Cel mai puternic antidot împotriva războiului minții și al trupului

 

    De multe ori, mintea umană seamănă cu o farfurie, în care punem mâncare ca să mâncăm.

    Dar pentru a o folosi din nou și a pune alimente noi, trebuie mai întâi să o curățăm bine.

    Ar trebui să facem exact același lucru când ne dăm seama că mintea noastră este plină de vechi gânduri și amintiri rele, care ne chinuie sufletul și ne aduc tulburări.

    Este foarte important să știm modul în care putem scăpa de toate acele gânduri și amintiri rele care ne chinuie sufletul, îl fac să sufere și îndepărtează bucuria și liniștea.

    Cinci medicamente duhovnicești care vă vor ajuta să vă curățați mintea de amintirile urâte din trecut, sunt:

    1.Hotărâți-vă să uitați vechea viață urâtă și nu vă lăsați mintea să rămână cu ușurință la evenimentele rele care s-au întâmplat în trecut.

    2. Mai întâi să-i cereți lui Dumnezeu iertare pentru greșelile pe care le-ați făcut în trecut și apoi rugați-L să vă curețe mintea de toate acele gânduri și amintiri murdare care vă chinuie.

    3. Să spuneți cu multă dragoste, neîncetat în mintea voastră, numele Domnului nostru Iisus, până când gândurile urâte vor fi înlocuite cu numele sfânt al lui Iisus și dulcea Sa înfățișare (formă).

    4. Să aveți o atitudine smerită, să nu judecați pe nimeni și să vă spune-ți în sine că sunteți cea mai rea persoană din lume, astfel încât satana să nu poată, din cauza egoismului vostru, să vă stăpânească mintea și inima.

    5. Să fiți răbdători la războaiele lui satana, căci de la aceste războaie veți primi multe cununi de răbdare de la Domnul nostru.

9. Cele două moduri de a te apropia de Dumnezeu

    Există două moduri prin care poate un creștin să se apropie de Hristos.

    Având simplitatea unui mic copil care se încrede complet în Dumnezeu, Tatăl său, ori cu smerenia unui adult care nu-și pierde niciodată speranța că Dumnezeu îl va ierta pentru toate greșelile și păcatele pe care le-a făcut în viața lui.

    Ca un copil, nu-și lasă sufletul să se cufunde în deznădejdea și întristarea numeroaselor sale păcate, ca toți adulții, ci cu dragoste și încredere de copil se lasă în dragostea maternă și milostivirea lui Dumnezeu Tatăl, pentru al ajuta și al elibera de toată greșeala și necurăția.

     Ca adult, dimpotrivă, se gândește mai mult și mereu, la greșelile și păcatele pe care le-a făcut, de aceea încearcă cu mare smerenie, cu lacrimi și asceză să ispășească înaintea lui Dumnezeu, toate relele pe care le-a făcut.

    Ambele căi sunt la fel de frumoase și plăcute Domnului nostru. Noi, pur și simplu o alegem pe cea care ni se potrivește. 

  De obicei nu acordăm prea multă atenție gândurilor și imaginilor rele care ne intră în minte.

    Unele dintre ele invadează violent de la diavol pentru a ne necăji și a ne scandaliza, iar altele ne vin în minte pentru că noi le provocăm și le chemăm.

    Gândurile și imaginile rele, în funcție de cât de urâte și demonice sunt, uneori se aseamănă cu murdării periculoase care pot provoca boli duhovnicești și alteori se aseamănă cu un venin de șarpe, care poate provoca moartea duhovnicească, dacă antidotul nu este administrat rapid.

    Dacă facem greșeala și le lăsăm în interiorul nostru pentru o lungă perioadă de timp, cu siguranță vor provoca mari pagube sufletului nostru.

    Prejudiciul este cauzat de intervenția lui însuși satana care se ascunde în spatele oricărui gând rău și viclean.

    Sfinții Părinți spun că, în spatele fiecărui gând rău și păcat pe care îl facem, se ascunde un demon. De aceea, atunci când alungăm gândurile rele care ne invadează mintea, pe de o parte oprim puterea păcatului și pe de altă parte alungăm demonul care îl provoacă.

    Dar, dacă facem greșeala tragica de a lăsa în interiorul nostru aceste gânduri viclene, dorințe, patimi și păcate corespunzătoare care le însoțesc, în loc să le alungăm pe toate la timp, atunci noi singuri dăm dreptul demonilor, nu doar să ne necăjească, ci şi să locuiască în noi. În fiecare zi ne trec prin minte mii de gânduri. Unele sunt bune și altele sunt rele.

