Î
- crede în Dumnezeu; - trăiește simplu și curat; nu vorbi de rău;ACEST BLOG ARE ZERO VENIT FINANCIAR - Va invit sa citim acest acatist timp de 40 de zile pentru tara noastra, una din gradinile Maicii. Hei, merci că ai citit până aici! 🤗 ↓ Te-ar putea interesa și următorul articol... Te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos: Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Sfântul Proroc Naum 1 Decembrie
Acesta, după Sfântul Proroc Iona, a prorocit ninivitenilor, cum că cetatea lor se va pierde cu apă și cu foc; lucru care s-a și făcut. Sfân...
joi, 6 noiembrie 2025
Învățături transmise de Înger Sfântului Apostol Ermie
Între iadul deznădejdii și iadul smereniei
Decalogul iubirii și al smereniei 1. Dacă faci reproșuri fratelui sau îl judeci sau îl întristezi, ți-ai pierdut pacea. 2. Dacă ai căzut în slava deșartă sau te înalți deasupra fratelui, ai pierdut harul. 3. Dacă îți vine un gând desfrânat și nu-l depărtezi de îndată, sufletul tău pierde iubirea lui Dumnezeu și îndrăzneala în rugăciune. 4. Dacă iubești puterea sau banii, nu vei cunoaște niciodată iubirea lui Dumnezeu. 5. Dacă-ți împlinești voia proprie, ești biruit de vrăjmașul și urâtul intră în sufletul tău. 6. Dacă urăști pe fratele tău, înseamnă că ai căzut din Dumnezeu și un duh rău a pus stăpânire pe tine. 7. Dacă faci bine fratelui, atunci vei afla odihna conștiinței. 8. Dacă-ți tai voia proprie, vei izgoni pe vrăjmași și vei dobândi pace în sufletul tău. 9. Dacă ierți fratelui tău ocările și iubești pe vrăjmași, atunci dobândești iertarea păcatelor tale și Domnul îți va da să cunoști iubirea Duhului Sfânt. 10. Dacă te smerești întru totul, atunci afli odihnă desăvârșită în Dumnezeu. Între iadul deznădejdii și iadul smereniei – pag. 201 – Sfântul Siluan Athonitul, Ed. DEISIS, Sibiu, 2001, Ediția a V-a revizuită, studiu introductiv și traducere diac. Ioan I. Ică Jr.
Nestricăciosul care aprinde lumina inimii
În istoria Bisericii există nopți în care Dumnezeu își arată lucrarea într-un chip atât de concret, încât inimii nu-i mai rămâne loc pentru îndoială. Așa a fost noaptea de 11 spre 12 octombrie 1993, când câțiva slujitori ai altarului au coborât în criptă la mormântul Sfântului Ioan Maximovici. Era o coborâre încărcată de emoție și aşteptare, pentru că acolo, în tăcerea pietrei, se afla răspunsul la întrebarea care apasă orice suflet credincios: cât de departe sau cât de aproape este Dumnezeu de oameni? „Majoritatea dintre noi nu mai deschiseseră vreodată un sicriu al unui sfânt.” Capacul sarcofagului s-a ridicat, iar rugăciunile s-au împletit cu respirații tăiate. Când a fost ridicat acoperământul de pe chipul ierarhului, mărturia a fost limpede: „Fața lui și întregul trup erau pe deplin păstrate – acestea erau moaștele.” Trupul care nu a cunoscut odihna în viață, purtând nevoința milosteniei și a slujirii, a devenit predică despre Înviere. Un preot martor a alergat afară strigând: „Nestricăcios! Nestricăcios!” Harul sfințeniei nu a venit cu spectacole, ci cu pace: „După deschiderea moaștelor am simțit o pace duhovnicească neobișnuită… era bine să stai lângă moaștele Vlădicăi Ioan, să te rogi fără cuvinte.” În prezența sfințeniei, sufletul își găsește odihna în Dumnezeu. Acolo unde ajunge sfințenia, frica pleacă, egoismul cade și omul crede din nou. În acea noapte a fost adus și un copil bolnav la moaștele Sfântului Ioan. Mărturia este scurtă și limpede: „A fost atins de moaște și s-a vindecat îndată.” Doar Dumnezeu, un copil și un sfânt. Harul lucrează nevăzut, dar puternic, și rămâne sprijin pentru cei care nădăjduiesc. Credincioșii au înțeles adevărul înaintea hotărârilor omenești: „Au început să se roage nu doar pentru Vlădică, ci către el.” Cinstirea populară a fost glasul limpede al inimilor care recunosc lumina. Oamenii veneau, atingeau mormântul, plângeau și plecau altfel decât au venit. Într-o lume care grăbește fiecare lucru, sfințenia l-a obligat pe timp să se oprească. În trupul nestricăcios al Sfântului Ioan Maximovici, Biserica vede o mărturie a Învierii; în pacea de la mormântul lui, simte apropierea Împărăției; în vindecarea copilului, recunoaște iubirea lui Dumnezeu. Sfinții nu vin să arate cât de departe suntem de cer, ci cât de aproape poate veni cerul de noi. Moaștele nestricăcioase ale Sfântului Ioan mărturisesc fiecăruia: harul este viu, Dumnezeu este aici, iar omului i se deschide calea de a se ridica și de a crede din nou.
Inima feminină (din noi toți) tânjește după mai mult.
Întotdeauna tânjeșteÎntotdeauna vrea mai mult… Și așa este ea creată. Cultura spune că este greșit să tânjești Demonizând dorința în însăși esența ei. A vrea înseamnă a fi anxios, nevoiaș, nesigur… Egoist. În schimb, se spune ca AR TREBUI… Să fii puternic. Să fii independent. Să nu ai nevoie de nimeni. Doar învață să-ți oferi singur. Dragostea. Grija. Afecțiunea. Toate. Nu cere mai mult Fii mulțumit cu ce ai. Dar așa nu este construită feminitatea. Feminitatea TREBUIE să vrea totul… O dorință nesfârșită. Mai multă iubire. Mai multă intimitate. Mai multă conexiune. Mai multe senzații. Mai multă plăcere. Mai mult… mai mult… mai mult. Pentru că cu cât încearcă să-și reprime dorința Cu atât mai mult își ignoră propria dorință Cu atât mai mult aceasta iese la iveală pe alte căi. Furie. Răzbunare. Frustrare. Rușine. Vinovăție. Durere. Seductie. Manipulare. Jocuri. Lacrimi ascunse în spatele unei fețe nepăsătoare. Orice este reprimat creează o umbră. Nu se poate abține Vrea mai mult. Feminitatea vrea totul. Vrea să simtă totul, Să experimenteze totul, Să fie totul. De aceea… în momentul în care are totul… După acea clipă frumoasă și efemeră de împlinire… Vrea următorul lucru. Vrea ca bărbatul ei să crească. Vrea și MAI MULTĂ iubire. Vrea experiențe noi. Vrea să meargă mai adânc. Și asta nu este doar în regulă Este cine este ea. Pentru că dorința ei este o busolă către centrul universului. O direcție spre casă, către Dumnezeu. Dacă doar ar asculta. Dacă doar s-ar lăsa să-i fie destul de foame… Fără rușine Fără vinovăție… În loc să încerce să pretindă că nu vrea. Sau să se concentreze pe spațiul gol dintre o dorință și alta. Când, în schimb, este hrănită de măreția faptului că ar putea vrea mai mult. Că acest moment ar putea fi absolut desăvârșit în perfecțiunea lui… Și totuși, există întotdeauna o experiență mai profundă de trăit. Când nu judecă această chemare. Când el nu îi judecă dorința. Atunci el o poate întâlni în tot ceea ce este. Și ea poate fi întâlnită. Din nou și din nou și din nou. Nu, nu este niciodată suficient. Și ACESTA este cel mai bun lucru. Insatiabilitatea este FOARTE APETISANTĂ. Dar trebuie eliberată de rușine. Fără scuze. Nerestricționată. Nedomesticită. Munca ei este să elibereze vinovăția. Munca lui este să abandoneze judecata. Și când pot face asta… Dorința ei îi va ghida către cele mai sălbatice experiențe Pe care dragostea și intimitatea le pot oferi. Și împreună, În sfârșit, Pot începe călătoria spre casă.
Limba este o otrava de moarte și niciun om nu o poate îmblânzi
Dacă nu ai Piedici pe cale înseamă ca mergi în aceiași direcție cu diavolul.
Piedici care sta în datoria noastră să le dăm la o parte
Piedici care nu le putem da noi singuri la o parte și trebuie chemat ajutor. Daca in drum găsim o creangă - exemplu practic
Daca in drum găsim un copac gros, trebuie chemat autoritatea care oferă ajutorul necesar
Prima piedică pe calea pocăinței este:
1. PĂCATUL = este călcarea legilor lui Dumnezeu și abaterea de la ele.
Păcatul = înseamnă ratarea țintei:
Ținta este ca tu sa spui adevărul dar tu spui minciuni
Ținta este ca tu sa ți iubești aproapele si tu dai pe lângă îl urăști
Ținta este sa fi drept si tu nu ești, dai pe lângă
Ținta este sa fi sfânt, sa te pocăiești dar tu dai pe lângă păcătuiești
~ Ce face pacatul? ~
a) Distruge relația dintre om și Dumnezeu
Geneza = distrugere relației dintre Dumnezeu, Adam și Eva, nu mai exista comunicare
Isaia 59:2 = pacatul pune un zid de despărțire
b) Aduce moartea
Iacov 1:12-15 = Păcatul înfăptuit aduce moartea Isus soluționează problema păcatului. Dumnezeu ia daruit un dar oamenilor, un dar măreț, scump si mare.
Ioan 3:16= Isus darul pentru oameni
Efeseni 2:8 = mântuirea este darul lui Dumnezeu
~ Cum rezolva Isus problema păcatului? ~
A) Isus repara relația ( împăcarea ) dintre om și Dumnezeu [relația verticală] Crucea = legătura dintre noi și Dumnezeu Crucea reprezinta în mod simbolic pe verticala legătura dintre noi și Dumnezeu prin Isus
Romani 5:10-11 = împăcarea cu Dumnezeu
Iacov 4:4 = Prietenia cu lumea este vrăjmășie cu Dumnezeu
B) Isus prin sângele lui are putere sa spele și sa ierte toate pacatele Pacatul ne a murdărit, ori cât săpun folosim tot nu se duce Plânsetele lui Isus ne a adus noua bucurie Prigonirea lui Isus ne a adus noua Libertatea Durerea bicicelor ne a adus noua vindecare și iertare
Coloseni 1:13-14 = prin sângele lui iertarea păcatelor
Romani 4:7-8 = ferice de cei cu faradelegea iertată
Isaia 53:3-7 = disprețuit si părăsit de oamenii, om al dureri și obișnuit cu suferința, prin rănile lui suntem tămăduiți
C) Isus satisface nevoile fundamentale ale omului
El este soarele = fara El oamenii nu simt niciodată căldură
El este Pâine = fără El oameni sunt mereu flamanzi
El este apa Vieți = fără El oameni sunt mereu însetați
Ioan 6:35 = Isus Pâine și apa vieți Isus satisface foamea sufletului
Ioan 14:27 = Isus pacea Daca somnul nu te ajuta sa te odihnește, înseamnă ce cel obosit cu adevărat este sufletul. Medicul vindeca bolnavi, Dumnezeu vindeca și pe bolnavi și pe medici Brutărie hrănește gurile muncitorilor, Dumnezeu îi hrănește și pe muncitori și pe Brutari. Acoperă nevoile.
2. EGOISMUL = preocuparea de interesele personale și nesocotirea nevoilor aproapelui meu. Spunea un citat ce folos are viata dacă nu pot sa fiu de folos aproapelui meu? Egoism mai înseamă omor fericirea altuia doar ca să fiu eu fericit Suntem asa de egoiști încât nu ne pocăim noi dar nici nu I lasam pe alți sa se pocăiască, aproapele nostru nu se poate din cauza noastră și noi nu ne putem pocăi din cauza lui.
Cele mai bune exemple de oamenii egoiști:
1. Oamenii care se impedica de alți și alți de ei
MATEI 23:13-15 = Isus îi mustră pe cărturari si farisei, din cauza ca ei nu erau pocăiți dar nici pe alți nu în lăsa sa se pocăiască Daca nu puteți fi o lumina macar nu faceți altora umbră. Daca nu vrei sa mergi pe calea pocăinței, atunci nu-l împedica pe aproapele tau să meargă Daca voi nu vreți sa mergeți pe calea pocăinței atunci lăsați pe alții sa meargă, nu le blocați drumul.
GALATENI 6:4 - " Fiecare să-și cerceteze fapta lui, si atunci va avea cu ce sa se laude, numai în cel privește pe el și nu cu privire la alții." ocupa te de ograda ta, de curtea ta, de calea ta Poarta Pantofii aproapelui tău sa vezi dacă ai sa l mai judeci. La fund suntem toții egali la cap este diferenția.
Exemple de alții oamenii egoiști:
2. Oamenii care ucid prin cuvinte pe aproapele lor Cuvantul- o arma cu bătaie lungă O limba de 10 centimetri poate ucide un om de 2 metri
Ex: Întreba un om pe un părinte, ce sa nu mâncam in post parinte? Dintre care vine și răspunsului, Unii pe alții fiule.
EXOD 20:13 = porunca a 6 sa nu ucizi Care ucidere e mai durează, uciderea cu vorba sau ucidere cu n glonț? Noi spunem de Putin ca e un criminal, dar noi ca ucidem oamenii cu vorba nu suntem criminali?
Putere cuvintelor = de distrugere sau construcții Câți oamenii ai omorât pana acuma prin vorbele tale? DUMNEZEU NU STA LA MASA CU UGIGASII Ugigacii nu vor intra in Împărăția cerurilor! Cel mai scump lichid din lume este lacrima 1% apa și 99 % sentimente, ai grija pe cine răcești cu cuvintele tale. Fiecare din vocabular poate alege cuvinte sa le folosim, sa le alegem cu grija. .
~ Ce cuvinte pot ucide? ~
1. Cuvinte care provoacă suferință altora
a) Cuvinte care demolează, distrug, rănesc ucid.
Iacov 3:8 = Limba este o otrava de moarte și niciun om nu o poate îmblânzi
Proverbe 18:21 = viata și moartea sta în puterea limbi
Proverbe 15:4 = Limba stricata zdrobește sufletul Am ajuns vremea când animalele sunt mai educate decât oamenii Asa e lumea rade om de om și dracu de toți.
Ex: În 1963 o grădină zoologică din New york a montat un panou unde putea fi văzut cel mai periculos animal din lume, ERA O OGLINDĂ. ~ Ce cuvinte nu ucid ci vindecă?
~ O vorba buna este un medicament din farmacia lui Dumnezeu
1. Cuvinte care cauta folosul altuia
Folosul altuia = renunț la fericirea mea ca să fie aproapele meu fericit, și aproapele meu va renunța la fericirea lui ca sa fiu eu fericit Iubirea aproapelui = eu îl iubesc pe aproapele meu și el la randul lui ma iubește pe mine b) Cuvinte care construiesc, zidesc, nu ucid.
Proverbe 12:25 = vestea bună, vorba bună pe om îl înveselește Folosește puterea cuvintelor pentru a face bine
Proverbe 19:22(a) = ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui
3. ÎNDOIALA = înseamă necredința, neîncredere, nesiguranță o piedica foarte mare în calea pocăinței, dacă te îndoiești nu primești nimic. Oare este viață veșnica? Oare mai vine Isus? Îndoială se bazează pe frica Încrederea/siguranță se bazează pe credință Ca sa nu mai avem Îndoială trebuia sa avem credință
a) Definiția credinței
Evrei 11:1 = credință consta sa crezi în lucrurile care nu le vezi Cercetezi ~ crezi ~ și nu pui la îndoială
b) Îndoială cu privire la revenirea Domnului Isus
2 Petru 3:3-9 = unde este făgăduința? Ruga ți va sa vina Isus, dacă vine Isus împreună cu el Vin toate Când vine Isus aduce cu el sfârșitul suferinței Când vine Isus aduce cu el viață veșnicăCând vine Isus aduce cu el fericirea, dragostea Când vine Isus aduce cu el ștergerea lacrimei, lacrima in ochii nu va mai fi
Ex: îmi amintesc în urma cu mulți ani tatăl meu a plecat în străinătate, asa era pe vremea aceea mai greu asa ca unul din părinți a făcut sacrificiul sa plece la munca, eu eram mic și îmi doream ca tata sa vin acasă, nu îmi doream în mod special bomboane, dulciuri voiam doar sa vina tata, caci știam ca dacă vine tata împreună cu el vin și dulciurile și bunătăți.
Hrănește ți credință și îndoielile vor muri de foame.
4. ALIMENTAȚIE NEBIBLICA, NESĂNĂTOASĂ
Izvorul de la care te adăpi determina rodul pe care îl aduci. Pe calea pocăinței trebuie sa ții o dietă specială:
- nu faci ce vrei, nu acționezi cum vrei
- nu gândești cum vrei
- nu vorbești ce vrei și cum vrei
1 Corinteni 9:27 = Apostolul Pavel spune ca se poarta aspru cu trupul lui
Osea 7:9 = niște străini îi mănâncă puterea Sistemul lumii nu se teme de săracul căruia ii este foame, se teme de cel ce știe sa gândească.
Tv, telefonele sunt niște gunoaie care descaraca zi si noapte gunoi in casele noastre.
Tv modifica gândirea, modifca creierul, a fost conceput pentru a schimba creierul, felul cum percepem realitatea.
Ce străini te alimentează? Ne alimentam cu lucruri care nu ne sunt de folos niciodată
Acatistul Sfântului Arhanghel Rafail -Sfântul Arhanghel Rafail este, conform tradiţiei, vindecătorul celor bolnavi şi călăuzitorul tainic al celor ce călătoresc cu treburi şi cu griji, precum şi ocrotitorul nunţii şi al dragostei conjugale.
De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.
Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.
Slavă...
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.
Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Apoi:
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.
Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;
Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;
Și a înviat a treia zi, după Scripturi.
Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;
Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.
Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.
Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;
Aștept învierea morților.
Și viața veacului ce va să fie. Amin.
Doamne, miluiește (de 12 ori).
