CUM SĂ FACI NUNTĂ ÎN ZIUA MORŢILOR ŞI SĂ-ŢI MEARGĂ BINE?

 Ce sfaturi aţi da pentru doi tineri care vor să se căsătorească? Pe cele pe care le-am dat până acum. Spre exemplu: tinerii din ziua de azi nu ştiu că nunţile nu se fac sâmbăta. Lunea e pentru îngeri, marţea e pentru prooroci, miercurea ţinem post pentru că L-a vândut Iuda pe Hristos, joia e pentru apostoli, vinerea e ziua crucii, sâmbăta e pentru morţi, duminica e pentru înviere. Cum să faci nuntă în ziua morţilor şi să-ţi meargă bine? Nu mai vorbim că lumea de la nuntă va lipsi duminică de la Liturghie, şi această lipsă va veni asupra ta, mire şi mireasă. De ce se fac nunţi sâmbăta? Pentru că s-a despărţit Cununia de Liturghie. Înainte se făceau împreună. Aţi văzut cum se hirotoneşte diaconul şi preotul? Când se hirotoneşte, diaconul stă la icoana Mântuitorului, apoi la icoana Maicii Domnului… Aşa făceau înainte şi mirii. Acum nu mai fac aşa. De ce? Pentru că oamenii au dorit să scoată sacrul şi să pună în loc ceea ce este prestant. Primarul sau ofiţerul de stare civilă îşi pune o banderolă, citeşte… Şi se creează un protocol. Apoi iau garoafe şi le înclină, unii aruncă cu confetii… De ce? Se doreşte o ambianţă, care nu e rea, dar e altceva. În momentul în care scoţi Cununia din Liturghie şi în loc de împărtăşanie dai mirilor vin în care mai înmoi şi un pişcot… Trebuie să ştim foarte clar ce am făcut noi: am scos, am desacralizat. De ce? Aşa au vrut oamenii. Şi aşa vor şi acum. Problemele apar cam la un an. Ori nu face copii, ori face copii, ori copilul nu ştiu cum e, ori nu merge căruţa, sita a rămas totuşi nouă, nu s-au obişnuit unul cu altul etc. De asta există probleme, pentru că începutul e prost. Părintele Nicolae Tănase Extras din De la prietenie la iubire, Căsătoria – taina iubirii creștine, Ed. Agaton

 

Obiceiuri, tradiții și superstiții de Buna Vestire: Zi aducătoare de veste minunată în care oamenii nu au voie să se certe. Credincioșii au dezlegare la pește

Obiceiuri, tradiții și superstiții de Buna Vestire, sărbătorită de români în 25 martie. Blagovestenia este praznicul in amintirea zilei in care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu.

Obiceiuri, tradiții și superstiții de Buna Vestire: Zi aducătoare de veste minunată în care oamenii nu au voie să se certe. Credincioșii au dezlegare la pește

Obiceiuri, tradiții și superstiții de Buna Vestire: Zi aducătoare de veste minunată în care oamenii nu au voie să se certe. Credincioșii au dezlegare la pește

Obiceiuri, tradiții și superstiții de Buna Vestire, sărbătorită de români în 25 martie. Blagovestenia este praznicul in amintirea zilei in care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata în documente, dintre sarba­torile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbato­reau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie.Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cădea aceasta.Potrivit traditiei, daca primul cantec al cucului era auzit pe stomacul gol, in spatele omului, era semn rau: „Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!”Exista obiceiul ca in aceasta zi, sa se numere de cate ori cucul isi canta numele, numar care ar descoperi cati ani mai avem de trait. Flacaii si fetele il intrebau pe cuc cand se vor casatori: „Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan’ m-oi insura (marita)?” Daca se intampla ca dupa rostirea acestor cuvinte, cucul sa cante, cantecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotriva, daca el tacea, tacerea sa era semn ca avem de-a face cu o casatorie grabnica.De asemenea, craca pe care a cantat cucul de ziua sa, era taiata si pusa in scaldatoarea fetelor, in speranta ca flacaii nu le vor ocoli.

Este interzis sa dormi prea mult in aceasta zi caci in caz contrar vei fi somnoros de-a lungul intregului an.

O alta superstitie spune ca nu este bine sa cauti pasarile de oua in aceasta zi sau sa le pui sub closca caci altfel puii vor iesi schimonositi, cu doua capete, sau se vor imbolnavi. Totodata, ouale ouate de Buna Vestire nu se pastreaza si nici nu se consuma.

Evita sa te certi in aceasta zi ori altfel vei avea parte de galcevi de-a lungul intregului an.

Obiceiuri, tradiții și superstiții de Buna Vestire: Zi aducătoare de veste minunată în care oamenii nu au voie să se certe. Credincioșii au dezlegare la pește

Obiceiuri, tradiții și superstiții de Buna Vestire: Zi aducătoare de veste minunată în care oamenii nu au voie să se certe. Credincioșii au dezlegare la pește

Obiceiuri, tradiții și superstiții de Buna Vestire, sărbătorită de români în 25 martie. Blagovestenia este praznicul in amintirea zilei in care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata în documente, dintre sarba­torile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbato­reau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie.

Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cădea aceasta.

Potrivit traditiei, daca primul cantec al cucului era auzit pe stomacul gol, in spatele omului, era semn rau: „Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!”

