai o zi, de ziua lor?

2 Noiembrie
Pentru cei ce nu le-au văzut curgând pe obraji, lacrimile pot părea doar nişte picături de apă.

3 Noiembrie
Cel ce nu se mortifică, nu va şti să moară.

4 Noiembrie
Moartea este şi ea o datorie pe care trebuie s-o îndeplinim.

5 Noiembrie
Rănile morţii permit chiar celor mai răi să verse nişte lacrimi bune.

6 Noiembrie
Mulţumeşte-i lui Dumnezeu pentru ceea ce îţi dă.
Mulţumeşte-i pentru ceea ce ţi-ar putea lua, dar nu o face. Mulţumeşte-i pentru toate câte îţi rezervă.

7 Noiembrie
În această lume, orice moarte cheamă şi întemeiază cel puţin o viaţă. Ea nici nu există decât pentru aceasta.

8 Noiembrie
Moartea trebuie să fie cel mai de seamă act din viaţa noastră.

9 Noiembrie
Viaţa e frumoasă prin ceea ce este, mai frumoasă încă prin ceea ce ascunde şi mult mai frumoasă încă prin ceea ce dobândeşte.

10 Noiembrie
Ne trebuie oare întreaga viaţă pentru a ne descoperi inima?

11 Noiembrie
Umbra morţii e singura lumină a iadului.

12 Noiembrie
A-L alege pe Dumnezeu şi a alege ceea ce vine de la Dumnezeu e unica problemă a vieţii.

13 Noiembrie
În viaţă nimic nu oboseşte mai mult decât să ai mereu de-a face cu tine însuţi.

14 Noiembrie
De obicei, omul începe prin a nu face ceea ce trebuie şi sfârşeşte prin a face ceea ce nu trebuie.

15 Noiembrie
Fuga de păcat aduce mai puţin a fugă şi mai mult a zbor.

16 Noiembrie
Păcatul înseamnă a nu-L mai pune pe Dumnezeu la locul său.

17 Noiembrie
A păcătui înseamnă a prefera celor propuse de Dumnezeu ceea ce noi singuri ne propunem.

18 Noiembrie
Nimic nu este mai onorabil decât să fii deţinut pentru cauza lui Isus Cristos. Închisoarea aceasta era sfântă, iar noi nici nu bănuiam.

19 Noiembrie
Închisoarea nu este altceva decât locul unde sufletul este, în fine, liber să aleagă.

20 Noiembrie
Nu există închisoare pentru lumea care-L iubeşte pe Dumnezeu.

21 Noiembrie
Păcatul este singurul rău care se vindecă prin lacrimi.

22 Noiembrie
Singurul lucru de care niciodată nu ne vom căi este acela de a ne fi căit.

23 Noiembrie
Demonul seamănă mult cu Dumnezeu prin pretenţii, dar în nici un fel prin intenţii.

24 Noiembrie
Adu-ţi aminte că în calitatea sa de Înger şi de Arhanghel, spiritul răului nu cunoaşte somnul.

25 Noiembrie
Cerul este singurul loc unde mereu este loc.

26 Noiembrie
Dacă Dumnezeu este Cel care este, noi suntem cei care vom fi.

27 Noiembrie
Fericiţi cei care au fost dezamăgiţi de lucrurile din această lume, deoarece ei nu vor fi dezamăgiţi nicidecum de cele din cer.

28 Noiembrie
Numim un mort acel trăitor a cărui stare de trăire nu se mai teme de nici o schimbare.

29 Noiembrie
În timpul vieţii, adu-ţi aminte că trebuie să mori; şi în ceasul morţii, că trebuie să trăieşti.

30 Noiembrie
Ziua morţii este ziua la care noi ne gândim cel mai puţin în timpul vieţii şi la care ceilalţi se vor gândi cel mai puţin, când nu vom mai fi.

 

DECEMBRIE

1 Decembrie
Despre moarte putem şti câte ceva numai dacă am înţeles bine viaţa.

2 Decembrie
Cu prilejul morţii sale, fiecare om se face călugăr, cu cele trei voturi: de sărăcie, de castitate, de ascultare. Şi, vrând-nevrând, le respectă.