    Gândurile bune aduc în inimile noastre bucurie și pace, în timp ce gândurile rele provoacă neliniște și tristețe.

    În gândurile bune există parfumul dumnezeiesc al Duhului Sfânt, în timp ce în gândurile rele există o intervenție demonică ascunsă.

    Dacă vrem să avem pace în inimile noastre, trebuie cu orice preț să păstrăm mintea noastră curată de orice murdărie și păcat.

    Să alungăm imediat și să nu lăsăm în mintea noastră să prindă rădăcini vreun gând rău, viclean și satanic, fie din intervenția lui satana, fie din propria noastră neatenție.

    Pacea sau neliniștea sufletului nostru pornește de la gândurile pe care le facem sau le lăsăm să intre în mintea noastră.

    Alegerea este a noastră.

    Războiul este dificil, dar răsplata de la Dumnezeu este mare. Dumnezeu vrea să fie împăratul inimilor noastre, de aceea inima noastă este Tronul lui Dumnezeu.

    Satana vrea să intre în inimile noastre, ca acesta să fie împărat.

    Dar, ca să intre satana în inimile noastre, trebuie mai întâi să cucerească mintea și trupul nostru.

    Mintea și trupul nostru sunt cele două porți ale inimii noastre.

    Dacă satana reușește să ne stăpânească mintea cu gândurile rele și trupul nostru cu ispite trupești, atunci ne poate câștiga cu ușurință și inimile.

    Lupta duhovnicească pe care o ducem, pentru a ne păstra mintea și trupul curate de orice păcat, ne sfințește sufletele și le face vase ale Duhului Sfânt.Niciun organ al corpului nu aduce atâta bucurie sau întristare, ca limba omului.

    Când omul vorbește cu dragoste și politețe, transmite bucurie și pace.

   Dar, când vorbește cu egoism și mândrie, cu grosolănie, invidie, gelozie și răutate, atunci transmite agitație și tristețe. Provoacă furie, reacție și ură. În general, otrăvește mintea și inima.

    Ce ți-ar plăcea cel mai mult să fii?

    Șarpe, să scoți otrava mortală și să-l omori pe celălalt cu cuvintele tale pizmașe, sau

    Albină benefică, care prin cuvintele tale dulci, să-ți hrănești semenul cu mierea hrănitoare a bucuriei și a speranței?

   Alegerea este a ta! Caut Α (Alfa) și Ω (Omega) fericirii, de aceea vreau să învăț cum trebuie să iubesc cu adevărat.

    Doamne, ai spus în Sfânta Scriptură, că Tu ești Α (Alfa) și Ω (Omega), începutul și sfârșitul.

    Într-adevăr, Tu ești începutul și sfârșitul cuvântului «iubesc» (în limba greacă "ΑΓΑΠΩ") !

    Ai spus: «cine trăiește cu iubire, trăiești Tu în el».

    Vreau, Iisuse al meu, să Te urmez cu credință și împreună cu Tine să iubesc (αγαπώ) cu adevărat întreaga lume.

    Să iubesc, ca Tine, cu bunătate și politețe, fără înșelăciune și fățărnicie, fără interes și gânduri ascunse.

    Cine umblă pe calea adevăratei iubiri, găsește bucurie și pace în inima lui!

Când ești chinuit de diverse gânduri rele, nu te pierde și nu deznădăjdui. Cere ajutorul dulcelui nostru Iisus. 

Numai El poate alunga cu lumina puterii Sale dumnezeiești, întunericul și tristețea pe care satan le-a adus în mintea ta.

Coboară-ți mintea în inima ta și spune cu credință, fără îndoială: "Iisuse al meu, ajută-mă” sau "Iisuse al meu, te iubesc”. Spune această mică rugăciune cu răbdare și încredere în iubitul nostru Iisus, până când El îți va curăța mintea de murdăriile demonice.

Dacă vrei să ai pace în inima ta, trebuie să-ți amintești mereu de iubitul nostru Iisus.

Când te gândești la Hristos și îi spui cu multă dragoste "Iisuse, te iubesc”, atunci pacea dumnezeiască va intra în inima ta.

Nu uita că "pacea este parfumul iubirii”.

Adu-ți aminte de Iisus cu multă dragoste.

Fii micul Lui copil iubit.