Exista obiceiul ca in aceasta zi, sa se numere de cate ori cucul isi canta numele, numar care ar descoperi cati ani mai avem de trait. Flacaii si fetele il intrebau pe cuc cand se vor casatori: „Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan’ m-oi insura (marita)?” Daca se intampla ca dupa rostirea acestor cuvinte, cucul sa cante, cantecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotriva, daca el tacea, tacerea sa era semn ca avem de-a face cu o casatorie grabnica.

De asemenea, craca pe care a cantat cucul de ziua sa, era taiata si pusa in scaldatoarea fetelor, in speranta ca flacaii nu le vor ocoli.

 

Este interzis sa dormi prea mult in aceasta zi caci in caz contrar vei fi somnoros de-a lungul intregului an.

O alta superstitie spune ca nu este bine sa cauti pasarile de oua in aceasta zi sau sa le pui sub closca caci altfel puii vor iesi schimonositi, cu doua capete, sau se vor imbolnavi. Totodata, ouale ouate de Buna Vestire nu se pastreaza si nici nu se consuma.

Evita sa te certi in aceasta zi ori altfel vei avea parte de galcevi de-a lungul intregului an.

In unele zone ale tarii, exista obiceiul de a face un foc in curte, in dreptul usii, si a se pune pe langa foc 3 strachini cu apa, sare si paine care mai tarziu sunt date de pomana. In alte parti, conform traditiei, se asaza pe pragul usii 3 farfurioare cu paine si sare spre a potoli foamea ingerilor. Acestia, in schimb, vor pazi si veghea locuinta respectiva.

Sărbătoarea Bunei Vestiri a născut, de-a lungul timpului, o serie de datini, superstiţii şi obiceiuri. Tradiţia populară spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. În această zi se fac şi previziuni meteorologice. În popor există credinţa că aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti. De Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.

Totodată, conform tradiției românești, ziua de Buna Vestire se mai numește și Ziua Cucului, deoarece acum va cânta pentru prima dată cucul, vestitor important în viața omului.

În această zi mare, cântecul cucului trebuie așteptat de oameni cu veselie, cu stomacul plin și cu buzunarele pline de bani, astfel vor putea beneficia de lucruri bune în anul ce va urma.

 Pe de altă parte, dacă cântecul cucului ne va surprinde posomorâți și cu stomacul gol, atunci e semn rău, se spune că “te-a spurcat cucul”, iar peste an lucrurile nu vor merge tocmai bine.

Tradiția ne mai spune că în ziua Bunei Vestiri, oamenii nu au voie să se certe și să fie supărați unii pe alții, pentru că vor avea necazuri tot anul.

 În unele zone ale țării, de Buna Vestire, există obiceiul ca pomii să fie amenințați cu un topor și să fie stropiți cu țuică, fiindcă așa vor avea roade bogate.

De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi tot anul “ca peștele în apă”;

În ziua de Buna Vestire, pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că vor muri toți peștii din apa respectivă;

Gospodinele nu au voie ca, în ziua de Blagoveștenie, să pună ouă sub cloșcă, fiindcă puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare;

La o așa zi mare, cum e ziua Bunei Vestiri, e bine să punem pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, care ne vor veghea tot restul anului, etc.

O superstiție foarte cunoscută în popor, ne îndeamnă să credem că așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și de Paște.

Obiceiuri, tradiții și superstiții de Buna Vestire: Zi aducătoare de veste minunată în care oamenii nu au voie să se certe. Credincioșii au dezlegare la pește

Obiceiuri, tradiții și superstiții de Buna Vestire: Zi aducătoare de veste minunată în care oamenii nu au voie să se certe. Credincioșii au dezlegare la pește

Obiceiuri, tradiții și superstiții de Buna Vestire, sărbătorită de români în 25 martie. Blagovestenia este praznicul in amintirea zilei in care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata în documente, dintre sarba­torile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbato­reau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie.

Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cădea aceasta.

Potrivit traditiei, daca primul cantec al cucului era auzit pe stomacul gol, in spatele omului, era semn rau: „Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!”

Exista obiceiul ca in aceasta zi, sa se numere de cate ori cucul isi canta numele, numar care ar descoperi cati ani mai avem de trait. Flacaii si fetele il intrebau pe cuc cand se vor casatori: „Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan’ m-oi insura (marita)?” Daca se intampla ca dupa rostirea acestor cuvinte, cucul sa cante, cantecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotriva, daca el tacea, tacerea sa era semn ca avem de-a face cu o casatorie grabnica.

De asemenea, craca pe care a cantat cucul de ziua sa, era taiata si pusa in scaldatoarea fetelor, in speranta ca flacaii nu le vor ocoli.

 

Este interzis sa dormi prea mult in aceasta zi caci in caz contrar vei fi somnoros de-a lungul intregului an.

O alta superstitie spune ca nu este bine sa cauti pasarile de oua in aceasta zi sau sa le pui sub closca caci altfel puii vor iesi schimonositi, cu doua capete, sau se vor imbolnavi. Totodata, ouale ouate de Buna Vestire nu se pastreaza si nici nu se consuma.

Evita sa te certi in aceasta zi ori altfel vei avea parte de galcevi de-a lungul intregului an.