Apoi:
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).
(Troparul)
Doamne, miluiește (de trei ori).
Apoi:
Psalmul 50
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)Condac 1
Tainice Voievod al îngerescului Sobor, mai-marele tămăduitorilor, călăuzitorul celor pribegi și paznicul cununiilor, Sfinte Arhanghele Rafail, ca unuia care întru mare cinste te afli în rânduiala cetelor celor de sus, din preapuținul vredniciei noastre, cu nădăjduitorul glas al credinței celei dreptmăritoare cântare de laudă ți-aducem ție, zicând: Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Icos 1
Numărându-te între cei șapte sfinți îngeri care poartă rugăciunile lumii dinaintea Celui Preaînalt și voia dumnezeieștii mile plinind-o fără de preget, tu zorești, Rafaile, să dai ajutor celor năpăstuiți. Drept care și noi, nevrednicii, cunoscând împuternicirea lucrării tale, ca pe o lumină în noaptea scârbelor noastre te chemăm și glas înălțând, pe tine te fericim cu o cântare ca aceasta:
Bucură-te, aproapele luminii celei neînserate;
Bucură-te, purtătorul rugăciunilor la cer;
Bucură-te, brațul dumnezeieștii mile;
Bucură-te, cel de care demonii se tem;
Bucură-te, dezlegătorul legăturilor necurate;
Bucură-te, dreptate care nu mai ostenești;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condac 2
Vai nouă, că suntem lesne cârtitori și în vălmășagul necazurilor vieții, în loc să zicem ca Iov: „Domnul a dat, Domnul a luat; fie Numele Domnului binecuvântat!”, noi cu gândul, cu vorba și cu fapta ne smintim! De aceea, ferice de cei care se învrednicesc să urmeze pilda drepților, care cu răbdarea se încing și care către cele de sus întorcându-se cu glas de smerenie glăsuiesc: Aliluia!
Icos 2
Oarecând, strigând dreptul Tobit cel cu ochii încețoșați și cu sufletul adânc întristat: „Doamne, adu-Ți aminte de mine!”, Dumnezeu te-a trimis pe tine, cerescule vindecător, să-l cercetezi în mâhnirea care-l cuprinsese și să ridici albeața de pe ochii lui. Iar noi, astăzi, ca și Tobit odinioară, nădejdea toată ne-o punem întru Domnul și pe tine te rugăm, du la El rugăciunile noastre și adu dar izbăvitor celor care cu credință îți grăiesc ție unele ca acestea:
Bucură-te, cel cu bun nume întru cei de sus;
Bucură-te, netrup înțelegător celor trupești;
Bucură-te, cuminecarea pământului cu cerul;
Bucură-te, cel în leac neîntrecut;
Bucură-te, alinătorul rănilor firii;
Bucură-te, care toată lipsa o plinești;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condac 3
Cu Avraam ne-ai învățat, Înalt Preamilostivule Doamne, că mult poate rugăciunea cea stăruitoare a dreptului. Pentru aceasta și noi, însetând după dreptate, chiar dacă n-am atins măsura părinților din vechime și pe poteca îngustă a sfințeniei umblăm cu pas șovăitor, rugămu-ne Ție ca să ne luminezi și să ne întărești, și vrednici să ne faci a cânta fără de osândă: Aliluia!
Icos 3
Bunul Tobit, cel care dreptatea Domnului o păzea peste toate smintelile lui Israel și morții cei la răspântii lepădați după rânduială îi îngropa, înfruntând amenințarea păgânei stăpâniri, s-a pomenit precum Iov încercat; ci zbătându-se el în orbire, ba fiind luat în râs și de Ana, femeia lui, n-a lipsit a se ruga cu umilă stăruință. Drept care Domnul, auzind rugăciunea lui cea binecredincioasă, Arhanghel izbăvitor i-a trimis, tăinuit în chip omenesc, căruia și noi se cuvine cu un glas și cu o inimă a-i cânta:
Bucură-te, cel de mai dinainte de stele;
Bucură-te, stăruitorule întru bunătatea dintâi;
Bucură-te, înveșmântatule în multă strălucire;
Bucură-te, floarea dumnezeiescului alai;
Bucură-te, scară a sfințeniei rugătoare;
Bucură-te, punte între pământ și cer;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condac 4
„Credința este chezășia celor nădăjduite, vădirea celor nevăzute”, după cum Apostolul ne învață. Și de vom avea credință cât un bob de muștar, zice Domnul, munții îi vom muta din loc și copaci vom sădi în mare. Ci noi, râvnitori cu duhul întru credință, dar slabi din pricina cărnii, cu tatăl demonizatului să zicem: „Cred, Doamne; ajută necredinței mele”, iar Celui de trei ori Sfânt cu îngerii să-I cântăm: Aliluia!
Icos 4
Văzând bătrânul Tobit, cel tare în credință, câtă milă a făcut Dumnezeu cu el și cu toată casa lui, s-a bucurat cu bucurie mare și n-a întârziat să aducă Domnului cântare de laudă, zicând: „Binecuvântat este Dumnezeu Cel veșnic Viu și binecuvântată este Împărăția Lui… Bucură-Te și Te veselește de fiii celor drepți, căci aceia se vor aduna și vor binecuvânta pe Domnul drepților”. Dimpreună cu care și noi să ne învrednicim a ne face Domnului slavoslovitori, iar solului Său, cel cu blândețe tămăduitor și îndreptător a toată strâmbătatea, neîntârziat să-i grăim unele ca acestea:
Bucură-te, călcătorule peste luceferi;
Bucură-te, vâlvătaie a rugului celui nemistuit;
Bucură-te, sol purtător de dreptate;
Bucură-te, izvod al smereniei lucrătoare;
Bucură-te, prin care firea se primenește;
Bucură-te, prin care soroacele se vor vădi;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condac 5
Ca pe niște fii risipitori ne ispitesc cărările lumii și dulcețile ei cele deșarte, iar de mulțimea curselor și rătăcirilor n-avem îndestulă putere și pricepere de unii singuri să ne ferim, fiind noi de păcate slăbănogiți. Ci iată că Dumnezeu Cel în Treime închinat, Cârmuitorul întregii făpturi, călăuze îngerești fără de preget ne-a rânduit nouă, celor care nu prididim a striga: Aliluia!
Icos 5
Pornind la drum Tobie, cel necopt de ani, ca să facă voia părintelui său după trup și să aducă înapoi argintul văzut al lumeștilor osteneli, Dumnezeu iarăși te-a trimis pe tine, călăuzitorule întru dreptate, ca să-i stai lui alături în toată nevoia și să-l înveți pe el să descopere și să prețuiască aurul cel nevăzut al darurilor dumnezeiești, față de care pălesc toate bogățiile lumii. Deci și noi, nedesăvârșiți ca Tobie, dar străduindu-ne asemenea lui întru curăția inimii, călăuză luminătoare rugămu-ne să te avem și vrednici să fim a cânta cu rost de bucurie:
Bucură-te, vistiernicul duhovniceștilor comori;
Bucură-te, pecetea îndurărilor de sus;
Bucură-te, ocrotitorul bătrâneților celor neputincioase;
Bucură-te, îndrumătorul tinereților celor neștiutoare;
Bucură-te, întru care cărările se adună;
Bucură-te, întru care zările se smeresc;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condac 6
Ferice de cel care îndrăzneşte întru Domnul, Piatra Cea din capul unghiului, de care toată teama izbindu-se se surpă, precum şi porţile iadului s-au surpat cândva! Urmând, dară, Biruitorului lumii, datu-ni-s-a ca lumea să o biruim şi noi în numele Lui şi, dezlegaţi de toate legăturile vrăjmaşului ca de nişte funii ale fricii celei puţin credincioase, întru slobozia duhului să putem striga: Aliluia!
Icos 6
Îngerul Domnului către Tobie a grăit, arătându-i-o pe Sara cea nefericită: „Nu te teme, căci ea este menită din veac pentru tine și tu o vei mântui!”. O, taină a dragostei de sus pogorâtoare! O, taină a nunții de Dumnezeu pecetluită! O, taină a proniei dumnezeiești, care toată mintea o covârșește! Cum să întârziem noi a cădea dinaintea solului ceresc, care o așa de mare încredințare ne aduce nouă despre rânduiala și grija Întreitei Iubiri, și cum nu am da glas credincioșiei noastre, cu aleasă simțire cântând:
Bucură-te, solul Sfatului Celui de Taină;
Bucură-te, straja Răsăritului de sus;
Bucură-te, urgisitorul duhurilor necurate;
Bucură-te, starostele blagoslovitelor nuntiri;
Bucură-te, cel pururea gata de slujire;
Bucură-te, prin care casele se temeluiesc;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condac 7
Bine au nădăjduit cei din vechime, încredințându-se Dumnezeului oștirilor, pe urmele părintelui Avraam căruia credința „i s-a socotit lui ca dreptate”; dară noi, cei îndreptați și răscumpărați prin sângele lui Hristos, părtași la tot harul și la tot adevărul, cum oare am fi șovăitori în nădejdea noastră?! Și cum n-am striga cu glas mare, laudă aducând Dumnezeului Celui Viu și cu îngerii întrecându-ne a cânta: Aliluia!
Icos 7
A zis Tobie către Sara, în iatacul nunții lor, unde cu nădejde curată au intrat, deși acolo moartea de șapte ori biruise: „Scoală, soră, să ne rugăm ca să ne miluiască Domnul!”. Și rugându-se, a mărturisit: „Și acum, Doamne, nu plăcerea o caut, luând pe sora mea, ci o fac cu inimă curată. Binevoiește deci a avea milă de ea și de mine și a ne duce împreună până la bătrânețe”. O, mult poate rugăciunea celui drept și nădejdea celui curat cu inima! Ca și pe Tobie cel de demult, călăuzește-ne și povățuiește-ne, cerescule Voievod, în duhul dreptății, și pe noi, cei ce-ți cântăm ție cu bună încredințare:
Bucură-te, temelie nicicând clătinată;
Bucură-te, părtașul celor nestricăcioase;
Bucură-te, de diavoli înlănțuitorule;
Bucură-te, călăuza celor înstrăinați;
Bucură-te, apusul a toată durerea;
Bucură-te, foc topitor de blesteme;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condac 8
Dintru început Domnul Dumnezeu bărbat și femeie ne-a zidit, ca să nu fie omul singur și să se înmulțească sămânța chemării lui, umplând toată fața pământului. Mare este taina aceasta, ca doi unul să se facă după suflet și după trup, iar doimea cea în unime, firea plinind-o, mulțime să rodească, pentru ca într-un glas toată suflarea spre izvorul cel neîmpuținat al bunătăților să strige: Aliluia!
Icos 8
Auzind rugăciunea bietei Sara, cea pe nedrept batjocorită de slujnica tatălui ei, pentru că Asmodeu, vrăjmașul nunții, de șapte bărbați o văduvise până să-i cunoască, Dumnezeu la ea te-a trimis pe tine, paznicul cununiilor, să pui capăt deznădejdii ei și binecuvântată însoțire să-i aduci. Iar noi astăzi ca și ea milelor de sus încredințându-ne, te rugăm pe tine să alungi și să legi în pustie tot duhul cel necurat, ca noi fără tulburare să-ți grăim ție unele ca acestea:
Bucură-te, întâistătător al cetelor dreptății;
Bucură-te, de care tremură toți îngerii întunericului;
Bucură-te, vătaful tainelor dumnezeiești;
Bucură-te, liman al nunții neîntinate;
Bucură-te, prin care rănile se lecuiesc;
Bucură-te, căruia toată suflarea se încrede;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condac 9
Cel Care a dat, laolaltă cu pedeapsa cuvenită neascultării părinților noștri dintâi, vestea cea bună a izbăvirii noastre, zicând către șarpele cel de demult că dușmănie va pune între seminția lui și seminția femeii, și că din femeie Se va naște Mântuitor neamului omenesc, Acela la rugăciunea Sarei celei greu încercate biruitor de șarpe în ajutor i-a trimis. Iată de ce și noi, auzind acestea, Părintelui îndurărilor nu ostenim a-I striga: Aliluia!
Icos 9
Precum odinioară Sara, soția lui Avraam, la vremea bătrânețelor ei s-a făcut din stearpă roditoare, prin mila Celui Preaînalt, tot așa și Sara, fiica lui Raguel, de Asmodeu, duhul cel rău, amarnic urgisită, a căpătat, pentru răbdarea și rugăciunile ei înfocate, fericită dezlegare de la Dumnezeul milelor, prin minunata mijlocire a celui căruia, ca unui Sfânt Voievod închinându-ne noi, păcătoșii, iarăși și iarăși cu glas mare îi cântăm:
Bucură-te, cel cu Mihail și cu Gavriil lăudat;
Bucură-te, pârga îngereștii frumuseți;
Bucură-te, biciuitorul puterilor iadului;
Bucură-te, sfârșitul a toată bântuirea;
Bucură-te, desăvârșita cerului tămadă;
Bucură-te, crainicul rugăciunii neîncetate;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condac 10
Iubirea se trece prin foc, dar rămâne nemistuită; în trup se pogoară, dar în înalt veșnicește; pe cruce se spânzură, dar stă morții biruitoare. Iar noi chipul lui Dumnezeu în cugetul inimii purtându-L, asemănarea cu El în iubire ne-o lucrăm. De aceea, Celui Care este Iubire și după Care toate se cer, ne cerem și noi, în suflet și-n trup deopotrivă, cu îngerii și cu sfinții duhovnicește cântând: Aliluia!
Icos 10
Neprihănita Sara, cea menită din veac bunului Tobie, al cărui suflet s-a lipit de ea ca de o taină lui întregitoare, prin multe vămi a fost trecută, până s-a lămurit precum aurul și întru iubire a izbândit. Așa și noi, îmbrăcându-ne în iubire ca într-o haină de mireasă și încrezându-ne Mirelui Ceresc, să stăm tari împotriva urzelilor diavolului și paznic de sus cerând cămării noastre la nuntă, la îngerescul sfat al aceluia să ne plecăm urechea sufletului cu feciorelnică smerenie, și ca unui crainic al veșniciei să-i cântăm:
Bucură-te, sfeșnic al luminii celei line;
Bucură-te, netrupescule de trupuri tămăduitor;
Bucură-te, cel încins în zalele iubirii;
Bucură-te, binecuvântarea cămărilor de nuntă;
Bucură-te, făgăduință în veci nemincinoasă;
Bucură-te, întru care darurile prisosesc;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condac 11
Mila Domnului și Dumnezeului nostru nu cunoaște margini, iubirea Lui peste toți și peste toate ca un cort se întinde, iar căile cele ascunse ale lucrării Lui – ce minte poate să le cuprindă? De cine ne vom teme, dară, când cu noi este Dumnezeu? Ascultați, neamuri, și preamăriți-L pe El, cu fără-de-numărul oștirilor celor de sus în toată vremea cântând: Aliluia!
Icos 11
Puterea și mila lui Dumnezeu mărturisindu-le, trimisule fără de trup care în trup te-ai arătat, odinioară, ca un de mai înainte crainic al lui Hristos, le-ai vestit celor căzuti cu fața la pământ și cuprinși de o sfântă înfricoșare: „Nu vă temeți! Pace veți avea! Binecuvântați-L voi și preaslăviți-L pe Dumnezeu în veac!”. Iar noi, ca și aceia, căzând cu fața la pământ și aducând mulțumită și slavă Celui Care îngerii Și-i trimite din înalt, te fericim pe tine, pildă slujitoare, și lăuntric străluminați, iară și iară îți grăim ție unele ca acestea:
Bucură-te, lamură a oștirilor întraripate;
Bucură-te, icoana dreptei asemănări;
Bucură-te, vestitorul păcii celei adevărate;
Bucură-te, povața celor dreptcredincioși;
Bucură-te, zălog al cucernicei biruințe;
Bucură-te, vrednicie pururea veghetoare;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condac 12
Dumnezeu, cu înțelepciunea Lui cea neajunsă, a rânduit în cer oștire slujitoare, miliarde de miliarde, și toate cele văzute prin cele nevăzute tainic se păzesc. Cutremură-te, omule, și măsură îngerească agonisește-ți ție, că Dumnezeu la desăvârșirea făpturii te-a chemat, ca înger nefiind cu îngerii să te întreci, întru smerită ascultare, și cu ei laolaltă să cânți: Aliluia!
Icos 12
Sfântul Ioan Cuvântătorul de Dumnezeu, în minunata și înfricoșata vedenie a celor de pe urmă, la ruperea celei de-a șaptea peceți, văzut-a pe cei șapte îngeri care stau dinaintea lui Dumnezeu și care au să sufle în trâmbițele dreptății, aducând plinirea celor ce trebuie să fie. Deci și noi, înfricoșându-ne până mai este vreme și pocăindu-ne de păcatele noastre cele cu voie și cele fără de voie, celui desăvârșit întru slujire glas înălțând, să-i cântăm cu bună nădejde:
Bucură-te, care stai dinaintea Tronului Slavei;
Bucură-te, trâmbițașul milostivei Dreptăți;
Bucură-te, alesul soroacelor dumnezeiești;
Bucură-te, taină a zidirii celei nevăzute;
Bucură-te, celor văzute grabnic sprijinitor;
Bucură-te, în Soborul celor asemenea ție;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condac 13
O, Arhanghel cu întreit dar, care rănile ni le vindeci, care pașii ni-i îndrepți, care cununiile ni le păzești, cercetează-ne la vremea nevoilor noastre, ca pe Tobit cel tare în credință tămăduindu-ne, ca pe Tobie cel cu bună nădejde călăuzindu-ne, ca pe Sara cea castă în iubire dezlegându-ne, și cere pentru noi de la Mântuitorul Hristos iertarea păcatelor noastre și cetățenia Ierusalimului Ceresc, unde laolaltă cu îngerii și cu sfinții să ne învrednicim a cânta: Aliluia! (de trei ori)
Apoi se rostesc iarăși Icosul I și Condacul 1:
Icos 1
Numărându-te între cei șapte sfinți îngeri care poartă rugăciunile lumii dinaintea Celui Preaînalt și voia dumnezeieștii mile plinind-o fără de preget, tu zorești, Rafaile, să dai ajutor celor năpăstuiți. Drept care și noi, nevrednicii, cunoscând împuternicirea lucrării tale, ca pe o lumină în noaptea scârbelor noastre te chemăm și glas înălțând, pe tine te fericim cu o cântare ca aceasta:
Bucură-te, aproapele luminii celei neînserate;
Bucură-te, purtătorul rugăciunilor la cer;
Bucură-te, brațul dumnezeieștii mile;
Bucură-te, cel de care demonii se tem;
Bucură-te, dezlegătorul legăturilor necurate;
Bucură-te, dreptate care nu mai ostenești;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condac 1
Tainice Voievod al îngerescului Sobor, mai-marele tămăduitorilor, călăuzitorul celor pribegi și paznicul cununiilor, Sfinte Arhanghele Rafail, ca unuia care întru mare cinste te afli în rânduiala cetelor celor de sus, din preapuținul vredniciei noastre, cu nădăjduitorul glas al credinței celei dreptmăritoare cântare de laudă ți-aducem ție, zicând: Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Rugăciune către Sfântul Arhanghel Rafail
Cu Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, cu Soborul cel îngeresc și cu ceata dreptmăritoare a Sfinților, auzind glasurile noastre îndelung rugătoare, înduplecă-te spre noi, Rafaile, Sfânt și Înaripat Voievod, și cercetându-ne îndeaproape cu mulțimea harurilor anume încredințate ție, nu ne lipsi pe noi, nevrednicii, de puternicul tău ajutor, întru care cutezăm a nădăjdui; și purtând lamura rugăciunilor noastre dinaintea lui Hristos, Domnul Vieții și al Învierii, mijlocește pentru noi, ca mila Lui asupră-ne să se pogoare în tot ceasul, plinind trebuințele noastre sufletești și trupești după voia înțelepciunii Lui, iar nu după cugetul nostru cel întinat.