3 Decembrie
Dacă ne vine atât de greu să murim, este dovada cât de mult suntem vii, chiar până dincolo de moarte.

4 Decembrie
Avem mult mai multe de aşteptat de la moarte decât de la viaţă.

5 Decembrie
Cea mai deplină şi mai tragică singurătate este cea a păcatului.

6 Decembrie
Aşteaptă moartea nu ca un condamnat, ci ca un luptător.

7 Decembrie
Doamne! Fă în aşa fel încât să-i pot apropia de Tine pe toţi cei care se apropie de mine!

8 Decembrie
Fără a ne da prea mare osteneală, am putea găsi defecte tuturor. Cu puţină osteneală, le-am putea găsi şi calităţi.

9 Decembrie
A nu-ţi cunoaşte aproapele este mijlocul cel mai sigur de a nu te cunoaşte nici pe tine.

10 Decembrie
E trist şi e rău să ai drept motiv de necaz bănuieli.

11 Decembrie
Cel care se răzbună după ce a fost lovit se loveşte pentru a doua oară, şi de data aceasta chiar cu propria-i mână.

12 Decembrie
Să nu te temi niciodată: Dumnezeu are mai multă bunătate decât cei răi, răutate.

13 Decembrie
Pentru a vedea lucrurile bine şi a le face bine, ia-L pe Dumnezeu drept ceea ce este, şi nu te lua pe tine drept ceea ce nu eşti.

14 Decembrie
Să nu ne uităm înapoi decât pentru a merge mai bine tot înainte.

15 Decembrie
Mai aproape de Dumnezeu este cel care se află cât mai departe de sine şi cât mai aproape de ceilalţi.

16 Decembrie
Mai mult decât am crede, deschiderea mâinilor duce la deschiderea sufletelor, împreunarea mâinilor duce la unirea sufletelor.

17 Decembrie
Nu există sminteală mai mare decât aceea de a crede că i se poate face vreun bine omului fără a-l iubi.

18 Decembrie
Iubirea de Dumnezeu şi iubirea de aproapele: să nu despărţim ceea ce Dumnezeu a unit.

19 Decembrie
Decăderea iubirii e cauza tuturor relelor din lume.

20 Decembrie
A iubi înseamnă să suferi cu celălalt, şi e bine să iubeşti chiar dacă mori din iubire.

21 Decembrie
Nu fă niciodată două lucruri în acelaşi timp, exceptând rugăciunea.

22 Decembrie
Suntem pe pământ pentru a arăta celorlalţi, prin noi, că Dumnezeu ne iubeşte.

23 Decembrie
Dumnezeu nu este numai fără început: este tocmai contrariul unui început.

24 Decembrie
Dumnezeu e în aşa măsură pretutindeni încât chiar şi atunci când îi întoarcem spatele ne aflăm faţă în faţă cu El.

25 Decembrie
În locul urării: “Dumnezeu să fie cu voi”, ar fi mai potrivit şi mai folositor să spunem “Fiţi cu Dumnezeu”, deoarece Dumnezeu este mereu cu noi, în schimb noi nu suntem întotdeauna cu Dumnezeu.

26 Decembrie
A voi ceea ce Dumnezeu nu vrea. A nu voi ceea ce Dumnezeu vrea. Iată cei doi poli ai lumii osândite.

27 Decembrie
Pe cei pe care nu-i poţi face să cunoască adevărul, învaţă-i cel puţin să nu-l dispreţuiască.

28 Decembrie
Dumnezeu ne iubeşte într-atât încât îi scandalizează pe toţi cei care nu-L cunosc ca iubire.

29 Decembrie
Dumnezeu este exigent, dar nu are alte exigenţe decât cele ale iubirii sale.

30 Decembrie
Trecutul e o taină, prezentul un secret, viitorul o enigmă, şi toate acestea rămân înlănţuite.

31 Decembrie
Mulţumesc este un cuvânt pe care trebuie să ştim să-l dovedim, nu ajunge doar să-l rostim.

SURSA - https://www.vladimirghika.ro/ganduri-pentru-fiecare-zi/#