In unele zone ale tarii, exista obiceiul de a face un foc in curte, in dreptul usii, si a se pune pe langa foc 3 strachini cu apa, sare si paine care mai tarziu sunt date de pomana. In alte parti, conform traditiei, se asaza pe pragul usii 3 farfurioare cu paine si sare spre a potoli foamea ingerilor. Acestia, in schimb, vor pazi si veghea locuinta respectiva.

Sărbătoarea Bunei Vestiri a născut, de-a lungul timpului, o serie de datini, superstiţii şi obiceiuri. Tradiţia populară spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. În această zi se fac şi previziuni meteorologice. În popor există credinţa că aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti. De Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.

Totodată, conform tradiției românești, ziua de Buna Vestire se mai numește și Ziua Cucului, deoarece acum va cânta pentru prima dată cucul, vestitor important în viața omului.

În această zi mare, cântecul cucului trebuie așteptat de oameni cu veselie, cu stomacul plin și cu buzunarele pline de bani, astfel vor putea beneficia de lucruri bune în anul ce va urma.

 Pe de altă parte, dacă cântecul cucului ne va surprinde posomorâți și cu stomacul gol, atunci e semn rău, se spune că “te-a spurcat cucul”, iar peste an lucrurile nu vor merge tocmai bine.

Tradiția ne mai spune că în ziua Bunei Vestiri, oamenii nu au voie să se certe și să fie supărați unii pe alții, pentru că vor avea necazuri tot anul.

 În unele zone ale țării, de Buna Vestire, există obiceiul ca pomii să fie amenințați cu un topor și să fie stropiți cu țuică, fiindcă așa vor avea roade bogate.

De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi tot anul “ca peștele în apă”;

În ziua de Buna Vestire, pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că vor muri toți peștii din apa respectivă;

Gospodinele nu au voie ca, în ziua de Blagoveștenie, să pună ouă sub cloșcă, fiindcă puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare;

La o așa zi mare, cum e ziua Bunei Vestiri, e bine să punem pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, care ne vor veghea tot restul anului, etc.

O superstiție foarte cunoscută în popor, ne îndeamnă să credem că așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și de Paște.

La Blagoveştenie se efectuau nenumărate acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi: afumarea cu tămâie şi cârpe arse a clădirilor, curţilor, oamenilor şi vitelor (Transilvania, Banat); producerea zgomotelor de care să se sperie forţele malefice prin tragerea unui clopoţel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat); aprinderea focurilor în grădini şi livezi; scoaterea din lăzi a straielor şi ţesăturilor la aerisit.

SURSA -UNIREA

Canon de rugaciune la Praznicul asezarii in racla a Cinstitului Brau al Maicii Domnului (1)

 

Tropar la Praznicul aşezării în raclă a Cinstitului Brâu al Maicii Domnului, glasul al 8-lea:

Născătoare de Dumnezeu pururea Fecioară, Acoperământul oamenilor, Veşmântul şi Brâul Preacuratului tău trup, puternic Acoperământ cetăţii tale ai dăruit prin naşterea ta cea fără sămânţă, Nestricată rămânând. Că întru tine şi firea se înnoieşte şi vremea. Pentru aceasta, te rugăm, pace cetăţii tale dăruieşte şi sufletelor noastre mare milă.

 

Cântarea 1, glasul al 4-lea.

Irmosul:

Adâncul Mării Roşii cu urme neudate, pedestru trecându-l Israel cel de de mult, cu mâinile lui Moise în chipul Crucii, puterea lui Amalec în pustie a biruit.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Făclie de lumină arătătoare şi neapusă, biserica Fecioarei aflând Brâul cel prealuminat, ca un cer luminos luminează lumea astăzi cu razele minunilor.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ca şi cu o putere şi legătură de întărire, Preacurată, cu Dumnezeiescul tău Brâu, duhovniceşte încingându-se cu adevărat cetatea ta, tărie nerisipită are; pentru aceasta, se şi bucură de tine.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Mai cinstită decât Sicriul cel de demult, cu adevărat racla ta s-a arătat celor de pe pământ, de Dumnezeu Născătoare, care poartă nu închipuire, ci păzeştecu credinţă cunoştinţele adevărului.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Miresme de taină se varsă în biserica Celei Curate din Cinstita Raclă astăzi; şi umple de mireasmă duhovnicească pe toţi cei ce aleargă la dânsa cu dragoste.

 

Cântarea a 3-a.

Irmosul:

Se veseleşte de Tine Biserica Ta, Hristoase, grăind: Tu eşti Puterea mea, Doamne şi Scăparea şi Întărirea.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Să cinstim credincioşii ca pe o legătură de împreunare cu Dumnezeu, astăzi Brâul Celei Curate şi cu credinţă să ne închinăm lui.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Izvoare de daruri pururea curgătoare, din racla ta cea Preacurată curgând Curată, pe toţi credincioşii adapă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Tămăduiri nouă credincioşilor, mult lăudatul şi Preacinstitul Brâu al Celei Curate ne izvorăşte astăzi cu darul.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ca nişte rouă de dimineaţă, veselia ta, Curată, curgând, potoleşte pururea cuptorul patimilor celor ce te laudă pe tine.