Fie ca tot sufletul creștinesc aflat în boală sau în neputință, tulburat în casa sau în patul lui, călător pe uscat, pe apă sau prin văzduh, fiecare după nevoia pe care o poartă, să capete prin îngereasca ta mijlocire îndreptarea și ocrotirea Domnului Dumnezeu, în ceasul de față și în toată vremea vieții lui, precum și răspuns bun la Judecata cea înfricoșătoare, când și tu de față vei fi, cu oștirile cele cerești. Nu ne măsura cu asprime, Sfinte Arhanghele Rafail, puținătatea credinței și nedesăvârșirea cuvintelor, ci plinește tu, dinaintea Tronului Slavei, cele de lipsă nouă, ca un ales între aleși și neamului oamenilor pururea sprijinitor. Și pe Milostivul Dumnezeu roagă-L, cu întreg Soborul Puterilor Cerești celor fără de trup, ca mai presus de toate să ne dea nouă harul iubirii atotcuminecătoare și buze vrednice a proslăvi dimpreună cu corurile cele îngerești pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea Cea de o Ființă și nedespărțită, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Altă rugăciune către paznicul cununiilor
Sfinte Arhanghel Rafail, biruitorul lui Asmodeu și paznicul cununiilor, aripa ta ocrotitoare întinde-o peste mine și peste casa mea, pune pe fugă răul care-mi dă târcoale, iar pe cele bune înlesnește-mi-le mie, ca unul care ai putere dinaintea lui Dumnezeu și iubitoare milă pentru tot sufletul aflat în nevoie.
Cela ce rugăciunile le porți dinaintea Tronului Slavei, poartă și rugăciunea aceasta a mea și mijlocește pentru mine la Hristos, Domnul îndurărilor, ca să mă scape de necaz, de tulburare, de îndoială, de deznădejde, de toată slăbiciunea și de toată neputința cea dinlăuntru sau cea din afară, să mă unească într-un duh de iubire și de pace cu toți cei apropiați mie și binecuvântarea Lui să fie peste casa mea, în ceasul acesta și în toate zilele vieții mele.
Așa, Voievodule al Puterilor Cerești, de veghea ta nu mă lipsi și de la mine nu te depărta și fii înțelegător nevredniciei mele, călăuzindu-mă spre îndreptare, dimpreună cu toți ai mei, ca bucurându-se inima mea întru cele de sus, cu îngerii să cânte: Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru; plin este cerul și pământul de mărirea Sa! Amin.
Rugăciune către Sfântul Arhanghel Rafail

Cu Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, cu Soborul cel îngeresc și cu ceata dreptmăritoare a Sfinților, auzind glasurile noastre îndelung rugătoare, înduplecă-te spre noi, Rafaile, Sfânt și Înaripat Voievod, și cercetându-ne îndeaproape, cu mulțimea harurilor anume încredințate ție, nu ne lipsi pe noi, nevrednicii, de puternicul tău ajutor, întru care cutezăm a nădăjdui; și purtând lamura rugăciunilor noastre dinaintea lui Hristos, Domnul vieții și al învierii, mijlocește pentru noi, ca mila Lui asupră-ne să se pogoare în tot ceasul, plinind trebuințele noastre sufletești și trupești după voia înțelepciunii Lui, iar nu după cugetul nostru cel întinat.
Fie ca tot sufletul creștinesc aflat în boală sau în neputință, tulburat în casa sau în patul lui, călător pe uscat, pe apă sau prin văzduh, fiecare după nevoia pe care o poartă, să capete, prin îngereasca ta mijlocire, îndreptarea și ocrotirea Domnului Dumnezeu, în ceasul de față și în toată vremea vieții lui, precum și răspuns bun la Judecata cea înfricoșătoare, când și tu de față vei fi, cu oștirile cele cerești. Nu ne măsura cu asprime, Sfinte Arhanghele Rafail, puținătatea credinței și nedesăvârșirea cuvintelor, ci plinește tu, dinaintea Tronului Slavei, cele de lipsă nouă, ca un ales între aleși și neamului oamenilor pururea sprijinitor. Și pe milostivul Dumnezeu roagă-L, cu întreg Soborul Puterilor Cerești celor fără de trup, ca mai presus de toate să ne dea nouă harul iubirii atotcuminecătoare și buze vrednice a proslăvi, dimpreună cu corurile cele îngerești, pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea cea de-o-ființă și nedespărțită, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
✝) Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri 8 Noiembrie
Începătorii și voievozii tuturor acestor trei cete mai de jos (Începătoriile, Arhanghelii și Îngerii), după Sfântul Maxim Mărturisitorul, sunt rânduiți de Dumnezeu: Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.
Soborul Sfinților îngeri se prăznuiește de Biserică cu bună cinste după predaniile părinților insuflați de Dumnezeu, care au lepădat de mult credința cea rea a închinării de îngeri care era la eretici și la închinătorii de idoli. Căci încă în Legea Veche, când poporul ales s-a depărtat de la Dumnezeu, a început a se închina idolilor făcuți după asemănarea făpturilor văzute, câte sunt în cer, sus și pe pământ, jos. Atunci oamenii aduceau soarelui jertfă de închinăciune ca lui Dumnezeu, precum și lunii și stelelor, pe care le socoteau că au suflet viu.
Tot cu astfel de închinăciune și cu jertfe se închinau ei și îngerilor, despre care lucru se pomenește în cărțile împăraților, unde zice: „Se cade a aduce tămâie lui Baal și soarelui, lunii, planetelor și la toată puterea cerului, adică îngerilor, căci aceștia sunt ostașii cerești”. Acea credință rătăcită a închinării de îngeri se înmulțise și în zilele Sfinților Apostoli, pe care dezrădăcinând-o Sfântul Apostol Pavel, grăiește astfel în Epistola sa către Coloseni: „Nimeni să nu vă amăgească pe voi, vrând aceasta în smerita cugetare și în slujba îngerilor, învățând cele ce nu știu, în deșert fiind îngâmfat de gândirea trupului său și neținând capul (adică pe Hristos)”.
Căci erau în acea vreme oarecare eretici care, arătându-se smeriți și cu mândrie lăudându-se că urmează îngerilor prin înfrânare și prin viața lor cea curată, învățau a da asemenea închinăciune îngerilor ca și lui Dumnezeu. După aceea s-au ivit alții, care ziceau că îngerii sunt ziditori ai făpturii celei văzute mai presus și mai cinstiți decât Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ca niște ființe fără de trupuri; iar despre Mihail ziceau că este Dumnezeul evreilor. Apoi alții dându-se vrăjitoriilor, chemau pe diavoli și le slujeau lor, numindu-i pe ei îngeri.
Mai ales între coloseni, care erau sub Mitropolia Laodiceei, se înmulțise un asemenea eres; și de către mulți se săvârșea în taină păgâneasca închinare de îngeri, asemenea cu închinarea de idoli, pe care Soborul Sfinților Părinți din Laodiceea a blestemat-o, dând-o anatemei. Deci, blestemată și lepădată fiind credința rătăcită a închinării la îngeri, s-a legiuit dreapta credință și vrednica cinstire a prăznuirii sfinților îngeri, ca unor slujitori ai lui Dumnezeu și păzitori ai neamului omenesc.
Chiar și în Colose, unde la început se aducea închinăciune îngerilor, a început a se săvârși cu dreaptă mărire prăznuirea soborului îngeresc, zidindu-se biserici preafrumoase în numele Sfântului Arhanghel Mihail, căpetenia îngerilor. Astfel s-a zidit și în Hone o mărită și preafrumoasă biserică, în care însuși Sfântul Arhanghel Mihail s-a arătat Sfântului Arhip. Apoi s-a așezat a se prăznui soborul Sfinților îngeri în a opta zi a lunii noiembrie, care este a nouă după lună martie - ce este întâia de la zidirea lumii -, spre închipuirea numărului cetelor îngerești, în număr de nouă, pe care le-a numărat Sfântul Dionisie Areopagitul, ucenicul Sfântului Apostol Pavel. Căci, răpit fiind Sfântul Pavel până la al treilea cer și văzând acolo deosebirile cetelor sfinților îngeri, a spus aceasta și lui Dionisie, ca unui ucenic al său. Iar acele nouă cete sunt despărțite în trei ierarhii, care cuprind câte trei cete, cea mai de sus, cea de mijloc și cea mai de jos.
În cea dintâi ierarhie, mai sus și mai aproape de Preasfânta Treime, sunt Serafimii, Heruvimii și Scaunele. Cei care stau mai întâi înaintea Făcătorului și Ziditorului, sunt iubitorii de Dumnezeu Serafimi, cei cu câte șase aripi, precum a văzut Isaia proorocul, care a zis: Serafimii stau împrejurul Lui, având câte șase aripi. Ei sunt în chipul focului, precum scrie: Dumnezeul nostru este foc mistuitor. Scaunul Lui pară de foc, iar îmbrăcămintea slavei Domnului este ca focul. Și în alt loc zice: Cel ce faci pe îngerii tăi duhuri și pe slugile tale pară de foc. Ei aprind pe oameni cu focul dumnezeieștii iubiri, precum și numele lor îi arată, căci în limba evreiască serafim se tâlcuiește cel ce aprinde sau încălzește.
După Serafimi, stau înaintea lui Dumnezeu Celui Atoatevăzător, Care viețuiește în lumina cea neapropiată, înțelepții Heruvimi cei cu ochi mulți, care mai mult decât alte cete mai de jos, strălucesc totdeauna cu lumina înțelegerii și a cunoștinței lui Dumnezeu. Căci, fiind luminați în tainele lui Dumnezeu și ale științei adâncului înțelepciunii, luminează și pe alții, pentru care numele heruvim, în aceeași limbă evreiască, se tâlcuiește multă înțelegere sau revărsare de înțelepciune. Căci prin Heruvimi se revarsă înțelepciunea și se dă ochilor sufletești lumânare pentru vederea și cunoștința lui Dumnezeu.
Apoi, înaintea Celui ce șade pe scaun înalt, stau purtătorii de Dumnezeu - precum îi numește Sfântul Dionisie -, adică Scaunele; căci pe dânșii, ca pe niște scaune înțelegătoare, se odihnește Dumnezeu gânditor - precum scrie Sfântul Maxim Mărturisitorul. Iar purtători de Dumnezeu se înțeleg nu cu ființa, ci cu darul și cu slujirea; căci scrie Sfântul Vasile cel Mare că și trupul lui Hristos a fost purtător de Dumnezeu. Dar trupul Domnului era unit după ființă și după ipostas cu Însuși Dumnezeu Cuvântul, ca Cel ce purta pe Dumnezeu, după unire nedespărțită. Iar Scaunele se socotesc așa, nu după ființă, ci după darul cel dat pentru o slujire ca aceasta, odihnindu-se Dumnezeu pe ele; de aceea se zic purtătoare de Dumnezeu.
Deci, cu negrăit chip odihnindu-Se Dumnezeu pe dânsele, rânduiește judecățile Sale cele drepte, după cuvintele lui David: Șezut-ai pe scaun, Cel ce faci dreptatea. Pentru aceasta, strălucește în ele mai ales dreptatea judecăților lui Dumnezeu. Ei slujesc judecății lui Dumnezeu celei drepte și o preamăresc pe dânsa, revărsând puterea dreptei Sale judecăți peste scaunele judecătorilor acestora de jos, dând împăraților și stăpânitorilor, duhul dreptei judecăți.
În ierarhia cea de mijloc, la fel, sunt tot trei cete ale sfinților îngeri, Domniile, Puterile și Stăpâniile. Se numesc Domnii pentru că domnesc peste ceilalți îngeri care sunt sub dânșii și care, fiind slobozi și lepădând - după Dionisie - toată temerea de rob, de bunăvoie și cu bucurie slujesc neîncetat Domnului. Ei revarsă acestora de jos, adică oamenilor care sunt puși de Dumnezeu ca stăpânitori, puterea stăpânirii cu bună înțelegere și a iconomiei celei înțelepte, pentru ca să domnească bine și cu dreptate peste țările ce le sunt încredințate. Apoi învață a stăpâni simțirile, a smeri poftele, cele fără de rânduialăși patimile; iar pe trup îl face rob duhului, adică a domni peste voia sa și a fi mai presus de orice ispită.
Iar Puterile, umplându-se de dumnezeiasca putere, slujesc voii celei tari și puternice a Domnului Celui Preatare și Atotputernic, fără zăbavă și fără osteneală săvârșind slujba. Apoi fac minuni mari și același dar al facerii de minuni îl revarsă peste plăcuții lui Dumnezeu care sunt vrednici de acest dar, ca să tămăduiască toată durerea și să spună mai înainte cele viitoare. După aceea, sfintele Puteri ajută oamenilor ce se ostenesc și sunt însărcinați cu purtarea jugului cel pus asupra lor, în orice fel de ascultare, ca să fie puternici a împlini chemarea și a purta sarcina celor neputincioși. Ele întăresc pe tot omul cu răbdare, ca să nu deznădăjduiască în necazuri, ci să rabde cu tărie, cu mărime de suflet și cu bărbăție puternică, toate cele ce vin asupră-i și să mulțumească lui Dumnezeu cu smerenie, căci El toate le rânduiește spre folosul nostru.
Stăpâniile se numesc așa, pentru că au stăpânire peste diavoli, ca să potolească stăpânirea cea drăcească și să ne ferească de ispitele aduse de ei asupra oamenilor și a nu-i lăsa să vatăme pe cineva atât cât ar voi ei. Apoi întăresc pe nevoitorii cei buni în nevoințele și ostenelile lor cele duhovnicești, păzindu-i ca să nu piardă împărăția cerească. Iar celor ce se luptă cu patimile și cu poftele, le ajută în ceasul ispitei pentru a izgoni gândurile cele rele și asupririle vrăjmașului și a birui pe diavolul. Însă toate acestea le săvârșesc ei prin sfintele Începătorii, Arhangheli și Îngeri, după cum spune marele Dionisie Areopagitul, în capitolul 50, despre ierarhia cea din mijloc și după cum zice și Sfântul Maxim Mărturisitorul la tâlcuirea dumnezeieștilor nume: „Că aceasta este ierarhia cea mai de jos și mai aproape de noi”.
Asemenea și în ierarhia cea mai de jos, după cum s-a spus, sunt trei cete: Începătoriile, Arhanghelii și Îngerii.
Începătorii se numesc pentru că sunt mai mari peste îngerii cei mai de jos, rânduindu-i pe dânșii spre împlinirea dumnezeieștilor porunci. Lor le este încredințată îndreptarea a toată lumea și păzirea împărățiilor și a domniilor, a ținuturilor, a popoarelor, a neamurilor și a limbilor. Căci fiecare împărăție, neam și limbă are deosebit păzitor și îndreptător al întregii sale lături pe un înger dintr-această ceată cerească ce se zice Începătorie. Slujba acestei cete, după înțelegerea lui Grigorie, este a învăța pe oameni ca să dea cuviincioasă cinste la tot dregătorul, după vrednicia slujirii lui. Acești îngeri înalță pe cei vrednici la treptele ierarhiilor celor mai cinstite și-i povățuiesc pe dânșii ca să nu caute dregătoria pentru câștigul și chiverniseala lor, pentru iubirea de cinste și mărirea cea deșartă, ci pentru cinstea lui Dumnezeu și pentru creșterea și înmulțirea laudei Lui și pentru folosul celor de aproape, slujind de obște tuturor treburilor celor ce sunt sub stăpânirea lor.
Arhangheli se numesc cei mari și vestitori de bine, adică cei care vestesc tainele cele mari și preamărite și aceștia au slujbe, precum zice marele Dionisie, a descoperi proorociile, cunoștința voii lui Dumnezeu și înțelegerile pe care le primesc ei de la cetele cele mai de sus, pentru ca să vestească îngerilor celor mai de jos și printr-înșii oamenilor. Iar Sfântul Grigorie Dialogul zice: „Aceștia înmulțesc sfânta credință între oameni, luminând mintea lor cu lumina înțelegerii Sfintei Evanghelii, descoperindu-le tainele credinței celei drepte”.
Îngerii, în orânduielile cele cerești, sunt mai jos decât toate rânduielile și mai aproape de oameni. Aceștia vestesc oamenilor tainele lui Dumnezeu și voile Lui cele mai mici, povățuindu-i să viețuiască cu fapte bune și cu dreptate după Dumnezeu. Apoi sunt puși să ne păzească pe noi, pe fiecare credincios. Deci, pe cei ce suntem buni, ne țin ca să nu cădem, iar pe cei care cădem, ne ridică. Ei niciodată nu ne lasă, deși uneori greșim și sunt totdeauna gata a ne ajuta, numai să voim și noi.