 

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Ridicat pe Cruce văzându-Te Biserica pe Tine, Soarele dreptăţii, a stat în a sa rânduială, precum se cuvine grăind: Slavă Puterii Tale, Doamne.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ca o Tărie Preacinstită, de Dumnezeu Născătoare, Făcătorul şi Ziditorul întemeindu-te pe tine, ca şi cu nişte stele te-a împodobit cu Dumnezeieşti Străluciri, cu care luminezi marginile.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe tine Putere şi Temei tare, cetatea ta, de Dumnezeu Născătoare, avându-te, cu Dumnezeiescul tău Brâu se cuprinde, legătură nestricăcioasă în războaie pe acesta întinzându-l.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

De pe pământ la cer, de Dumnezeu Născătoare, Dumnezeiescul tău Brâu ne trage pe noi cei aprinşi de dragostea lui. Pentru aceasta, pe tine te mărim ca pe o pricină a Slavei celei mai bune.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Iată darul cel neîmpuţinat, veniţi, toţi iubitorii de praznic, cu inimă curată să scoatem prin credinţă, ape care izvorăsc din destul, din cinstită Raclă a Preacuratei Maici.

 

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Tu, Doamne, Lumina mea în lume ai venit, Lumina Cea Sfântă, care întorci din întunericul necunoştinţei, pe cei ce Te laudă pe Tine, cu credinţă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Tu, Doamne, pe Maica Ta ai slăvit-o; Tu ai înălţat mai presus decât toate puterile cele de duhuri Slava ei, fără asemănare.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Darul lui Dumnezeu acum din destul se dă, Preacurată de Dumnezeu Născătoare, din Cinstită Racla ta, celor ce se închină ţie cu credinţă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu puterea ta credincioşii împăraţi se încing. Pe tine, de Dumnezeu Născătoare, legătură avându-te cetatea ta, cu Brâul tău se cinsteşte.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Darul tău s-a arătat cunoscut cu adevărat, Preacurată, cu preamărire lucrând puteri şi minuni în tot pământul.

 

Cântarea a 6-a.

Irmosul:

Jertfi-voi Ţie cu glas de laudă, Doamne, Biserica strigă către Tine, de sângele demonilor curăţindu-se, cu sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe tine toată mai presus de fire te-a Preamărit Domnul; numai pe tine toată te-a Înălţat, pe tine toată te-a Cinstit mai presus de cuvânt, de Dumnezeu Născătoare, în Biserica ta, împreună cu Brâul şi cu Dumnezeiasca Raclă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Izvorăsc din noianul darului izvoare, din sicriul tău, Preacurată şi toată lumea înconjură, adăpând pe cei ce se închină cu credinţă naşterii tale.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Tărie pe tine credincioşii câştigându-te şi Laudă, se încing cu Slavă, de Dumnezeu Născătoare, Cinstit Brâul tău avându-l ca o Podoabă Prealuminată şi Cinstită.

 

CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Pe cea întru rugăciuni...

Cinstit Brâul tău, care a cuprins pântecele tău cel de Dumnezeu primitor, de Dumnezeu Născătoare, este putere nebiruită cetăţii tale şi vistierie de bunătăţi neîmpuţinată. Căci numai tu Singură ai născut, fiind pururea Fecioară.

 

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

În cuptorul persan tinerii lui Avram, de dorul dreptei credinţe, mai vârtos decât de văpaia focului fiind aprinşi, au grăit: Binecuvântat eşti în Biserica slavei Tale, Doamne.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Tu Însuţi fiind ca un Soare al dreptăţii, Dătătorule de lumină, Dumnezeieşte ai luminat Biserica Celei Cinstite, cu darurile tale cele de multe feluri; în care, răsărind, împrăştie raze Brâul Aceleia.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Înconjurând Racla ta ca năstrapa cea de aur, Ceea ce numai tu eşti Curată, ne împărtăşim acum cu adevărat de Dumnezeiasca dulceaţă a darurilor, Preabinecuvântată şi ca pe Ceea ce este mai presus decât închipuirile tale, o cinstim pe dânsa.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Varsă din sine cu adevărat paharele tale, Fecioară Preacurată, dar de minuni credincioşilor şi din Cinstitul tău Sicriu ies din destul izvoare ca din alt Eden.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Acum vă apropiaţi cu veselie toţi cei de pe pământ. Veniţi, îndeamnă Sicriul în taină, de cuprindeţi Preamărit Brâul al Doamnei, care ca o vistierie este pusă în mine.

 

Cântarea a 8-a.

Irmosul:

Mâinile întinzându-şi Daniel, gurile leilor cele deschise în groapă le-a încuiat; şi puterea focului au stins, cu buna faptă încingându-se, tinerii cei iubitori de dreapta credinţă, grăind: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Dumnezeieştile lespezi cele scrise cu mâna lui Dumnezeu, Sicriul cel de demult le-a ţinut în sine, Preacurată Stăpână; iar Cuvioasa şi Cinstita Racla ta ţine în sine Brâul, ce a cuprins numai pe Dătătorul de Lege. O, înfricoşătoare Taină!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Îngerii, Preacinstită Curată, acum împreună dănţuiesc, în cinstită biserica ta şi înconjoară, Stăpână, Cinstitul şi Sfântul tău Brâu, căruia cu dragoste şi cu bucurie şi cu veselie multă ne închinăm, lăudându-te pe tine, Slava neamului nostru.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Toiag care ai odrăslit Floarea Vieţii, tu eşti, Bucuria tuturor mult Cinstită, Preacurată; Vas Primitor de Mireasma Duhului, Vistierie de bunătăţi, Izvor de miresme, din care mir de tămăduiri izvorăşte Dumnezeiasca Raclă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Laudă măririle tale, Preacinstită Curată, Oştile cele de duhuri şi propovăduiesc toţi patriarhii şi proorocii luminat, cu Sfinţii Apostoli şi cetele mucenicilor, cu care ne închinăm ţie.

 

Cântarea a 9-a.

Irmosul:

Hristos, Piatra cea Netăiată de mână, Cea din capul unghiului, din tine Muntele cel Netăiat, Fecioară, s-a tăiat, adunând firile cele osebite. Pentru aceasta, veselindu-ne, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cămară Preacinstită cu adevărat, de Dumnezeu Născătoare, Racla ta s-a arătat; căci ţine în sine după vrednicie Sfânt Brâul tău, ca o încingere Feciorească şi de Mireasă, şi-l păzeşte ca o vistierie de viaţă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ca şi cu o Dumnezeiască coroană de podoabă, cu Dumnezeiesc şi Preasfânt Brâul tău astăzi biserica încingându-se, de Dumnezeu Născătoare, împărăteşte se veseleşte şi se înfrumuseţează cu mărirea ta.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Biserica Fecioarei, care se aseamănă cu toată buna podoabă cerească, astăzi credincioşii primind-o, cu Razele Darurilor ca şi cu nişte frumuseţi de stele strălucind, vă luminaţi.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Are cetatea ta Sfântul tău Brâu, de Dumnezeu Născătoare, legătură de pace şi zid şi Dumnezeiască unire de învăţătură, laudă şi biruinţă dreptmăritorilor creştini.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Lăudăm Slava ta cea negrăită şi Darul tău cel neasemănat, că tu eşti Izvorul înţelepciunii, din care iese Cuvântul tuturor, celor ce te Cinstesc pe tine, Preacurată şi Slăvesc pe Cel Născut al tău.

 

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat...

Punerea Cinstitului tău Brâu Biserica ta luminos o prăznuieşte şi cu osârdie grăieşte către tine: Fecioară Curată, ocroteşte pe toţi de puterea vrăjmaşilor; sfărâmă întărâtările barbarilor, celor necredincioşi şi îndreptează viaţa noastră, ca să facem voile Domnului cele Dumnezeieşti.

 

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat...

Izvoarele tămăduirilor, de Dumnezeu Născătoare, care ies din Preacinstit Sicriul tău ca din Eden, adapă faţa pământului, daruri vărsând celor ce te cinstesc pe tine cu credinţă. Pentru aceasta, te lăudăm şi cu cinste te slăvim şi cu mulţumire grăim: Bucură-te, Ceea ce eşti Singura Nădejdea celor ce te laudă pe tine.

 

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi...

Punerea Cinstitului tău Brâu prăznuieşte astăzi poporul tău, Ceea ce eşti cu totul fără prihană şi cu osârdie grăiesc către tine: Bucură-te Fecioară, Lauda creştinilor.

Canon de rugaciune la Praznicul Bunei Vestiri

 

Tropar la Praznicul Bunei Vestiri, glasul al 4-lea:

Astăzi este începutul mântui­rii noastre şi arătarea Tainei ce­lei din veac. Fiul lui Dumnezeu, Fiu Fecioarei Se face şi Gavriil Harul Îl binevesteşte. Pentru aceasta şi noi, împreună cu Dânsul, Născătoarei de Dum­nezeu să-i strigăm: Bucură-te, cea Plină de har, Domnul este cu tine!

 

Cântarea 1, glasul al 4-lea.

Irmosul:

Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împără­tesei Maici; şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Să-ţi cânte ţie, Stăpână, miş­când alăuta Duhului, David, strămoşul tău: ascultă, Fiică, glasul de bucurie al Îngerului! Că îţi vesteşte bucurie de negrăit.

Îngerul:

Strig către tine, bucurân­du-mă: pleacă-ţi urechea şi ia aminte la mine, cel ce-ţi vestesc zămislirea fără de sămânţă. Că ai aflat har înaintea Domnului, pe care nici o alta nu l-a aflat vreodată, Preacurată.

Născătoarea de Dumnezeu:

Fă-mi cunoscută, Îngere, pu­terea graiurilor tale! Cum va fi ceea ce ai zis? Spune-mi mai limpede, cum voi zămisli, fiind Fecioară Curată? Şi cum voi fi Maica Ziditorului meu?

Îngerul:

Precum se pare, tu socoteşti că îţi vorbesc cu amăgire; şi mă bucur văzând încredinţarea ta. Ci, îndrăzneşte, Stăpână; că unde Dumnezeu voieşte, uşor se săvârşesc chiar şi lucrurilecele mai minunate.

Catavasia:

Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împără­tesei Maici; şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.

 

Cântarea a 3-a.

Irmosul:

Pe ai tăi cântăreţi, Născă­toare de Dumnezeu, Ceea ce eşti Izvor Viu şi Îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întăreşte-i, în Dumnezeiască Mărirea ta, de cununile măririi învrednicindu-i.

Născătoarea de Dumnezeu:

Lipsit-a domn din Iuda şi iată vremea a sosit, în care va să Se arate Nădejdea neamuri­lor, Hristos; dar spune-mi mai lămurit, cum Îl voi naşte eu pe Acesta, fecioară fiind?