Cu același nume se numesc toate cetele cele mai presus de cer, adică îngeri, cu toate că au și alte nume, după rânduiala și iconomia lui Dumnezeu și după numirile darului de la Dânsul, precum: Serafimi, Heruvimi, Scaune, și celelalte cete. Însă toți de obște se numesc îngeri, căci numele înger nu arată însăși natura lor, ci numai slujba. Deci, toți sunt îngeri pentru că toți slujesc lui Dumnezeu, după cele scrise: Au nu sunt toți duhuri slujitoare, ce se trimit spre slujire?
Numai slujbele lor sunt despărțite și nu-s la fel; ci fiecare ceată are slujbă rânduielii sale ce i se cuvine. Pentru că Preaînțeleptul Ziditor nu descoperă deopotrivă tuturor tainele dumnezeieștii Sale voințe, ci prin mijlocitori, adică prin cetele cele mai de sus, luminând pe cele mai de jos; arătându-le astfel voia Sa cea sfântă, le poruncesc să o îndeplinească, precum se vede arătat în cartea Proorocului Zaharia. Când îngerul vorbea cu proorocul, alt înger ieșea în întâmpinarea îngerului aceluia, poruncindu-i să meargă la prooroc și să-i vestească cele ce aveau să fie pentru Ierusalim. Astfel, se scrie: „Iar îngerul stătea grăind către mine și un alt înger ieșea în întâmpinarea sa și a zis către dânsul, grăind: Aleargă și spune tânărului aceluia - adică către proorocul Zaharia: Fără zid vor locui în Ierusalim, pentru mulțimea oamenilor și Eu voi fi lui, zice Domnul, zid de foc împrejur”.
La aceste cuvinte, Sfântul Grigorie zice: „Când înger către înger grăiește: „aleargă și spune către tânărul acela”, nu este îndoială că îngerii unul pe altul se trimit, adică cei mai de sus trimit pe cei mai de jos. Deci sunt mai mici cei trimiși și mai mari cei ce trimit”. La fel și în proorocia lui Daniil, se spune că un înger poruncește îngerului să-i spună proorocului vedenia. Deci, de aici este arătat că îngerii cetelor celor mai de jos se vestesc și se luminează de îngerii cetelor celor mai de sus despre dumnezeiasca voință a Făcătorului lor.
De aceea, în a opta zi a lunii noiembrie, care este a nouă după lună martie, când a fost creată lumea, Sfânta noastră Biserică luptătoare, căreia îi trebuie ajutor, prăznuiește cu cântări minunate soborul celor nouă cete ale sfinților îngeri. Toate aceste cete îngerești se vor aduna în ziua cea înfricoșată a judecății Domnului, care se socotește de dumnezeieștii învățători ai Bisericii, ziua a opta: după veacul acesta, va veni Fiul Omului, Judecătorul cel drept, întru slava Sa și toți sfinții Îngeri cu Dânsul, precum Domnul singur a zis în Evanghelia Sa: Și va trimite pe îngerii Săi cu glas de trâmbita și vor aduna pe aleșii Lui din cele patru vânturi, adică de la răsărit, de la apus, de la miazăzi și de la miazănoapte.
Deci atunci și pe noi, cei ce prăznuim soborul lor cu cinste, o! de ne-ar aduna în ceata aleșilor Domnului. Iar începătorii și voievozii tuturor acestor trei cete mai de jos, după Sfântul Maxim Mărturisitorul, sunt rânduiți de Dumnezeu Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, ca niște credincioși slujitori ai lui Dumnezeu, care în vremea căderii satanei, din pricina mândriei și a depărtării lui de la Dumnezeu, au adunat aceste trei cete și oști îngerești și arhanghelul Mihail a strigat cu mare glas: „Să luăm aminte! Să stăm bine, să stăm cu frică înaintea Celui ce ne-a făcut pe noi și să nu cugetăm cele potrivnice lui Dumnezeu. (Fiindcă dintre aceștia au fost și cei ce au căzut, și din îngeri luminați, s-au făcut diavoli întunecați, pentru mândria lor). Să luăm aminte ce au pătimit cei ce erau împreună cu noi zidiți și cum se împărtășeau cu noi din dumnezeiasca lumină. Să luăm aminte cum, îndată, din lumină s-au prefăcut în întuneric pentru mândria lor și din înălțime au fost aruncați jos în adânc. Să luăm aminte, cum a căzut din cer luceafărul cel ce răsărea dimineața și s-a sfărâmat pe pământ”.
Astfel grăind Arhanghelul Mihail către tot soborul îngeresc, a început cel ce stătea la locul cel dintii cu Serafimii, cu Heruvimii și cu toate cetele cerești, a slăvi pe Sfânta cea de o ființă și nedespărțită Treime, pe Unul Dumnezeu, cântând cu glas de prăznuire: Sfânt, sfânt, sfânt, Domnul Savaot, plin este cerul și pământul de mărirea Ta!
Deci această conglăsuire a sfinților îngeri s-a numit sobor îngeresc, adică luare aminte, o cugetare, o glăsuire, o unire; căci împreună și cu un glas slăvesc pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, pe Sfânta Treime, Căreia și noi cei de țarină să-I aducem mărire în veci. Amin.
Notă. Biserica, după credința noastră, se împarte în două: Biserica luptătoare, adică aceea care cuprinde pe credincioșii care sunt încă în viață și luptă împotriva tuturor relelor; și Biserica biruitoare sau triumfătoare, care cuprinde pe credincioșii care au trecut din viață și au biruit toate uneltirile cele rele, și împărățesc cu Domnul în Cer.
De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.
Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.
Slavă...
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.
Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Apoi:
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.
Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;
Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;
Și a înviat a treia zi, după Scripturi.
Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;
Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.
Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.
Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;
Aștept învierea morților.
Și viața veacului ce va să fie. Amin.
Doamne, miluiește (de 12 ori).
Apoi:
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).
(Troparul)
Doamne, miluiește (de trei ori).
Apoi:
Psalmul 50
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)Condac 1
Pe căpeteniile îngerilor Treimii, pe Mihail și Gavriil, să-i lăudăm noi toți, iubitorii de praznic, care ne acoperim cu aripile amândurora și din nevoile cele de multe feluri ne izbăvim, unuia grăind: bucură-te, slujitorule al Legii, iar altuia zicând: bucură-te, îngere al darului!
Icos 1
Arhanghele Mihaile, mai-marele cetelor îngerilor celor fără de trup, creat ai fost de Dumnezeu, Ziditorul tuturor; de aceea, cu bucurie, laude de acest fel aducem ție:
Bucură-te, făptură a Minții celei ce a făcut lumea;
Bucură-te, revărsarea luminii celei mai înainte de lumină;
Bucură-te, cel ca focul, care stai aproape de Dumnezeire;
Bucură-te, slujitorule neostenit al Treimii;
Bucură-te, Duh înfocat și nematerial după asemănarea lui Dumnezeu;
Bucură-te, ființă nemuritoare, lăudătoare de Dumnezeu;
Bucură-te, apărătorule de foc al cerului;
Bucură-te, căpetenia oștii celei nematerialnice;
Bucură-te, luminătorule al cetelor celor bine mulțumitoare;
Bucură-te, arzătorule al duhului celui nemulțumitor;
Bucură-te, prin care firea îngerilor s-a întărit;
Bucură-te, prin care satana s-a surpat;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii!
Condac 2
Pe îngerii cei nemulțumitori văzându-i trufindu-se și din cerul cel înfocat căzând, o dumnezeiescule Mihaile, ca un rob mulțumitor stând, ai strigat: «Să stăm bine și să luăm aminte», cântând Sfintei Treimi: Aliluia!
Icos 2
Gavriil, al minților celor ascunse și al tainelor Celui Preaînalt părtaș te-ai arătat, făcând mai înainte cunoscute cele ce aveau să fie și bunele vestiri de bucurie oamenilor spunându-le. Pentru aceasta, cu dorință mă grăbesc a-ți cânta ție:
Bucură-te, văzătorule al luminii celei necunoscute;
Bucură-te, părtașule al tainelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce descoperi cele ascunse ale voinței;
Bucură-te, vestitorule de cele negrăite ale lui Dumnezeu;
Bucură-te, că strălucești cu mintea în știința cea ascunsă;
Bucură-te, că întru această știință înveți pe față pe oameni;
Bucură-te, slujitorule al bunelor vestiri dumnezeiești;
Bucură-te, vestitorul lucrurilor celor îmbucurătoare;
Bucură-te, arătarea multor neștiințe;
Bucură-te, că mai înainte ai cunoscut cele ce aveau să fie;
Bucură-te, prin care în lume s-a adus bucuria;
Bucură-te, prin care întristarea a fost îndepărtată afară;
Bucură-te, Gavriile, îngere al darului!
Condac 3
Proorocului Daniel mai mult decât tuturor proorocilor ai arătat taina cea străină a venirii celei înfricoșătoare a lui Hristos și a iconomiei, preamare Gavriile; și pe el l-ai înțelepțit a cânta cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 3
Având numirea de putere de la Dumnezeu, Mihaile, cu dumnezeiască minte puternic în războaie pururea te-ai arătat; și pe Iacov în luptă l-ai întărit ca să biruiască neamurile străine; pentru aceea mărim puterea ta, zicând:
Bucură-te, cel ce ești mai puternic decât focul;
Bucură-te, cel ce ești mai ascuțit decât văpaia;
Bucură-te, cel ce ai înecat oștile egiptenilor;
Bucură-te, cel ce ai învins cetele canaanenilor;
Bucură-te, că pe Moise și Aaron i-ai întărit;
Bucură-te, că pe Iisus al lui Navi îndrăzneț l-ai făcut;
Bucură-te, cel ce deodată oștirea asirienilor ai tăiat;
Bucură-te, cel ce pe Simion al amoreilor l-ai lovit;
Bucură-te, pierzarea lui Og, împăratul Vasanului;
Bucură-te, pază a marelui Moise;
Bucură-te, prin care se pierd cei rău-credincioși;
Bucură-te, prin care dreptcredincioșii se înalță;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii!
Condac 4
Mihaile, căpetenie a îngerilor, roagă, cu solirile tale, pe Dumnezeu pentru noi care prealăudatul tău praznic cu dragoste îl cinstim, ca zilele noastre în fapte bune să le petrecem și ne învrednicește ca, viața cea mai bună dobândind, lui Dumnezeu împreună cu tine să-I cântăm: Aliluia!
Icos 4
Venit-ai de la Cel Preaînalt, Gavriile, minte dumnezeiască, aducând Anei și lui Ioachim bunele vestiri de bucurie, cu dezlegarea sterpăciunii lor; pentru care, bucurându-ne, ție cu credință îți grăim:
Bucură-te, aducătorule al știrilor frumoase;
Bucură-te, cel care celor doritoare de prunci le aduci bucurie;
Bucură-te, cel ce ești rodire dată de Dumnezeu celor neroditori;
Bucură-te, naștere plăcută lui Dumnezeu, a celor fără de copii;
Bucură-te, că fericitului strămoș i-ai adus naștere mărită;
Bucură-te, că fericitei strămoașe i-ai dat odraslă pântecelui;
Bucură-te, cel ce dezlegi legăturile nașterii de prunci;
Bucură-te, cel care povățuiești darul celor ce se nasc;
Bucură-te, laudă a multor părinți;
Bucură-te, mângâierea maicilor celor bune;
Bucură-te, prin care crește neamul omenesc;
Bucură-te, prin care nașterea mai înainte se vestește;
Bucură-te, Gavriile, îngere al darului!
Condac 5
Maria, Născătoarea de Dumnezeu și Doamna lumii venind în biserica Domnului, trimis ai fost, o, Gavriile, să-i aduci cu îngrijire hrană cerească și totdeauna ai deșteptat-o spre a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 5
Pe strămoșii cei de demult, care se rugau lui Dumnezeu, i-ai mântuit din multe rele, o, Mihaile, iar poporului ales pururea i-ai fost înaintemergător; de aceea, într-acest fel grăim ție:
Bucură-te, cel ce pe Isaac de junghiere l-ai scăpat;
Bucură-te, cel ce pe Avraam de bucurie l-ai umplut;
Bucură-te, cel ce pe însetatul Ismail l-ai răcorit;
Bucură-te, străină mângâiere a Agarei celei ce plângea;
Bucură-te, stâlpul cel în chip de foc care pe Israel l-ai condus;
Bucură-te, norul cel aurit, care pe Israel în cale îl acopereai;
Bucură-te, că pe cei întâi-născuți ai evreilor i-ai păzit;
Bucură-te, că pe cei întâi-născuți ai egiptenilor i-ai omorât;
Bucură-te, laudă strălucită a evreilor;
Bucură-te, îngrădire tare a Legii;
Bucură-te, că pe popor din Egipt ai scos;
Bucură-te, că pe el la pământ bun l-ai adus;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii!
Condac 6
Când S-a pogorât în muntele Sinai Marele Dumnezeu, vrând să dea Lege evreilor, prin slujirea și mijlocirea ta, mare Mihaile, pe aceasta lui Moise o ai descoperit și l-ai învățat să cânte: Aliluia!
Icos 6
Lui Zaharia celui sfințit care, odinioară, în locașul lui Dumnezeu, cerea scăpare și mântuire pentru popor, i-ai vestit, o, Gavriile, nașterea dumnezeiescului Înaintemergător. De aceea, de bunele tale vestiri spăimântându-ne, grăim ție acestea:
Bucură-te, cel ce ai vestit omenirii lucruri preaminunate;
Bucură-te, cel ce pe îngerul Tatălui l-ai arătat;
Bucură-te, grăire îmbucurătoare către Zaharia;
Bucură-te, dulce auzire pentru Elisabeta;
Bucură-te, că pe Botezătorul lui Hristos l-ai binevestit;
Bucură-te, că pe el, al doilea Ilie, mai înainte l-ai vestit;
Bucură-te, cel ce ai prevestit pe predicatorul pocăinței;
Bucură-te, trâmbița cea tare răsunătoare a candelabrului luminii;
Bucură-te, vestitorul începerii Darului;
Bucură-te, vestirea zorilor zilei;
Bucură-te, semnul mântuirii oamenilor;
Bucură-te, temelia împărăției cerurilor;
Bucură-te, Gavriile, îngere al darului!
Condac 7
Dumnezeu Cuvântul, vrând mai înainte a Se întrupa pentru noi, taina aceasta numai ție, o, Gavriile, a încredințat-o și slujitor al acesteia te-a ales pe tine; iar tu, cugetând în sineți la minunea aceasta, cântai așa: Aliluia!
Icos 7
Pe cei trei tineri de demult, din văpaia cuptorului i-ai scăpat, Mihaile arhanghele, arătându-te preamărit și luminat cu chipul și asemănarea lui Dumnezeu, încât de minunea aceasta tiranul s-a înspăimântat; de aceea grăim ție:
Bucură-te, stingerea focului celui nepotolit;
Bucură-te, ațâțarea văpăii celei pururea vii;
Bucură-te, scăparea tinerilor feciori;
Bucură-te, păzire a trupurilor celor neîntinate;
Bucură-te, că tu, cu înfățișarea ta, pe tiranul ai înfricoșat foarte;
Bucură-te, că tu pe Daniel proorocul l-ai împuternicit;
Bucură-te, cel ce ai răpit pe Avacum proorocul;
Bucură-te, că pe el în grabă l-ai dus la Babilon;
Bucură-te, învingerea cea tare a lui Ghedeon;
Bucură-te, înfrângerea cea strălucită a lui Madiam;
Bucură-te, prin care se întăresc credincioșii;
Bucură-te, prin care se înfricoșează tiranii;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii!
Condac 8
Străină minune, văzându-te pe tine Balaam vrăjitorul, și în urmă, David proorocul, la tine, o, fericite Mihaile, în grabă căzând, s-au închinat: unul de frică încremenind, iar celălalt lui Dumnezeu grăind: Aliluia!
Icos 8
Ca un purtător de fulger atotstrălucit și atotvoios ai venit către cea plină de dar, Gavriile, aducându-i bunele vestiri de bucurie. Pentru aceasta și noi, bucurându-ne, te fericim pe tine, cântându-ți:
Bucură-te, vestitorule al bucuriei celei nesfârșite;
Bucură-te, dezlegătorule al blestemului celui de demult;
Bucură-te, ridicarea lui Adam celui căzut;
Bucură-te, mângâierea Evei celei întristate;
Bucură-te, înalt descoperitorule al întrupării Cuvântului;
Bucură-te, mărite cunoscător al pogorârii lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce bucurându-te ai zis celei pline de dar: «Bucură-te»;
Bucură-te, cel ce ai dezlegat cu «Bucură-te» toată întristarea;
Bucură-te, stea care ai vestit Soarele;
Bucură-te, luminătorule, care ne-ai arătat lumina cea neapropiată;
Bucură-te, prin care lumea s-a luminat;
Bucură-te, prin care întunericul s-a desființat;
Bucură-te, Gavriile, îngere al darului!
Condac 9
Nașterea Mântuitorului o ai vestit cu bucurie păstorilor celor ce privegheau, Gavriile, bucurându-te; și la închinarea Lui pe magi, ca o stea luminoasă, i-ai condus și pe toți i-ai înțelepțit a cânta Celui născut așa: Aliluia!
Icos 9
Râvnitor și puternic apărător al Tesalonicului celui nou te-ai arătat, Mihaile, purtătorule de lumină și ajutător mare ești pururea popoarelor creștine, de multe nevoi scăpându-le și îndemnându-le a cânta ție:
Bucură-te, cetatea poporului celui nou;
Bucură-te, tăria neamurilor creștine;
Bucură-te, cel ce pe apostoli de multe ori i-ai întărit;
Bucură-te, cel ce pe martiri tari i-ai făcut;
Bucură-te, că pe Petru din legături și din închisoare l-ai slobozit;
Bucură-te, că tu pe Irod îndată l-ai omorât;
Bucură-te, al Bisericii păzitor neînvins;
Bucură-te, cel ce ești asupra ereticilor secure cu două ascuțișuri;
Bucură-te, întărire puternică a cuvioșilor;
Bucură-te, sprijin luminat al ierarhilor;
Bucură-te, prin care se lățește credința;
Bucură-te, prin care se micșorează rătăcirea;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii!