Îngerul:

Cauţi să ştii de la mine, Fecioară, chipul zămislirii tale. Dar acesta este de netâlcuit. Ci, Duhul Sfânt, cu Putere zidi­toare, umbrindu-te pe tine, Îl va săvârşi.

Născătoarea de Dumnezeu:

Strămoaşa mea, primind povaţa şarpelui, a fost îndepăr­tată de la desfătarea cea Dumneze­iască. Pentru aceasta şi eu mă tem de închinarea ta cea ne­obişnuită, fiindu-mi frică de alunecare.

Îngerul:

Ca un slujitor al lui Dum­nezeu am fost trimis să-ţi ves­tesc Sfatul Cel Dumnezeiesc. Pentru ce te temi, Preacurată, de mine, care, la rându-mi, mai mult mă tem de tine? Pentru ce ţi-e frică, Stăpână, de mine, căruia, la rându-mi, mai mult mi-e frică de tine?

Catavasia:

Pe ai tăi cântăreţi, Născă­toare de Dumnezeu, Ceea ce eşti Izvor Viu şi Îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întăreşte-i, în Dumnezeiască Mărirea ta, de cununile măririi învrednicindu-i.

 

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Cel Ce şade în Slavă pe Scaunul Dumnezeirii, pe Norul cel Uşor, a venit Iisus, Cel cu totul Dumnezeiesc, din Preacurata Fecioară şi a mântuit pe cei ce strigă: Slavă Puterii Tale, Doamne.

Născătoarea de Dumnezeu:

Că o Fecioară Sfântă va naşte pe Emmanuel, am auzit aceasta de la Profetul, care odinioară a proorocit. Şi doresc să cunosc cum firea oamenilor va suferi amestecul cu Dumnezeirea.

Îngerul:

Rugul, cel ce primind flacăra a rămas nears, a arătat adâncul Tainei celei cu privire la tine, Ceea ce eşti Plină de har şi nu ştii de nuntă. Căci, după naş­tere, vei rămâne Curată, puru­rea Fecioară.

Născătoarea de Dumnezeu:

Cel ce străluceşti de Lumina lui Dumnezeu Atotţiitorul, vestitorule al adevărului, spune-mi Arhanghele Gavriil, prea cu adevărat: cum, rămânând neatinsă curăţia mea, voi naşte cu Trup pe Cuvântul Cel fără de trup?

Îngerul:

Cu teamă, ca o slugă, stau înaintea ta, Doamnă; şi cu fri­că, Fecioară, mă străduiesc să te fac să înţelegi: ca Ploaia pe Lână Se va pogorî la tine Cuvân­tul Tatălui, precum a binevoit.

Catavasia:

Cel Ce şade în Slavă pe Scaunul Dumnezeirii, pe Norul cel Uşor, a venit Iisus, Cel cu totul Dumnezeiesc, din Preacurata Fecioară şi a mântuit pe cei ce strigă: Slavă Puterii Tale, Doamne.

 

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Spăimântatu-s-au toate de Dumnezeiască mărirea ta; că tu, Fecioară, Neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate şi ai născut Fiu pe Cel fără de ani, Cel Ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine.

Născătoarea de Dumnezeu:

Nu pot să înţeleg noima ade­vărată a cuvintelor tale. Căci minuni au fost adesea, făcute cu Dumnezeiască Putere, semne şi chipuri ale Legii, dar nicio­dată vreo fecioară nu a născut fără să ştie de bărbat.

Îngerul:

Minunează-te, Preacurată, căci minunat lucru este şi mi­nunea care se face cu tine. Că tu Singură vei primi în pântece pe Împăratul tuturor, Întrupându-Se. Şi pe tine te-au în­chipuit de mai înainte grăirile şi vorbirile cele ascunse ale Proorocilor şi preînchipuirile Legii.

Născătoarea de Dumnezeu:

Cel Ce de toate este Necuprins şi de toate Nevăzut, cum putea Acesta să Se Sălăşluiască în pântecele unei fecioare, pe care Însuşi l-a zidit? Şi cum voi ză­misli pe Dumnezeu Cuvântul, Cel împreună fără de început cu Tatăl şi cu Duhul?

Îngerul:

Cel Ce a făgăduit strămoşului tău David că va pune din rodul pântecelui pe scaunul împă­răţiei lui, Acela te-a ales pe tine Singură, Frumuseţea lui Iacob, Sălăşluire Cuvântătoare.

Catavasia:

Spăimântatu-s-au toate de Dumnezeiască mărirea ta; că tu, Fecioară, Neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate şi ai născut Fiu pe Cel fără de ani, Cel Ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine.

 

Cântarea a 6-a.

Irmosul:

Strigat-a proorocul Iona, mai înainte închipuind îngroparea Ta cea de trei zile, în chit, rugându-se: din stricăciune mă mântuieşte, Iisuse, Împărate al Puterilor!

Născătoarea de Dumnezeu:

Glasul cel de bucurie al cu­vintelor tale primindu-l, Arhanghele Gavriil, de veselie Dumnezeiască m-am umplut; căci vesteşti bu­curie şi Bucurie Nesfârşită de sus îmi aduci.

Îngerul:

Ţie ţi s-a dat Bucuria Cea Dumnezeiască, Maica lui Dum­nezeu; ţie toată făptura îţi stri­gă: Bucură-te, Dumnezeiască Mireasă, căci numai tu ai fost rânduită, Curată, a fi Maica Fiului lui Dumnezeu.

Născătoarea de Dumnezeu:

Prin mine să se nimicească acum osândirea Evei. Să se dea înapoi, prin mine, datoria as­tăzi. Prin mine să se dea preadeplin plata cea de demult.

Îngerul:

Făgăduit-a Dumnezeu stră­moşului Avraam să se binecuvinteze întru seminţia lui toate neamurile, Curată; iar prin tine făgăduinţa ia astăzi sfârşit.

Catavasia:

Strigat-a proorocul Iona, mai înainte închipuind îngroparea Ta cea de trei zile, în chit, rugându-se: din stricăciune mă mântuieşte, Iisuse, Împărate al puterilor!

 

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Apărătoare Doamnă...

Pe Cel de o Fiinţă cu Tatăl şi cu Dumnezeiescul Duh, pe Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu, L-ai zămislit, Curată, cu venirea Preasfântului Duh, spre înnoi­rea neamului omenesc, Ceea ce eşti fără prihană, când Arhan­ghelul ţi-a strigat ţie glasul cel de veselie lumii: Bucură-te, Mi­reasă Nenuntită!

 

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Apărătoare Doamnă...

Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca Ceea ce ai stăpânire nebiruită, slobozeşte-ne din toate nevoile, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Mireasă, puru­rea Fecioară!

 

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

N-au slujit făpturii cuge­tătorii de Dumnezeu, ci numai Făcătorului; ci, groaza focului bărbăteşte înfruntând-o, se bucurau cântând: Prealăudate Dumnezeul părinţilor noştri şi Doamne, bine eşti cuvântat!

Născătoarea de Dumnezeu:

Vestindu-mi mie că Lumina Cea Nematerialnică va să Se unească cu materia trupului, din milostivirea cea multă, Luminată Bună Vestire şi propovăduirile cele Dumnezeieşti, strigi acum mie: Binecuvântat este, Preacurată, Rodul pântecelui tău!

Îngerul:

Bucură-te, Stăpână, Fecioară! Bucură-te, Preacurată! Bucu­ră-te, Vas al lui Dumnezeu! Bucură-te, Sfeşnic al Luminii, Chemarea din nou a lui Adam, Izbăvirea Evei, Munte Sfânt, Sfinţenie Prealuminată şi Că­mara de Mire a nemuririi!

Născătoarea de Dumnezeu:

Venirea asupră-mi a Prea­sfântului Duh mi-a curăţit su­fletul şi mi-a sfinţit trupul, m-a făcut Biserică de Dumnezeu Încăpătoare, Cort de Dumnezeu Împodobit, Templu Însufleţit şi Curată Maică a Vieţii.

Îngerul:

Ca pe o Făclie mult Luminată şi ca pe o Cămară de Dumnezeu Lucrată te văd pe tine. Primeşte acum, ca un Chivot de aur, pe Dătătorul Legii, Preacurată, Care a binevoit a izbăvi, prin tine, firea oamenilor cea stricată!

Catavasia:

N-au slujit făpturii cuge­tătorii de Dumnezeu, ci numai Făcătorului; ci, groaza focului bărbăteşte înfruntând-o, se bucurau cântând: Prealăudate Dumnezeul părinţilor noştri şi Doamne, bine eşti cuvântat!

 

Cântarea a 8-a.

Irmosul:

Ascultă Fiică, Fecioară curată! Să-ţi spună Arhanghelul Gavriil sfatul cel de demult, cel adevărat, al Celui Preaînalt: fii gata spre primirea lui Dumnezeu! Căci prin tine, Cel necuprins cu oamenii va să petreacă. Pentru aceasta şi bucurându-mă, strig: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Născătoarea de Dumnezeu:

Toată mintea omenească se biruieşte, a răspuns Fecioara, cercetând lucrurile cele neobiş­nuite pe care mi le grăieşti. Am înţeles cuvintele tale, dar mă tem, înspăimântându-mă să nu mă amăgeşti şi să nu mă îndepărtezi de Dumnezeu ca pe Eva. Şi totuşi, tu strigi: Binecuvân­taţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Îngerul:

Iată s-a dezlegat nedumerirea ta, zis-a faţă de Aceasta Arhanghelul Gavriil. Căci bine ai grăit că lucrul este cu greu de înţeles. Deci ascul­tând de cuvintele buzelor tale, nu te îndoi ca de o amăgire, ci, crede ca unui lucru adevărat; căci eu, bucurându-mă, strig: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Născătoarea de Dumnezeu:

Lege de la Dumnezeu este dată oamenilor, a zis iarăşi cea Preacurată, ca naşterea să iasă din dragostea trupească. Dar eu nu cunosc nicidecum plăce­rea de soţie. Cum zici deci că voi naşte? Mă tem să nu îmi grăieşti cu înşelăciune. Şi totuşi, tu strigi: Binecuvântaţi, toate lu­crurile Domnului, pe Domnul!

Îngerul:

Cuvintele pe care mi le grăieşti, Curată, a strigat iarăşi În­gerul, sunt obişnuite naşterii oamenilor muritori. Iar eu îţi vestesc pe Dumnezeu Cel Adevă­rat, Care Se va Întrupa din tine, mai presus de cuvânt şi de înţelegere, precum Însuşi ştie. Pen­tru aceasta şi bucurându-mă, strig: Binecuvântaţi, toate lu­crurile Domnului, pe Domnul!