Condac 10
Sfârșitul a toată lumea când se va face, Mihaile, trâmbița cea mai de pe urmă vei trâmbița, după care morții din pământ, sculându-se, cu frică vor sta înaintea judecătorului nepărtinitor, cântând împreună cu tine cântarea: Aliluia!
Icos 10
Totdeauna numele tău, o, Gavriile, purtătorule de lumină, arată luminat înălțimea rânduielii tale, căci, după chemarea lui Dumnezeu, te-ai arătat cu cuviință slujitor vrednic al Cuvântului, Dumnezeu-Omului; de aceea, cu laude te fericim, grăind:
Bucură-te, prin care logodnicul în taină s-a învățat;
Bucură-te, prin care Fecioara de dânsul a fost luată;
Bucură-te, cel ce numele lui Iisus mai înainte l-ai spus;
Bucură-te, cel ce ai vestit mântuirea lumii;
Bucură-te, că logodnicului Iosif i-ai descoperit taina;
Bucură-te, că pe Iisus în Egipt L-ai scăpat;
Bucură-te, cel ce pe Hristos din Egipt înapoi L-ai chemat;
Bucură-te, cel ce ai vestit că El va locui în cetatea Nazaret;
Bucură-te, cel ce pe credincioșii magi, taina i-ai învățat;
Bucură-te, că pe dânșii de Irod i-ai scăpat;
Bucură-te, prin care Iisus a fost păzit;
Bucură-te, prin care Irod a fost luat în râs;
Bucură-te, Gavriile, îngere al darului!
Condac 11
Deasupra pietrei mormântului celui primitor de Viață, șezând îmbrăcat în alb și ca fulgerul strălucind, Gavriile, învierea lui Hristos ai binevestit femeilor, zicând lor «nu plângeți» și cântând cântarea: Aliluia!
Icos 11
Făclie lumii ești, Mihaile arhanghele, strălucind mințile credincioșilor și povățuindu-le către cunoștința cea dumnezeiască și către mântuire, luminând și mântuind de răutățile amăgitoare pe toți care grăiesc:
Bucură-te, apărătorule al tuturor credincioșilor;
Bucură-te, făcătorule al multor feluri de minuni;
Bucură-te, neîmpuținată tămăduire a bolnavilor;
Bucură-te, grabnică scăpare a celor din robie;
Bucură-te, cel ce ai apărat Mănăstirea Dochiarului;
Bucură-te, că pe aceasta o ai izbăvit de năvălirea saracinilor;
Bucură-te, scăparea tânărului celui afundat;
Bucură-te, arătarea aurului celui ascuns;
Bucură-te, cel ce ai făcut să izvorască izvor de aghiasmă;
Bucură-te, cel ce pe apă faci minuni;
Bucură-te, înfrumusețătorul Bisericii creștine;
Bucură-te, ajutătorul Bisericii acesteia;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii!
Condac 12
Dar dumnezeiesc dăruiește celor ce serbează cu dragoste ziua amintirii tale, Mihaile, și celor ce te cheamă pe tine la ieșirea lor din viață arată-te ajutător și mai ales păzește-ne pe noi, cei ce în biserica ta cântăm: Aliluia!
Icos 12
De la tine, o, îngere al darului, învățându-ne a cânta în psalmi laude de bucurie dumnezeieștii întrupări, ție cele de mulțumire cu dor cântăm și ca unui bun vestitor, mărindu-te, așa-ți grăim:
Bucură-te, bucuria celor întristați;
Bucură-te, păzitorul celor asupriți;
Bucură-te, bogăția nefurată a săracilor;
Bucură-te, liman de mântuire al celor ce înoată;
Bucură-te, armă prea puternică a credincioșilor;
Bucură-te, laudă preamărită a preoților evlavioși;
Bucură-te, întăritorule al mănăstirilor;
Bucură-te, îngrijitorule minunat al bisericii acesteia;
Bucură-te, apărătorule al celor ce pe tine te măresc;
Bucură-te, preabunule aducătorule de bucurie al sufletelor;
Bucură-te, binecuvântare dumnezeiască a credincioșilor;
Bucură-te, bună povățuire a călugărilor;
Bucură-te, Gavriile, îngere al darului!
Condac 13
O, dumnezeieștilor căpetenii ale îngerilor, Mihaile și Gavriile, care stați aproape de scaunul lui Dumnezeu, laudele acestea ale noastre, ca banul văduvei primindu-le, de gheenă ne izbăviți pe noi, ca împreună cu voi să cântăm: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Arhanghele Mihaile, mai-marele... și Condacul întâi: Pe căpeteniile îngerilor...
Icos 1
Arhanghele Mihaile, mai-marele cetelor îngerilor celor fără de trup, creat ai fost de Dumnezeu, Ziditorul tuturor; de aceea, cu bucurie, laude de acest fel aducem ție:
Bucură-te, făptură a Minții celei ce a făcut lumea;
Bucură-te, revărsarea luminii celei mai înainte de lumină;
Bucură-te, cel ca focul, care stai aproape de Dumnezeire;
Bucură-te, slujitorule neostenit al Treimii;
Bucură-te, Duh înfocat și nematerial după asemănarea lui Dumnezeu;
Bucură-te, ființă nemuritoare, lăudătoare de Dumnezeu;
Bucură-te, apărătorule de foc al cerului;
Bucură-te, căpetenia oștii celei nematerialnice;
Bucură-te, luminătorule al cetelor celor bine mulțumitoare;
Bucură-te, arzătorule al duhului celui nemulțumitor;
Bucură-te, prin care firea îngerilor s-a întărit;
Bucură-te, prin care satana s-a surpat;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii!
Condac 1
Pe căpeteniile îngerilor Treimii, pe Mihail și Gavriil, să-i lăudăm noi toți, iubitorii de praznic, care ne acoperim cu aripile amândurora și din nevoile cele de multe feluri ne izbăvim, unuia grăind: bucură-te, slujitorule al Legii, iar altuia zicând: bucură-te, îngere al darului!
Paraclisul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil
Troparul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil
Glasul al 4-lea
Mai-marilor Voievozi ai oștirilor cerești, rugămu-vă pe voi noi, nevrednicii, ca prin rugăciunile voastre să ne acoperiți cu acoperământul aripilor măririi voastre celei netrupești, păzindu-ne pe noi, cei ce cădem cu dinadinsul și strigăm: Izbăviți-ne din nevoi, ca niște Mai-mari peste cetele Puterilor celor de sus.
Canonul
Cântarea 1
Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat…
Stih: Sfinților Arhangheli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Ca cei ce sunteți căpetenii la Sfinților Îngeri și vă veseliți în chip strălucit de vederea lui Dumnezeu, pe Dătătorul de bine și Mântuitorul pentru noi rugați-L.
Stih: Sfinților Arhangheli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Neîncetat Te slăvesc cu credință mulțimele celor netrupești, veselindu-se de frumusețea Ta și de nemăsurata Ta strălucire, Mântuitorule. Pentru rugăciunile lor, milostivește-ne spre noi.
Slavă…
Cuprinși de silnice ispite, la voi scăpăm noi, credincioșii, ca la niște apărători; Arhangheli dumnezeiești, cu osârdie acum pe Stăpânul rugați-L.
Și acum...
Fii mie, Fecioară, scăpare și liman, zid și apărare, ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu trup, pe Izbăvitorul și Preaînduratul, Maică dumnezeiască.
Cântarea a 3-a
Irmos: Doamne, Cel ce ai făcut…
Stih: Sfinților Arhangheli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Ca niște mai-mari peste oștile îngerești, împodobiți cu daruri de multe feluri, mai-marilor Voievozi, înfrumusețați bisericile lui Hristos cu străluciri dumnezeiești, prin ale voastre ocrotiri.
Stih: Sfinților Arhangheli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Ca niște Îngeri milostivi, rugați acum pe Cel milostiv să mă învrednicească de daruri sfinte. Pe mine, dar, cel ce mă apuc pe căi nemilostive și rele, la calea pocăinței chemați-mă.
Slavă...
Voi cei încununați acum cu podoaba slavei celei cerești, izbăviți din necaz, cu arma bunei-voiri, mulțimea credincioșilor, cei ce stați cu multă cinste în preajma lui Dumnezeu, dumnezeieștilor Arhangheli.
Și acum...
Te-ai făcut locaș dumnezeiesc al vieții celei adevărate, singură din veac arătându-te Maică Fecioară, Curată. De aceea, preaneprihănită, pe cel din umbra morții către viață îl călăuzește acum cu rugăciunile tale.
Apoi aceste Stihiri
De boli și de primejdii de tot felul izbăviți pe cei ce prăznuiesc cu credință soborul vostru, căpeteniilor de cete, ca niște străjuitori ocrotitori ai ortodocșilor.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu.
Cântarea a 4-a
Irmos: Auzit-am, Doamne…
Stih: Sfinților Arhangheli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Doime începătoare a adunării Arhanghelilor, pe cei ce aleargă la acoperământul tău, din toată primejdia, slobozește-i.
Stih: Sfinților Arhangheli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Mai-marilor Voievozi, cei ce sunteți văzători ai strălucirii celei cu dumnezeiască stăpânire și de bine dătătoare, pe robii voștri din rele izbăviți-i.
Slavă...
În sfintele rugăciuni să vă aflu pe voi Îngeri ajutători, întărind sufletul meu și cugetul meu luminându-l.
Și acum...
Cu sfințenie te slăvesc dumnezeieștile oști ale celor fără de trup, Maică a lui Dumnezeu Preacurată, că pe Ziditorul lor L-ai purtat.
Cântarea a 5-a
Irmos: Luminează-ne pe noi…
Stih: Sfinților Arhangheli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Mai-marilor Voievozi, cei ce stați în jurul lui Dumnezeu și sunteți luminați de razele ce izvorăsc dintr-Însul, pe robii voștri păziți-i.
Stih: Sfinților Arhangheli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Pe Stăpânul și Dumnezeul nostru rugați-L să se dăruiască nouă izbăvire, ca cei ce sunteți mijlocitori pentru izbăvirea muritorilor.
Slavă...
Cunoscători ai tainei slavei Tale celei cinstite și negrăite, Mântuitorule, ai pus pe mai-marii Voievozi. Prin aceștia, păzește acum pe robii Tăi.
Și acum...
Mir de taină te numim pe tine, Preasfântă, ca ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu trup, Cel ce izvorăște darurile cele înmiresmate.
Cântarea a 6-a
Irmos: Rugăciunea mea…
Stih: Sfinților Arhangheli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Văzătorilor de Dumnezeu, cei ce v-ați învrednicit a sta neclintiți înaintea tronului celui înfricoșător și a vă desfăta de lumina Sfintei Treimi, rugați-vă, Îngerilor, să se izbăvească de ispite cei ce caută scăpare sub acoperământul vostru.
Stih: Sfinților Arhangheli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Curățiți putreziciunea patimilor și potoliți viforul bolilor, iar smintelile de credință curmați-le, o, dumnezeieștilor Arhangheli, și pe toți izbăviți-i-ne, cu rugăciunile voastre, de toată erezia.
Slavă...
Căpetenii sfinte ale cetelor îngerești, cei ce stați pururea înaintea Treimii și vedeți înșivă cele înfricoșătoare și negrăite, pe toți izbăviți-ne, Arhanghelilor, din primejdii și ispite, cu rugăciunile voastre, rugămu-vă.
Și acum...
Cămara cea însuflețită a Mântuitorului, ceea ce strălucește cu razele sfinteietoare ale fecioriei, ca un crin în chipul luminii și cu bună cuviință în mijlocul năpădirii spinilor, ca o Fecioară Născătoare de Dumnezeu este slăvită.
Apoi aceste Stihiri
De boli și de primejdii de tot felul izbăviți pe cei ce prăznuiesc cu credință soborul vostru, căpeteniilor de cete, ca niște străjuitori ocrotitori ai ortodocșilor.
Curată, care prin cuvânt pe Cuvântul în chip netălcuit L-ai născut în zilele din urmă, nu înceta rugându-L, ca una ce ai îndrăznire de maică.
Condacul
Glasul al 2-lea
Mai-marilor Voievozi ai lui Dumnezeu, slujitori ai dumnezeieștii slave, călăuzitori ai oamenilor și căpetenii ale celor fără de trup, cereți nouă ceea ce este de folos și mare milă, ca niște mai-mari Voievozi ai celor fără de trup.
Cântarea a 7-a
Irmos: Tinerii, cei ce din ludeea…
Stih: Sfinților Arhangheli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Har de multe feluri, mai-marilor Voievozi dumnezeiești, să ne dăruiască nouă Binefăcătorul tuturor. Cărui Biserică izbăviți-o acum, pe ceea ce cântă: Dumnezeul Părinților noștri, binecuvântat ești.
Stih: Sfinților Arhangheli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Cu puterea Celui ce vede toate fiind pururea întăriți, cercetați cu dinadinsul marginile pământului și ocrotiți pe toți cei ce cântă cu credință: Dumnezeul Părinților noștri, binecuvântat ești.
Slavă...
Împreună cu Îngerii cei nematerialnici, cetele credincioșilor, veniți să cinstim această fericită zi, săvârșind cu credință pomenirea Arhanghelilor lui Dumnezeu și strigând către ei: Izbăviți-ne de boli.
Și acum...
Liman de mântuire știindu-te pe tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, scăpăm de primejdiile și de furtunile vieții, strigând către Fiul tău: Dumnezeul părinților noștri, binecuvântat ești.
Cântarea a 8-a
Irmos: Pe Împăratul…
Stih: Sfinților Arhangheli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Pe Arhanghelii ce-Ți stau înainte și laudă în cântări slava Ta cea negrăită, primește-i, Stăpâne al tuturor, pe cei ce acum Te roagă pentru noi.
Stih: Sfinților Arhangheli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Cântări neîncetate aducând Dumnezeului tuturor, o, dumnezeieștilor Arhangheli, pomeniți pe cei ce vă laudă cu credință.
Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.
Lumini ale Dumnezeirii fiind, o, mai-marilor Voievozi dumnezeiești, rugămu-vă, pe toți umpleți-ne de lumina și slava cerească.
Și acum...
Cu fulgerele tale cele prea strălucite, Maica lui Dumnezeu, îi luminezi pe cei ce cu credință te cunosc pe tine, cea mai cinstită decât duhurile cerești.
Cântarea a 9-a
Irmos: Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu…
Stih: Sfinților Arhangheli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Biserica ce, prin virtute, închipuie cetele celor netrupești, lumineaz-o acum, Stăpâne al tuturor, ocrotind-o cu Îngerii Tăi.
Stih: Sfinților Arhangheli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Mai-marilor peste cetele lui Dumnezeu, dăruiți ocrotire sufletelor noastre, ale tuturor celor ce cinstim praznicul vostru preastrălucitși dumnezeiesc.
Slavă...
Ca niște păzitori ai lumii și ai ortodocșilor și mai-mari Voievozi ai Puterilor dumnezeiești, de boli și de rele izbăviți-ne.
Și acum...
Ca aurora ce răsare zorii peste toți cei din întuneric, Curată, pe Hristos roagă-L să lumineze pe cei ce cu credință pururea te laudă pe tine.
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Megalinarile
Acoperă, apără și păzește cu rugăciunile tale, dumnezeiescule Arhanghel Mihail, cel cu chip de fulger, pe cei ce cu credință te cinstesc și te laudă cu dragoste, ca pe cel dintâi între Îngeri și mai-mare Voievod.
Fii apărător nouă tuturor în întreaga viață și ne ajută în ceasul înfricoșător al amarei morți, minte dumnezeiască, Arhanghele al Domnului, Mihaile, vrednicule de laudă.
Pereche vrednică de cântare și doime nematerialnică și dumnezeiască, mântuiți din tot felul de primejdii, pe cei ce vă laudă cu credință, Arhangheli ai Domnului, Mihaile și Gavriile.
Tronuri, Heruvimi și Serafimi, Stăpânii, Domnii și Puteri, Începătoriile, Arhangheli și Îngeri, rugați pentru noi pe Ziditorul.
Pe ceea ce este mai înaltă decât cerurile și mai curată decât strălucirile soarelui, care ne-a izbăvit pe noi din blestem, pe Stăpâna lumii, cu cântări să o cinstim.
Canon de rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria la Sărbătoarea Soborului Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi a tuturor puterilor cereşti

Cântarea 1
Glasul al 2-lea
Irmosul
Întru adânc a aşternut de demult toată oastea lui Faraon Puterea Cea Preaîntr-armată, iar întrupându-Se Cuvântul, a pierdut păcatul cel rău Domnul cel Preaslăvit, căci cu Slavă S-a preaslăvit.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Ca pe o Frumoasă, ca pe o Împodobită toată, ca pe cea fără prihană între femei, Dumnezeu pe tine alegându-te, în pântecele tău cel fără prihană S-a sălăşluit. Pe Acela roagă-L, Ceea ce eşti cu totul fără prihană, de prihana greşelilor să mântuiască pe toţi cei ce te laudă pe tine.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Precum zice psalmistul, Curată, de-a dreapta ca o Împărăteasă a Împăratului Celui Ce a Răsărit din pântecele tău, ai stat. Pe Acela roagă-L, Ceea ce eşti cu totul fără prihană, ca stătător de-a dreapta să mă arate în ziua răsplătirii, Dumnezeiască Mireasă.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Firea cea uscată a oamenilor, prin toate cele netrebnice, Ceea ce ai născut Ploaia Cea Cerească, toată ai înnoit-o. Dar mă rog şi brazda sufletului meu cea uscată arat-o aducătoare de roadă, Dumnezeiască Mireasă.
Cântarea a 3-a
Irmosul
Înflorit-a pustiul ca şi crinul, Doamne, Biserica păgânilor cea stearpă prin venirea Ta, întru care s-a întărit inima mea.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Îmbrăcându-se întru mine, omul, din pântecele tău a ieşit Făcătorul, Ceea ce eşti cu totul fără prihană; haina nestricăciunii dăruind celor ce s-au golit prin multe lucrări netrebnice.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Pe Cuvântul lui Dumnezeu Cel Preacinstit L-ai născut, Stăpână, pe Care cu osârdie roagă-L să se milostivească spre smeritul meu suflet, cel mâhnit pentru ocările dulceţilor.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Rănile sufletului meu vindecă-le, Preacurată şi smerită inima mea cea otrăvită cu veninul şarpelui, cu doctoria ta cea lucrătoare o vindecă.
Cântarea a 4-a
Irmosul
Venit-ai din Fecioară, nu sol, nici înger, ci Tu Însuţi Domnul Te-ai Întrupat şi m-ai mântuit pe mine, tot omul. Pentru aceasta strig Ţie: Slavă Puterii Tale, Doamne.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Picătură de umilinţă rourează-mi mie, Stăpână, scoţând toată arderea inimii mele şi adăogirile cele înşelătoare potolind.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Pe mine cel vătămat cu arma desfătării şi care zac rănit, Preacurată, nu mă trece cu vederea, ci mă vindecă cu suliţa şi cu sângele Fiului tău şi Dumnezeului nostru, Celui Ce S-a Răstignit pentru noi.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Ceea ce te-ai îmbogăţit cu Stăpânia a toată făptura, pe mine cel rău sărăcit de Dumnezeiescul har mă învredniceşte, ca să te slăvesc pe tine ca pe Ocrotitoarea mea cea Bună, Ceea ce eşti cu totul fără prihană.
Cântarea a 5-a
Irmosul
Mijlocitor te-ai făcut lui Dumnezeu şi oamenilor, Hristoase Dumnezeule. Că prin Tine, Stăpâne, am aflat întoarcere din noaptea necunoştinţei către Părintele Tău, Cel Ce este Începătorul luminii.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Ceea ce ai născut Calea vieţii, Preacurată, povăţuieşte-mă la cale dreaptă pe mine, cel surpat acum fără pricepere în calea greşită şi în prăpastia cumplitelor căderi.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Înstrăinându-mă nebuneşte de la Dumnezeu, Fecioară, fără pricepere, desfrânat am vieţuit, rătăcind în latura patimilor cea îndepărtată. Ci, mă întoarce şi mă izbăveşte cu mângâierile tale.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Cu apele tale cele de viaţă curgătoare adapă pe robul tău, pe cel aprins de văpaia păcatelor şi ars de năvălirile demonilor, Fecioară Maică Preacurată.
Cântarea a 6-a
Irmosul
Întru adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat; din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Să nu mă arăţi demonilor spre bucurie, la judecata ce va să fie, Stăpână; ci cu bunăvoinţă să cauţi spre mine, nevrednicul, pe Judecătorul şi Fiul tău rugându-L.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Cu gândurile Te-am mâniat, Doamne şi cu faptele mele cele viclene şi fărădelege; iar acum spre rugăciune aduc pe Maica Ta, îndurându-Te Tu, Mântuitorule.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Ceea ce ai născut pe Ziditorul şi Dumnezeul tuturor, cu totul Lăudată Stăpână, scapă-mă de osândă pe mine, cel ce însumi m-am osândit cu greşelile mele.
Cântarea a 7-a
Irmosul
Porunca cea potrivnică lui Dumnezeu a tiranului celui călcător de lege înaltă văpaie a ridicat; iar Hristos a întins cinstitorilor de Dumnezeu tineri roua Duhului, Cel Ce este Binecuvântat şi Preaslăvit.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Tăria şi Lauda mea şi Mântuire şi Ocrotitoare şi Zid Nebiruit fiind, Stăpână, pe demonii cei ce se oştesc asupra mea învinge-i, că totdeauna caută să mă omoare pe mine.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Pe Dumnezeu Întrupându-L din Feciorescul tău sânge, ai Îndumnezeit, Fecioară, omenirea. Pentru aceasta mă rog ţie, pe mine, cel spurcat cu patimile şi stricat cu uneltirile vrăjmaşului, izbăveşte-mă cu rugăciunile tale.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Cuptorul mai înainte a închipuit naşterea ta, Ceea ce eşti cu totul fără prihană; că pe tineri nu i-ai ars, precum nici pântecele tău, Focul Cel de Neîndurat. Pentru aceasta mă rog ţie, scapă de focul cel veşnic pe robul tău.
Cântarea a 8-a
Irmosul
Cuptorul cel cu foc oarecând în Babilon lucrările şi-a despărţit cu Dumnezeiasca poruncă, pe haldei arzând, iar pe credincioşi răcorind, pe cei ce cântau: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Suflete al meu râvneşte cele bune, prin purtarea ta de grijă de lucruri Dumnezeieşti, depărtându-te de la cele rele; căci ai pe Maica lui Dumnezeu care se roagă pentru tine şi Folositoarea tuturor cea Neînfricată, ca pe o Milostivă şi de oameni Iubitoare.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Dezlegat-ai de legătura osândirii celei de demult omenirea, Născătoare de Dumnezeu. Pentru aceasta mă rog ţie, dezleagă toată legătura inimii mele, Preacurată, legându-mă în schimb cu Dumnezeiasca dragoste a Ziditorului.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Raza Slavei Tatălui născând-o, Născătoare de Dumnezeu, luminează inima mea cea care se mâhneşte pentru ocara greşeIilor şi Slavei Celei pururea Veşnice mă arată părtaş, ca să te măresc cu credinţă.
Cântarea a 9-a
Irmosul
Fiul Părintelui Celui fără de început, Dumnezeu şi Domnul, Întrupându-Se din Fecioară S-a arătat nouă, ca să lumineze cele întunecate şi să adune cele risipite. Pentru aceasta pe Născătoarea de Dumnezeu cea Prealăudată o mărim.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Gustând mâncare necuvenită Adam, moarte din pom cu amărăciune a cules. Iar Fiul tău, pe lemn pironindu-Se, a izvorât dulceaţa nemuririi, Preacurată. Pentru aceasta pe tine te cinstim.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Împărăteasă eşti a Împăratului şi Domnului, mai presus de cuvânt născând pe Cel Ce a stricat împărăţiile iadului. Pe Care, Fecioară, cu osârdie roagă-L să învrednicească de împărăţia de sus pe toţi cei ce te cinstesc pe tine.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Îmbunătăţeşte, Stăpână, smerită inima mea, cea înrăutăţită prin potopul desfătărilor, ca Ceea ce ai născut pe Cel bun. Şi ca o Preabună mă trece prin uşile cele bune ale pocăinţei.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Porunca cea cu Taină...
Mulţumim ţie pururea, Născătoare de Dumnezeu şi te mărim pe tine, Curată şi ne închinăm ţie, lăudând pe Cel Născut al tău, Ceea ce eşti plină de har, strigând neîncetat: miluieşte-ne pe noi, Fecioară Preamilostivă, ca o Bună şi de la demoni ne scoate şi din răspunsul cel înfricoşător la ceasul întrebării, ca să nu ne ruşinăm noi, robii tăi.
Canon de rugăciune la Sărbătoarea Soborului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil şi a tuturor puterilor cereşti (1)

Tropar la Sărbătoarea Soborului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil şi a tuturor puterilor cereşti
Glasul al 4-lea
Mai marilor Voievozi ai Oştilor cereşti, rugămu-vă pe voi noi, nevrednicii; cu rugăciunile voastre să ne acoperiţi pe noi, cu acoperământul aripilor slavei voastre celei netrupeşti păzindu-ne pe noi, cei ce cădem cu deadinsul şi strigăm: izbăviţi-ne din nevoi, ca nişte mai mari peste cetele puterilor celor de sus.
Cântarea 1
Glasul al 8-lea
Irmos: Să cântăm Domnului...
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Toţi credincioşii să lăudăm pe Ceea ce cârmuieşte toate căpeteniile cele fără de trup, ale cetelor celor de sus, pe Treimea Cea Nezidită, strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeule, Atotţiitorule!
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Pus-ai începătură făpturilor, fiinţa cea fără de trup a îngerilor, Făcătorule, care Preacurat Scaunul Tău înconjoară, strigând către Tine: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeule, Atotţiitorule!
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Bucură-te, Arhanghele Gavriil, de taină vestitorule al Întrupării lui Dumnezeu; Bucură-te, Arhanghele Mihail, mai marele cetelor celor fără de trup, care neîncetat strigaţi: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeule, Atotţiitorule!
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Strămoaşa Eva oarecând, prin călcarea poruncii, a supus blestemului tot neamul omenesc; iar tu, Fecioară, Mireasă a lui Dumnezeu, născând pe Ziditorul, l-ai întors către binecuvântare.
Cântarea a 3-a
Irmos: Frica Ta Doamne o sădeşte...
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Cu tărie ai aşezat, Nemuritorule, pe cei puternici, care săvârşesc întru tot sfântă voia Ta întru cele de sus, înaintea Ta pururea stând.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Pe tăinuitorii Întrupării Tale şi ai Cinstitei Învieri, pe mai marii îngerilor, Hristoase, care se roagă pentru noi, primeşte-i.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Îngeri ai pus păzitori oamenilor ca un Milostiv şi slujitori mântuirii slugilor Tale i-ai arătat, Hristoase.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Negrăit ai zămislit pe Domnul şi Mântuitorul, Dumnezeiască Mireasă, pe Cel Ce ne scapă din stricăciune pe noi, cei ce întru adevăr pe tine te chemăm.
Cântarea a 4-a
Irmos: Şezut-ai pe cai...
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cerești, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Şezut-ai pe îngeri ca pe nişte cai, Iubitorule de oameni şi ai apucat cu mâinile Tale frâul lor şi mântuire s-a făcut călătoria Ta celor ce strigă neîncetat: Slavă Puterii Tale, Doamne.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Acoperă pe îngeri virtutea Ta, Iubitorule de oameni, şi s-au umplut marginile pământului de Slăvită Dumnezeiască Lauda Ta, Cel Ce eşti fără de început; mântuieşte-ne pe noi, care împreună cu dânşii strigăm Ţie: Slavă Puterii Tale, Doamne.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Ieşit-ai, Îndurate, spre mântuirea poporului Tău, Hristoase, şi împreună chemi pe Puterile Tale şi veselie s-a făcut venirea Ta celor ce cu credinţă strigă Ţie: Slavă Puterii Tale, Doamne.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Fecioară şi Maică, mai presus de fire te-ai arătat, Preacurată, ca Ceea ce pe Hristos Dumnezeu şi Om L-ai născut, Căruia cu frică strigă Cetele îngereşti: Slavă Puterii Tale, Doamne.
Cântarea a 5-a
Irmos: De noapte mânecând...
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Cu dragoste nemutată, pururea spre tine, Hristoase, purtându-se spre Înălţimea cea mai presus de toate doririle, Puterile îngereşti neîncetat pe Tine Te slăvesc, Dumnezeule.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Tu, Cel Ce eşti Necuprins, pe îngerii Tăi cei după fiinţă înţelegători i-ai făcut cu harul Tău, Hristoase, nestricaţi după chip, aşezându-i cântăreţi ai Slavei Tale.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Tu ai păzit, Hristoase, pe slujitorii Tăi neplecaţi spre ce este mai rău, prin apropierea cea către Tine. Că izvorul bunătăţii fiind, faci bine celor ce slujesc Ţie după vrednicie.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Ceea ce după naştere eşti Fecioară, numai tu care nu ştii de nuntă, Curată Marie Preacinstită, la limanul tău îndreptează-ne pe noi din nevoi, povăţuindu-ne la mântuirea cea veşnică.
Cântarea a 6-a
Irmos: Ca Iona din chit, Doamne...
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Cu Dumnezeiască cuviinţă din cele ce n-au fost, Doamne, prin Cuvântul Tău ai adus fiinţele cereştilor şi nemuritoarelor Oştiri, luminoase făcându-le pe ele.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Tăinuitori cinstiţi ai laudei lui Dumnezeu v-aţi făcut voi, cei ce sunteţi fără de trup, cetăţeni după adevăr Cerescului şi Dumnezeiescului Cort, Făcătorului după vrednicie slujind.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Înţelegătoare Cete ale celor fără de trup, pe Tine, Fiul lui Dumnezeu, Cel fără de început, Te laudă neîncetat şi Te preaslăvesc ca pe Făcătorul şi Ziditorul a toate.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Pe Cel Ce şade împreună cu Tatăl fără de început întru cele preaînalte, Preacurată, în braţele tale a-L purta te-ai învrednicit. Pe Care, Curată, Milostiv fă-L nouă, robilor tăi.
CONDAC
Glasul al 2-lea
Mai marilor Voievozi ai lui Dumnezeu, slujitorilor Dumnezeieştii Slave, povăţuitorii oamenilor şi Căpeteniile îngerilor, cereţi pentru noi ceea ce este de folos şi mare milă, ca nişte mai mari Voievozi ai celor fără de trup.
Cântarea a 7-a
Irmos: Tinerii evrei în cuptor...
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Neputând să vadă Chipul Feţei Celui înaintea Căruia stau neîncetat, mulţimile îngerilor cele slujitoare care strigă: Binecuvântat eşti, Dumnezeule, în veci.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Lumină ai arătat, Îndurate, fiinţelor celor fără de materie ale îngerilor Tăi care, plini fiind de Lumina Cea Negrăită, neîncetat strigă: Binecuvântat eşti, Dumnezeule, în veci.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Prin Cuvântul Tău Cel Ipostatic, mulţimea îngerilor ai făcut şi sfinţind-o cu Dumnezeiescul Duh ai învăţat-o, Dumnezeule, să numească Treimea, Dumnezeu, în veci.
Stih: Preasfântă Treime, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.
Trei Feţe cunoscând, Slăvim Fiinţa Cea de Nescris: pe Tatăl şi pe Fiul şi împreună pe Duhul, strigând: Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeule, în veci.
Cântarea a 8-a
Irmos: Pe Domnul Cel Ce în munte...
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Vieţii îngereşti să râvnim şi gândurile să ne ridicăm la înălţime şi cu dânşii netrupeşte să cântăm, pe Domnul lăundându-L întru toţi vecii.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Dănţuitorii dănţuirii cereşti, care înconjoară Tronul Slavei şi pururea se întorc împrejurul lui Dumnezeu, îngerii Îl laudă şi-L preaînalţă întru toţi vecii.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Treimii, Celei Ce a făcut pară de foc fără materie pe cei ce slujesc întru înălţime neîncetat, să ne închinăm şi să O preamărim întru toţi vecii.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Cel Căruia în cer Îi stau cu cutremur mulţimi de îngeri şi de arhangheli, pe Acela în braţe te-ai învrednicit a-L purta, pe Care, de Dumnezeu Născătoare, roagă-L să mântuiască pe cei ce-L preaslăvesc pe El întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a
Irmos: Pe tine, Maica lui Dumnezeu...
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Pe Tine, Cel Ce ai împreunat în chip de negrăit, Hristoase, cu cele cereşti cele pământeşti şi o Biserică ai făcut pentru îngeri şi pentru oameni, neîncetat Te slăvim.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Îngeri şi Arhangheli, Scaune, Stăpânii şi Domnii, Căpetenii şi Puteri, Heruvimi şi Serafimi, cu Născătoarea de Dumnezeu, pentru lume rugaţi-vă.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Ocrotitori tuturor arătându-vă, Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cercetaţi pe cei ce din dragoste cinstesc întru tot prăznuită pomenirea voastră şi pe cei ce cântă cu credinţă izbăviţi-i de toată nenorocirea, mai marilor Voievozi.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Pe Cuvântul Cel fără de început, Cel Ce a voit să înnoiască firea mea, pe Acesta L-ai primit şi în Trup L-ai născut, Fecioară. Pentru aceasta pe tine, de Dumnezeu Născătoare, neîncetat te mărim.
SEDELNA
Glasul al 4-lea
Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi...
Sfintelor cete ale celor fără de trup, care cântaţi lui Dumnezeu, cu gânditoare limbile voastre neîncetat, laudă, rugaţi-vă pentru noi cei greşiţi.
SEDELNA
Glasul al 8-lea
Podobie: Porunca cea cu Taină...
Cetele celor fără de trup dorind a le lăuda noi cei de pe pământ, să urmăm cât se poate a lor sfinţenie, omorându-ne toate mădularele trupului, rugându-i, ca pe nişte apărători şi păzitori, să ne izbăvească de toată înşelăciunea nevăzutului vrăjmaş pe noi, cei ce îi lăudăm pe dânşii, ca să aflăm milă.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
Glasul al 8-lea
Podobie: Porunca cea cu Taină...
Mulţumim ţie pururea, Născătoare de Dumnezeu şi te mărim pe tine, Curată şi ne închinăm ţie, lăudând pe Cel Născut al tău, Ceea ce eşti plină de har, strigând neîncetat: miluieşte-ne pe noi, Fecioară Preamilostivă, ca o Bună şi de la demoni ne scoate şi din răspunsul cel înfricoşător la ceasul întrebării, ca să nu ne ruşinăm noi, robii tăi.Canon de rugăciune la Sărbătoarea Soborului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil şi a tuturor puterilor cereşti (2)

Tropar la Sărbătoarea Soborului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil şi a tuturor puterilor cereşti
Glasul al 4-lea
Mai marilor Voievozi ai Oştilor cereşti, rugămu-vă pe voi noi, nevrednicii; cu rugăciunile voastre să ne acoperiţi pe noi, cu acoperământul aripilor slavei voastre celei netrupeşti păzindu-ne pe noi, cei ce cădem cu deadinsul şi strigăm: Izbăviţi-ne din nevoi, ca nişte mai mari peste cetele puterilor celor de sus.
Cântarea 1
Glasul al 8-lea
Irmos: Pe Faraon cel ce se purta...
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Pe cetele cele înţelegătoare ale rânduielilor celor fără de trup, cu cântări, ca pe nişte slujitori dumnezeieşti, veniţi să-i lăudăm, ceată împreunându-ne; pe cei ce pentru pocăinţa noastră împreună se bucură.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Voievozii îngerilor şi cei mai aleşi şi căpeteniile cetelor, cei luminaţi, minţile cele fără de trup, astăzi le ridică spre săvârşirea de praznic a pomenirii lor celei strălucite; cu care împreună se bucură oamenii, cântare Treimii aducând.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Să ne veselim împreună cu îngerii noi, oamenii, duhovniceşte întru bucurie; că Arhanghelul Gavriil iarăşi binevesteşte acum unirea Bisericilor şi surparea a tot eresul celui potrivnic, întru venirea pomenirii lor.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Născut-ai pe Cuvântul Tatălui Cel mai presus de fire, Preacurată, Care întru tine S-a Sălăşluit, în Duhul Sfânt, pe Cel Ce este adică cu două firi şi cu două voinţe într-un Ipostas Neschimbat; al Cărui chip Îl sărutăm.
Catavasie
Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împăratesei Maici; şi mă voi arăta luminat praznuind şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.
Cântarea a 3-a
Irmos: Tu eşti Întărirea...
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Îngerilor mai întâi şi de la Sfânta Treime a doua lumină te-ai arătat, Mihaile Voievodule, nouă celor ce cu credinţă te lăudăm pe tine.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Cu raza dumnezeiescului har, Arhanghele Gavriil prin credinţă a umplut tot pământul, propovăduind pogorârea cea în Trup a lui Dumnezeu.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Împreunare pururea pomenită şi însoţire luminoasă fără de materie, lumini dumnezeieşti, pe cei ce săvârşesc cu credinţă pomenirea voastră, mântuiţi-i.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Lăudat-a Isaia naşterea ta cea mai presus de minte, Curată; laud şi eu ca să dobândesc curăţirea aceluia.
Catavasie
Pe ai tăi cântăreţi, Născătoare de Dumnezeu, Ceea ce ce eşti izvor viu şi îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întăreşte-i întru dumnezeiască mărirea ta, cununilor măririi învrednicindu-i.
Cântarea a 4-a
Irmos: Tu eşti Tăria mea Doamne...
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
În Ierihon s-a arătat mai marele Voievod al Puterii, oştindu-se demult Iosua al lui Navi, biruinţă făcând şi izbândind, Arhanghele Mihail, mai marele Voievod al celor fără de trup; de la care luând putere sluga Domnului, prin armă robi a luat pe cei potrivnici.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Mai marele Puterilor celor fără de trup oarecând s-a arătat, aducând bunele vestiri pe faţă preotului Zaharia, Marele Gavriil şi dumnezeiescul cu adevărat Arhanghel. Pentru aceasta născându-se Ioan, glasul Cuvântului, părintelui său a dat iarăşi glas.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Bucură-se cu bucurie toate marginile astăzi, prăznuind sfântă pomenirea Sfinţilor Arhanghelilor Tăi, Dumnezeule, a dumnezeiescului Mihail şi a lui Gavriil de Dumnezeu Înţelepţitul. Împreună se bucură şi toată Ceata îngerească, căci se mântuieşte lumea prin acoperământul lor.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Numai tu Una Curată ai fost şi după naştere, numai tu te-ai arătat fără de bărbat născând pe Cuvântul Cel Adevărat al Tatălui, Care prin Duhul Sfânt a luat Chip de rob precum suntem noi, Fecioară Născătoare de Dumnezeu. Pe Care Îl lăudăm, cinstind dumnezeiasca asemănare a Chipului Lui.
Catavasie
Sfatul cel neurmat şi dumnezeiesc, al Întrupării Tale celei de sus, celei din Fecioară, Prorocul Avacum avându-l în minte, a strigat: Slavă Puterii Tale, Doamne.
Cântarea a 5-a
Irmos: Pentru ce m-ai lepădat...
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Neplecându-se Balaam vrăjitorul de demult cuvintelor lui Dumnezeu celor negrăite şi dumnezeieşti, s-a arătat asinului îngerul la răspântii şi mustrându-l cu asprime şi făcând cuvântător pe dobitoc, a schimbat lui Balaam cunoştinţa firii.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Prins fiind Petru şi în temniţă rămânând, i s-a arătat îngerul lui Dumnezeu, scăpându-l din mâinile lui Irod, din legături şi din moarte. Pentru aceasta veniţi toţi ca pe nişte dumnezeieşti păzitori ai sufletelor şi ai trupurilor pe Înţelepţii Arhangheli să-i cinstim.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Îngeri, Arhangheli dumnezeieşti, Puteri ale lui Dumnezeu, stricaţi cu rugăciunile voastre cele de-a pururea către Dumnezeu tulburările războaielor, eresurile Bisericii şi toate smintelile şi pe noi în pace ne păziţi.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Pe Tine Te ştim Singurul Dumnezeu al făpturii, în două Firi, în amândouă lucrările şi voile fiind neamestecat, Fiul lui Dumnezeu, Cel Ce ai luat trup din Fecioară, al cărei chip pe icoane îl cinstim.
Catavasie
Spăimântatu-s-au toate de dumnezeiască mărirea ta; că tu, Fecioară, Neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate şi ai născut pe Fiul Cel fără de ani, Cel Ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine.
Cântarea a 6-a
Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule...
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Cu frică în cântări să cinstim cu buze de lut pe cei fără materie, din stricăciunea cea trupească ridicându-ne mintea la cei fără de trup, care sunt ca focul, ca văpaia şi ca lumina.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Încetaţi viforele patimilor, Sfinţilor Arhangheli şi potoliţi împreună cu acelea toate smintelile de credinţă, Sfinţilor mai marilor Voievozi ai Treimii, cei ce sunteţi în chipul focului.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Arhanghelii lui Dumnezeu, Căpeteniile celor fără de trup, cu îndrăznirea voastră de tot eresul izbăviţi-ne pe noi, Mihail Voievodule şi Gavriil, mai marii Puterilor îngereşti.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Din pântecele Celei ce nu ştie de bărbat, Te-ai arătat de bunăvoie Întrupat, Cel Ce eşti fără de trup ca Dumnezeu, Hristoase şi purtător de trup, ca un Om ai fost; a cărui asemănare credincioşii o cinstim.
Catavasie
Înţelepţii lui Dumnezeu, care faceţi acest praznic dumnezeiesc şi cu totul cinstit al Maicii lui Dumnezeu, veniţi să batem din palme, slăvind pe Dumnezeu, Cel Ce S-a născut dintr-însa.
CONDAC
Glasul al 2-lea
Mai marilor Voievozi ai lui Dumnezeu, slujitorilor dumnezeieştii slave, povăţuitorii oamenilor şi Căpeteniile îngerilor, cereţi pentru noi ceea ce este de folos şi mare milă, ca nişte mai mari Voievozi ai celor fără de trup.
Cântarea a 7-a
Irmos: Din Iudeea venind tinerii...
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Cu cetele celor fără de trup şi neamul omenesc veniţi să ne veselim în această vestită zi, săvârşind pomenirea Arhanghelilor lui Hristos, cântând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeul părinţilor noştri.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Ca nişte iubitori de străini de demult, Avraam de Dumnezeu văzătorul şi Lot măritul, a ospătat pe îngeri şi au aflat împărtăşire cu îngerii, strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeul părinţilor noştri.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Lui Manoe viteazului şi lui Tovit Preaînţeleptului s-au arătat îngerii, răsplătindu-le nevoinţele vieţii după vrednicie; iar tinerilor celor ce erau în cuptorul cel cu foc, îngerul oarecând le-a stins văpaia.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Toată firea noastră din Fecioară ai purtat-o fără schimbare, Iisuse, cu Firile îndoit, dar Unul în Ipostas, ca Părinţii pe Tine Te mărturisim. Al cărui şi chipul cu credinţă cinstim, zugrăvindu-Te.
Catavasie
N-au slujit făpturii înţelepţii lui Dumnezeu, ci numai Făcătorului; şi groaza focului bărbăteşte călcând-o, se bucurau, cântând: Prealăudate Dumnezeul părinţilor noştri şi Doamne, bine eşti cuvântat.
Cântarea a 8-a
Irmos: De şapte ori cuptorul...
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Mai mare al îngerilor este Mihail Arhanghelul. Dar se preamăreşte după vrednicie împreună cu dânsul Prealuminatul Gavriil, tăinuitorul harului şi vestitorul cel cinstit al Fecioarei, Voievodul celor fără de trup, mai înainte bucurie vestind celor ce strigă: Popoare, preaînălţaţi pe Hristos în veci.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Cetele îngerilor în multe feluri de chipuri văzându-le Iezechiel, mai înainte grăind, a propovăduit. Întru care Serafimii cei cu câte şase aripi stau înainte şi Heruvimii cei cu ochi mulţi înconjurau, cu care împreună a văzut pe Arhanghelii cei Prealuminaţi pe Hristos preaînălţându-L întru toţi vecii.
Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.
Cum că înfricoşătoare va să fie venirea judecăţii Tale, arătată făcând-o Daniil, mai înainte a grăit că Scaunele s-au pus şi Cel vechi de zile a şezut şi mii de îngeri a adus, care stau înainte cu frică şi cu glasuri fără încetare strigau Sfintei Treimi întru toţi vecii.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cuvântul, Cel de o Fiinţă cu Tatăl şi cu Duhul, de bunăvoie S-a arătat din Fecioară şi cu noi de un chip, neamestecând una întru alta cele ce sunt ale înfricoşătoarei uniri, că Unul Acelaşi întru amândoi se arată. În două firi şi într-Un Ipostas, Chipului asemănării Căruia ne închinăm acum.
Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne în chinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Catavasie
Pe tinerii cei binecredincioşi, în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum plinită pe toată lumea ridică să-Ţi cânte Ţie: Pe Domnul, lucrurile, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi pe Dânsul întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a
Irmos: Cu adevărat de Dumnezeu...
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Celor ce sunt bolnavi şi celor ce umblă pe apă şi celor din nevoi, ajutători spre mântuire v-aţi arătat, mai marii celor fără de trup, Arhanghelilor Mihail şi Gavriil.
Stih: Sfinţilor Arhangheli şi toate puterile cereşti, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Împreună cu Cetele Heruvimilor şi ale Scaunelor dănţuind, ca un Voievod al îngerilor şi tăinuitor al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi Mântuitorului, Arhanghele Mihail.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ca nişte păzitori ai lumii şi ai Bisericii şi mai marii Cetelor Puterilor celor de sus, rugaţi-vă pentru noi Mântuitorului.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cu un glas, de Dumnezeu Născătoare, pe tine te preamărim: Că din patimi şi din primejdii ne izbăveşti pe noi şi rugăciunile noastre spre cele bune le plineşti.
Catavasie
Tot neamul pământesc să salte, cu Duhul fiind luminat; şi să prăznuiască firea minţilor celor fără de trup, cinstind sfânta prăznuire a Maicii lui Dumnezeu şi să cânte: Bucură-te, Preafericită, Născătoare de Dumnezeu, Curată, pururea Fecioară.
SEDELNA
Glasul al 4-lea
Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi...
Sfintelor cete ale celor fără de trup, care cântaţi lui Dumnezeu, cu gânditoare limbile voastre neîncetat, laudă, rugaţi-vă pentru noi cei greşiţi.
SEDELNA
Glasul al 8-lea
Podobie: Porunca cea cu Taină...
Cetele celor fără de trup dorind a le lăuda noi cei de pe pământ, să urmăm cât se poate a lor sfinţenie, omorându-ne toate mădularele trupului, rugându-i, ca pe nişte apărători şi păzitori, să ne izbăvească de toată înşelăciunea nevăzutului vrăjmaş pe noi, cei ce îi lăudăm pe dânşii, ca să aflăm milă.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
Glasul al 8-lea
Podobie: Porunca cea cu Taină...
Mulţumim ţie pururea, Născătoare de Dumnezeu şi te mărim pe tine, Curată şi ne închinăm ţie, lăudând pe Cel Născut al tău, Ceea ce eşti plină de har, strigând neîncetat: miluieşte-ne pe noi, Fecioară Preamilostivă, ca o Bună şi de la demoni ne scoate şi din răspunsul cel înfricoşător la ceasul întrebării, ca să nu ne ruşinăm noi, robii tăi.
Rugăciune către Sfântul Arhanghel Mihail

Sfinte și mare Arhanghele al lui Dumnezeu, Mihaile, care cel dintâi între îngeri stai dinaintea Treimii celei negrăite, sprijinul și păzitorul neamului omenesc, care ai zdrobit în Ceruri cu oștile tale capul prea-trufașului diavol și rușinezi pururea pe pământ răutatea și viclenia lui, la tine alergăm cu credință și ne rugăm ție cu dragoste: fii pavăza nestricată și coif tare Sfintei Biserici și neamului nostru dreptcredincios, păzindu-ne cu spada ta purtătoare de fulgere de toți vrăjmașii văzuți și nevăzuți.
Nu ne lăsa pe noi, o, Arhanghele al lui Dumnezeu, fără ajutorul și ocrotirea ta, pe cei ce lăudam astăzi sfântul tău nume. Iată că, deși mult gresiți suntem, nu voim să pierim întru fărădelegile noastre, ci să ne întoarcem la Domnul, ca să ne călăuzească spre lucruri bune. Luminează mințile noastre cu lumina feței lui Dumnezeu, care strălucește totdeauna pe fruntea ta ca un fulger la arătare, ca să putem pricepe care este voia lui Dumnezeu, bună și desăvârșită, în ceea ce ne privește, și să cunoaștem toate câte se cuvine nouă să le facem și câte să le trecem cu vederea și să le părăsim. Întărește-ne cu harul Domnului voința slabă și dorirea lipsită de vlagă, că întărindu-ne în legea Domnului, să încetăm a ne mai primejdui cu cugetele pământești și cu poftele trupești, aplecându-ne, după asemănarea copiilor lipsiți de minte, către frumusețile degrabă pieritoare ale lumii acesteia și uitând în chip nesăbuit cele veșnice și cerești de dragul celor stricăcioase și pământești.
Mai presus de toate acestea, cere de Sus pentru noi duhul adevăratei pocăințe, întristarea cea nefățarnică după Dumnezeu și zdrobirea pentru păcatele noastre, ca zilele ce ne-au mai rămas din această viață trecătoare să le cheltuim nu spre plăcerea simțurilor și hrănirea patimilor noastre, ci întru îndreptarea cu lacrimi de credință și zdrobire a inimii, cu nevoințele curăției și cu bineplăcutele fapte ale milostivirii.
Iar când se va apropia ceasul sfârșitului nostru, al slobozirii din legăturile acestui trup pieritor, nu ne lasă pe noi, Arhanghele al lui Dumnezeu, fără de apărare împotriva duhurilor răutății care sunt în văzduhuri și obișnuiesc a împiedica urcușul sufletului omenesc la cele de Sus, ca păziți fiind prin tine, fără mpiedicare să ajungem în sălașurile prea-slăvite ale Raiului, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit.
Și învrednicindu-ne a vedea prealuminatul chip al Preabunului nostru Domn și Stăpân, și căzând cu lacrimi la picioarele Lui, cuprinși de bucurie și umilin a sa strigăm: slava Ție, Preaiubitul nostru Mântuitor, Care pentru preamultă dragoste pe care o ai față de noi, nevrednicii, ai binevoit a trimite pe îngerii Tăi ca să slujească mântuirii noastre! Amin !
Acatistul Sfântului Arhanghel Mihail
De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.
Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.
Slavă...
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.
Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Apoi:
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.
Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;
Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;
Și a înviat a treia zi, după Scripturi.
Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;
Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.
Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.
Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;
Aștept învierea morților.
Și viața veacului ce va să fie. Amin.
Doamne, miluiește (de 12 ori).
Apoi:
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).
(Troparul)
Doamne, miluiește (de trei ori).
Apoi:
Psalmul 50
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)Condac 1
Alesule Voievod al Puterilor cerești și apărător al neamului omenesc, această cântare de mulțumire aducem ție noi, cei izbăviți prin tine din necazuri; ci tu, ca unul care stai înaintea Scaunului Împăratului Slavei, slobozește-ne pe noi din toate nevoile, ca lăudându-te să strigăm ție, cu credință și cu dragoste: Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cerești!
Icos 1
Cu limbi îngerești s-ar cădea să te lăudăm, Mihaile, după cuviință datorată întâi-stătătorului cetelor îngerești cu chip de foc; dar până când vom deprinde, înțelepțiți de tine, grăirea celor netrupești, auzi din guri mulțumitoare - deși omenești - unele ca acestea:
Bucură-te, stea străluminătoare a lumii cerești;
Bucură-te, făclie cu strălucire de aur a adevărului și a dreptății;
Bucură-te, care primești razele luminii de taină;
Bucură-te, voievodule al îngerilor celor fără de număr;
Bucură-te, în care se descoperă cel mai limpede slava dreptei Ziditorului;
Bucură-te, prin care saltă soboarele făpturilor netrupești;
Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cerești!
Condac 2
Întrevăzând cu ochii credinței mărirea frumuseții tale duhovnicești și puterea dreptei tale purtătoare de fulgere, Arhanghele al lui Dumnezeu, ne umplem de uimire, de bucurie și de mulțumire către Atoatefăcătorul, ca unii ce suntem pământești și îmbrăcați în trup, strigând cu toate Puterile cerești: Aliluia!
Icos 2
Înțelegere curată și nerobită patimilor cere pentru noi, preaminunate Mihaile, alesule al cetelor îngerești, ca noi, înălțându-ne cu gândul de la cele pământești la cele cerești, să-ți cântăm ție cântare de laudă precum aceasta:
Bucură-te, că vezi îndeaproape negrăita frumusețe și buna întocmire dumnezeiască;
Bucură-te, preacredinciosule tăinuitor al preabunelor sfaturi ale Preasfintei Treimi;
Bucură-te, de care se minunează cu dragoste oștirile cerești;
Bucură-te, pe care cu credință îl măresc pământenii;
Bucură-te, de care se tem puterile iadului;
Bucură-te, fulger duhovnicesc aducător de bucurie;
Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cerești!
Condac 3
Arătând în tine puterea nebiruită a râvnei pentru slava dumnezeiască ai stat în fruntea cetelor îngerești, Mihaile, împotriva celui ce suflă răutatea, preatrufașului luceafăr de dimineață, pe care, văzându-l aruncat împreună cu cei de aproape ai săi din înălțimea cerului întru cele mai de jos ale pământului, oștirile cerești, în chip preaslăvit călăuzite de tine în luptă, înaintea Scaunului dumnezeirii au strigat cu veselie și cu o singură gură: Aliluia!
Icos 3
Pe tine, Arhanghele Mihaile, tot neamul creștinesc te are mare apărător și mare ajutător în războaiele cu cei potrivnici; dorind pentru aceasta a ne învrednici de preaminunatul tău ajutor, în ziua prăznuirii tale îți strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, prin care satana a fost aruncat ca un fulger din Cer;
Bucură-te, prin care neamul omenesc, fiind păzit, se înalță;
Bucură-te, prealuminată podoabă a prealuminatei lumi de Sus;
Bucură-te, preaslăvită ocrotire a lumii de jos;
Bucură-te, care niciodată nu ai fost biruit de puterile răului;
Bucură-te, cel întărit pe veci în adevăr și dreptate, împreună cu toți îngerii lui Dumnezeu, prin harul dumnezeiesc;
Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cerești!
Condac 4
Izbăvește-ne de viforul ispitelor și al nevoilor, cel ce ești între îngeri întâi-stătător, pe noi care săvârșim cu dragoste și bucurie praznicul tău prealuminat, că tu ești în nevoi mare ajutător și în ceasul morții aperi și ocrotești de duhurile rele pe toți cei care strigă împreună cu tine Stăpânului și Dumnezeului nostru: Aliluia!
Icos 4
Văzând îndrăznirea ta asupra cetelor diavolești, toate ierarhiile îngerești s-au avântat cu bucurie, urmându-te în luptă pentru numele și slava Stăpânului lor, strigând: „Cine este ca Dumnezeu?”. Iar noi, cunoscând pe satana biruit sub picioarele tale, strigăm ție, ca unui biruitor:
Bucură-te, prin care pacea și liniștea în Cer s-au sălășluit;
Bucură-te, prin care duhurile răutății au fost aruncate în iad;
Bucură-te, care călăuzești oștirile cerești și puterile lumii nevăzute pentru nimicirea răului;
Bucură-te, care îmblânzești în chip nevăzut mania și zbuciumul stihiilor lumii;
Bucură-te, împreună-luptător cu cei ce se luptă cu duhurile răutății;
Bucură-te, tare ajutător al celor ce slăbănogesc în ispitele și necazurile veacului acesta;
Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cerești!
Condac 5
Izvor de Dumnezeu dăruit cu minuni preamărite te-ai arătat în biserica ta din Hone; căci nu numai balaurul cel mare și înfricoșat care petrecea în locul acela a fost nimicit cu puterea ta, ci și ape au izvorât, tămăduind toată neputința trupească, pentru ca toți să strige cu credință Stăpânului îngerilor, Celui ce te-a proslăvit pe tine: Aliluia !
Icos 5
Auzindu-te și cunoscându-te pe tine, preaminunate Mihaile, ca pe un mare luminător, strălucind în mijlocul cetelor îngerești, la tine alergăm, după Dumnezeu și Maica Domnului, rugându-te cu prisos de nădejde să ne ajuți cu puterea ta pe toți cei ce-ți strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce ai călăuzit și ocrotit în pustie poporul ales de Dumnezeu;
Bucură-te, înaltule mijlocitor al Legii date în Sinai prin mâna lui Moise;
Bucură-te, la care judecătorii și căpeteniile lui Israel au aflat putere și acoperământ;
Bucură-te, prin care prorocii și arhiereii iudeilor au primit darul cunoștintei de la Dumnezeu Atotcunoscătorul;
Bucură-te, cel ce ai întrarmat cu tainică înțelepciune pe legiuitorii cei temători de Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce ai pus judecată și dreptate în inima celor ce fac binele;
Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cerești!
Condac 6
Când te-a văzut Manoe pe tine, înainte-vestitorul judecăților dumnezeiești, s-a umplut de mirare și frică, socotind ca pentru aceasta nu va mai trăi; ci învățat fiind de femeia sa despre rostul cel bun al arătării și blândețea cuvintelor tale, bucurându-se pentru fiul său Samson, care avea să se nască după cuvântul tău, mulțumind a strigat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 6
Răsărit-ai întru slavă, Mihaile, în chip preaminunat, când ai stătut în chip omenesc înaintea lui Iisus al lui Navi, grăind: „Scoate încălțămintea din picioarele tale, că eu sunt Arhistrategul Puterilor Domnului”. Minunându-ne de o astfel de arătare a ta, cu dragoste strigăm ție:
Bucură-te, neadormitule păzitor al capetelor de Dumnezeu încoronate;
Bucură-te, că degrabă umilești pe cei ce se împotrivesc stăpânirilor drepte, ca pe unii ce se împotrivesc poruncii lui Dumnezeu;
Bucură-te, că smerești răzvrătirile noroadelor;
Bucură-te, că rușinezi în chip nevăzut obiceiurile cele răucredincioase;
Bucură-te, că tu luminezi în ceasul grelelor frământări pe cei ce se îndoiesc;
Bucură-te, că pe cei încercați îi scapi din ispite păgubitoare;
Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cerești!
Condac 7
Voind Stăpânul tuturor să arate că trecerea vieții omenești nu este întâmplătoare, ci pururea este ținută în mâna Sa, te-a dăruit apărător și ocrotitor împăraților pământului, ca să gătești neamurile pentru veșnica împărăție a lui Dumnezeu; pentru aceasta, toți care cunosc înalta ta slujire spre mântuirea oamenilor, cu mulțumire strigă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 7
Făcătorul tuturor minunilor și Stăpânul a toate prin tine Minune nouă ne-a arătat pe pământ, Arhistrategule, când ai mântuit în chip minunat de potopirea apelor râului biserica înalțată întru cinstirea numelui tău în Colose, poruncind șuvoaielor să se reverse în sânurile pământului. Și văzând aceasta, fericitul Arhip, cu fiii săi duhovnicești, mulțumind, a strigat ție:
Bucură-te, îngrădire nestricată a sfintelor biserici ale lui Dumnezeu;
Bucură-te, zid neclintit împotriva vrăjmașilor credinței creștinești;
Bucură-te, la a cărui porunca se pleacă stihiile;
Bucură-te, prin care se nimicesc cugetele rele;
Bucură-te, cel ce aduci credincioșilor bucurie de la Scaunul Atotțiitorului;
Bucură-te, cel ce-i aduci pe necredincioși pe calea dreptății și adevărului;
Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cerești!
Condac 8
Minunea străină a puterii tale, Arhistrategule al lui Dumnezeu, a cunoscut-o asupra sa Avacum atunci când, potrivit chemării lui Dumnezeu, l-ai răpit și l-ai dus degrabă din Iudeea in Babilon, ca să-l hrănească pe Daniil, care era întemnițat în groapa leilor; drept pentru care, minunându-se de preamărita lucrare a puterii tale, a strigat cu credință: Aliluia!
Icos 8
Cu totul ești întru cei de sus, Mihaile, stând înaintea Scaunului împăratului Slavei, iar de cei de jos nu te depărtezi, luptând pururea cu vrăjmașii mântuirii oamenilor; drept care toți cei ce vor să ajungă în dorita împărăție cerească îți strigă ție într-un glas:
Bucură-te, începătorul întreit-sfintei cântări îngerești;
Bucură-te, cel ce ești pururea gata să stai înainte, apărând neamurile omenești;
Bucură-te, că ai pierdut în chip străin pe faraonul cel prea trufaș și pe necredincioșii egipteni;
Bucură-te, că ai călăuzit în chip prea-slăvit în pustie pe iudeii cei credincioși;
Bucură-te, că i-ai acoperit pe ei cu norul cel dumnezeiesc;
Bucură-te, prin care s-a stins văpaia cuptorului celui din Babilon;
Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cerești!
Condac 9
Toți monahii Sfântului Munte Athos au venit cutremurați de bucurie, văzând cum ai mântuit pe tânărul cel temător de Dumnezeu, pe care necredincioșii iubitori de avuții, cuprinși de nebunie, îl aruncaseră legat de o piatra în adâncurile mării; pentru aceasta, mănăstirea care l-a primit pe acela, împodobindu-se cu numele tău, cu mulțumire strigă către Domnul: Aliluia!
Icos 9
Graiurile ritoricești și cugetele întelepților nu pot a spune puterea ta, Mihaile, cum ai omorât într-o singură noapte o sută optzeci și cinci dintre ostașii împăratului asirian Senaherim, ca să se învețe a nu mai huli numele Domnului; iar noi, cinstind sfânta ta râvnă pentru slava Dumnezeului celui Adevărat, cu veselie îți strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, nebiruitule Voievod al oștirilor dreptmăritoare;
Bucură-te, spaima și umilirea oștirilor răucredincioase;
Bucură-te, că sădești dreapta credință a cinstirii lui Dumnezeu;
Bucură-te, că dezrădăcinezi eresurile și schismele pierzătoare de suflet;
Bucură-te, că de multe ori ai întărit pe câmpul de luptă pe binecredincioșii Macabei;
Bucură-te, că ai pierdut chiar în templu pe Iliodor, necredincioasa căpetenie a lui Antioh;
Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cerești!
Condac 10
Ajutor tare fii celor ce vor să se mântuiască, Arhistrategule al lui Dumnezeu, izbăvindu-ne și păzindu-ne de necazuri și de nevoi, încă și de oamenii răi și de păcatele noastre, ca noi, înaintând în credința, nădejdea și dragostea către Hristos, cu bucurie pentru ocrotirea ta preaminunată mulțumind, să strigăm Stăpânului îngerilor și al oamenilor: Aliluia!
Icos 10
Zid ești oamenilor credincioși, Arhistrategule al lui Dumnezeu, și stâlp tare în luptele cu vrăjmașii văzuți și nevăzuți; pentru aceasta, izbăviți fiind prin tine din cursele diavolilor, cu inima și gura mulțumitoare îți strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, nebiruitule luptător împotriva vrăjmașilor credinței și a celor ce se împotrivesc Sfintei Biserici;
Bucură-te, neobositule împreună-luptător cu înaintevestitorii Evangheliei;
Bucură-te, ca pe cei ce stau întru întunericul necredinței îi luminezi cu lumina credinței în Hristos;
Bucură-te, că povătuiești pe calea adevărului și a pocăinței pe cei înnebuniți de înțelepciunea cea mincinoasă;
Bucură-te, înfricoșatule mustrător al celor ce iau numele lui Dumnezeu în deșert;
Bucură-te, purtătorule de fulgere, pedepsitor al celor ce nebunește batjocoresc tainele sfintei credințe;
Bucură-te Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cerești!
Condac 11
Toată cântarea de lauda se biruiește de mulțimea minunilor tale, Arhistrategule al lui Dumnezeu, că săvârșite sunt de tine nu doar în Ceruri și pe pământ, ci și în beznele celor mai de dedesubt, unde ai legat pe șarpele cel din adâncuri cu legăturile puterii Domnului, ca toți cei izbăviți de răutatea lui să binecuvânteze pe Stăpânul Cerurilor și al pământului, strigând: Aliluia!
Icos 11
Slujitor minunat al adevărului și curăției cinstirii lui Dumnezeu te-ai arătat, Arhistrategule, când, mai înainte văzând meșteșugurile duhului întunericului, l-ai oprit cu numele lui Dumnezeu, ca să nu îndrăznească a scoate la iveala trupul ascuns al răposatului povățuitor al lui Israel, Moise, ca să nu fie cinstit ca Dumnezeu de fiii lui Israel cei robiți simțurilor; pentru aceasta, cinstind acum praznicul tău cel frumos luminat, mulțumind strigăm ție:
Bucură-te, că ai păzit între iudei curăția cunoașterii lui Dumnezeu, în zilele Vechiului Legământ;
Bucură-te, că ai dezrădăcinat de multe ori neghinele rătăcirii în zilele Harului adus de Hristos;
Bucură-te, că ai pierdut oracolele și idolii neamurilor;
Bucură-te, că întărești pe creștinii nevoitori și purtători de chinuri;
Bucură-te, că umpli cu puterea harului dumnezeiesc pe cei neputincioși cu duhul;
Bucură-te, că îmbraci cu armele credinței pe cei slăbanogiți cu trupul;
Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cerești!
Condac 12
Har din ceruri cere de la Dumnezeu, Mihaile, pentru noi, cei ce cântăm întru lauda preacinstitului tău nume, ca umbriți fiind de ocrotirea ta, să trăim în toată evlavia și curăția, până ce, dezlegați fiind prin moarte din legăturile trupului, să ne învrednicim să stăm dinaintea Scaunului de foc al împărătului Slavei și să strigăm cu cetele îngerești: Aliluia!
Icos 12
Cântând feluritele tale minuni, Mihaile, lucrate spre mântuirea noastră, Îl rugăm pe Domnul și Stăpânul tuturor ca duhul râvnei pentru Slava lui Dumnezeu, care este întru tine, să nu se împuțineze vreodată în noi, cei ce strigăm ție unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce la vremea potrivită așezi în chip preaminunat la locuri de cinste pe robii credincioși ai lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce arunci în chip nevăzut din înalțimea puterii și slavei pe cei nerușinați și nevrednici;
Bucură-te, care vei aduna pe cei aleși din cele patru colțuri ale pământului;
Bucură-te, prin care, la porunca lui Dumnezeu, cei păcătoși vor fi predați focului veșnic;
Bucură-te, prin care satana cu îngerii lui vor fi ferecați pe veci în iad;
Bucură-te, prin care drepții se sălășluiesc în chip preaslăvit în locașurile Tatălui Ceresc;
Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cerești!
Condac 13
O, preaminunatule întâi-stătător al arhanghelilor și al îngerilor, primește, pentru preaminunata ta slujire spre mântuirea neamului omenesc, glasul de laudă și de mulțumire pe care îl înălțăm spre tine, și, ca unul ce ești plin de puterea lui Dumnezeu, acoperă-ne cu aripile tale cele nematerialnice de toți vrăjmașii văzuți și nevăzuți, ca să strigăm pururea Domnului, Celui ce te-a proslăvit și S-a proslăvit prin tine: Aliluia!
Acest condac se repetă de 3 ori, apoi se zic din nou Icosul întâi și Condacul întâi.
Icos 1
Cu limbi îngerești s-ar cădea să te lăudăm, Mihaile, după cuviință datorată întâi-stătătorului cetelor îngerești cu chip de foc; dar până când vom deprinde, înțelepțiți de tine, grăirea celor netrupești, auzi din guri mulțumitoare - deși omenești - unele ca acestea:
Bucură-te, stea străluminătoare a lumii cerești;
Bucură-te, făclie cu strălucire de aur a adevărului și a dreptății;
Bucură-te, care primești razele luminii de taină;
Bucură-te, voievodule al îngerilor celor fără de număr;
Bucură-te, în care se descoperă cel mai limpede slava dreptei Ziditorului;
Bucură-te, prin care saltă soboarele făpturilor netrupești;
Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cerești!
Condac 1
Alesule Voievod al Puterilor cerești și apărător al neamului omenesc, această cântare de mulțumire aducem ție noi, cei izbăviți prin tine din necazuri; ci tu, ca unul care stai înaintea Scaunului Împăratului Slavei, slobozește-ne pe noi din toate nevoile, ca lăudându-te să strigăm ție, cu credință și cu dragoste: Bucură-te, Mihaile, mare Arhistrateg, cu toate Puterile cerești!
Rugăciune către Sfântul Arhanghel Mihail
Sfinte și mare Arhanghele al lui Dumnezeu, Mihaile, care cel dintâi între îngeri stai dinaintea Treimii celei negrăite, sprijinul și păzitorul neamului omenesc, care ai zdrobit în Ceruri cu oștile tale capul prea-trufașului diavol și rușinezi pururea pe pământ răutatea și viclenia lui, la tine alergăm cu credință și ne rugăm ție cu dragoste: fii pavăza nestricată și coif tare Sfintei Biserici și neamului nostru dreptcredincios, păzindu-ne cu spada ta purtătoare de fulgere de toți vrăjmașii văzuți și nevăzuți.
Nu ne lăsa pe noi, o, Arhanghele al lui Dumnezeu, fără ajutorul și ocrotirea ta, pe cei ce lăudam astăzi sfântul tău nume. Iată că, deși mult gresiți suntem, nu voim să pierim întru fărădelegile noastre, ci să ne întoarcem la Domnul, ca să ne călăuzească spre lucruri bune. Luminează mințile noastre cu lumina feței lui Dumnezeu, care strălucește totdeauna pe fruntea ta ca un fulger la arătare, ca să putem pricepe care este voia lui Dumnezeu, bună și desăvârșită, în ceea ce ne privește, și să cunoaștem toate câte se cuvine nouă să le facem și câte să le trecem cu vederea și să le părăsim. Întărește-ne cu harul Domnului voința slabă și dorirea lipsită de vlagă, că întărindu-ne în legea Domnului, să încetăm a ne mai primejdui cu cugetele pământești și cu poftele trupești, aplecându-ne, după asemănarea copiilor lipsiți de minte, către frumusețile degrabă pieritoare ale lumii acesteia și uitând în chip nesăbuit cele veșnice și cerești de dragul celor stricăcioase și pământești.
Mai presus de toate acestea, cere de Sus pentru noi duhul adevăratei pocăințe, întristarea cea nefățarnică după Dumnezeu și zdrobirea pentru păcatele noastre, ca zilele ce ne-au mai rămas din această viață trecătoare să le cheltuim nu spre plăcerea simțurilor și hrănirea patimilor noastre, ci întru îndreptarea cu lacrimi de credință și zdrobire a inimii, cu nevoințele curăției și cu bineplăcutele fapte ale milostivirii.
Iar când se va apropia ceasul sfârșitului nostru, al slobozirii din legăturile acestui trup pieritor, nu ne lasă pe noi, Arhanghele al lui Dumnezeu, fără de apărare împotriva duhurilor răutății care sunt în văzduhuri și obișnuiesc a împiedica urcușul sufletului omenesc la cele de Sus, ca păziți fiind prin tine, fără împiedicare să ajungem în sălașurile preaslăvite ale Raiului, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit.
Și învrednicindu-ne a vedea prealuminatul chip al Preabunului nostru Domn și Stăpân, și căzând cu lacrimi la picioarele Lui, cuprinși de bucurie și umilință să strigăm: slavă Ție, Preaiubitul nostru Mântuitor, Care pentru preamultă dragoste pe care o ai față de noi, nevrednicii, ai binevoit a trimite pe îngerii Tăi ca să slujească mântuirii noastre! Amin!