Născătoarea de Dumnezeu:

Grăitor de adevăr mi te arăţi, a zis Fecioara: căci ai venit ca vestitor de bucurie tuturor. Deci, pentru că sufletul mi-am curăţit prin Duhul, fie mie după cuvântul tău! Sălăşluias-că întru mine Dumnezeu, către Care strig împreună cu tine: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Catavasia:

Ascultă Fiică, Fecioară curată! Să-ţi spună Arhanghelul Gavriil sfatul cel de demult, cel adevărat, al Celui Preaînalt: fii gata spre primirea lui Dumnezeu! Căci prin tine, Cel necuprins cu oamenii va să petreacă. Pentru aceasta şi bucurându-mă, strig: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

 

La Cântarea a 9-a.

Stih: Binevesteşte, pământule, bucurie mare!

Stih: Lăudaţi, ceruri, Slava lui Dumnezeu...

Irmosul:

Ca de un Sicriu Însufleţit al lui Dumnezeu, nicicum să nu se atingă mâna necre­dincioşilor; iar buzele credincioşilor, fără tăcere, glasul Îngerului cântând, să strige cu bucurie Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te, Ceea ce eşti Plină de har, Domnul este cu tine!

Stih: Binevesteşte, pământule, bucurie mare!

Mai presus de înţelegere ză­mislind pe Dumnezeu, nu ai ştiut de Legile firii, Fecioară; căci întru naştere ai ocolit cele ce sunt ale maicilor, ajungând mai presus de firea cea stricăcioasă. Pentru aceasta, după vrednicie, auzi: Bucură-te, Ceea ce eşti Plină de har, Domnul este cu tine!

Stih: Binevesteşte, pământule, bucurie mare!

Cum izvorăşti lapte, Fecioară curată? Limba pământească nu poate să spună: căci te arăţi un lucru neobişnuit firii, depă­şind hotarele cele după fire ale naşterii. Pentru aceasta, după vrednicie auzi: Bucură-te, Ceea ce eşti Plină de har, Domnul este cu tine!

Stih: Binevesteşte, pământule, bucurie mare!

În chip Tainic se vorbeşte de­spre tine în Sfintele Scripturi, Maica Celui Preaînalt. Căci Iacob, văzând scara de demult, care de mai înainte te închipuia pe tine, a zis: Cale de mergere a lui Dumnezeu este aceasta. Pentru aceasta, după vrednicie, auzi: Bucură-te, Ceea ce eşti Pli­nă de har, Domnul este cu tine!

Stih: Binevesteşte, pământule, bucurie mare!

Minunat semn a arătat lui Moise, grăitorului de cele sfin­te, rugul şi focul. Şi căutând sfârşitul, după curgerea vremii, a zis: la o Fecioară Curată îl întrezăresc, căreia, ca unei Năs­cătoare de Dumnezeu se va zice: Bucură-te, Ceea ce eşti Plină de har, Domnul este cu tine!

Stih: Binevesteşte, pământule, bucurie mare!

Proorocul Daniel te-a numit Munte În­ţelegător şi Marele Isaia, Născătoare de Dumnezeu, Judecătorul Ghedeon te-a văzut ca pe o Lână, iar Regele şi Proorocul David Sfinţenie îţi zice, iar într-alt loc, Uşă. Şi Arhanghelul Gavriil îţi strigă: Bucură-te, Ceea ce eşti Plină de har, Dom­nul este cu tine!

Catavasia:

Ca de un Sicriu Însufleţit al lui Dumnezeu, nicicum să nu se atingă mâna necre­dincioşilor; iar buzele credincioşilor, fără tăcere, glasul Îngerului cântând, să strige cu bucurie Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te, Ceea ce eşti Plină de har, Domnul este cu tine!

 

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Fluierele cele păstoreşti...

Cuvântul lui Dumnezeu pe pământ acum S-a pogorât. În­gerul a stat înaintea Fecioarei, strigând: Bucură-te, Binecuvân­tată, Ceea ce Singură ţi-ai păs­trat pecetea, primind în pân­tece pe Cuvântul Cel mai înain­te de veci şi Domnul, ca să mân­tuiască din înşelăciune, ca un Dumnezeu, neamul omenesc.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif...

Trimis a fost Arhanghelul Gavriil către Fecioara şi Curata şi i-a tâlcuit ei bucuria cea de negrăit, că va zămisli fără de sămânţă şi va rămâne mai departe Fecioară. Căci va naşte Fiu pe Dumnezeu Cel mai înainte de veci, Care va mântui pe popor de greşelile lui. Şi mărturie este Cel Ce m-a trimis pe mine, să-ţi zic ţie, Bine­cuvântată: Bucură-te, Fecioară: vei naşte şi după naştere, iarăşi vei rămâne Fecioară.

Rugăciuni pentru Buna Vestire: Te apără de necazuri şi boli

 

Rugăciunea de Buna Vestire care face minuni şi deschide porţile Raiului

 „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel Ce ai zis: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu, și toate celelalte se vor adăuga vouă“, dăruiește-mi toate cele de trebuință pentru a merge pe calea mântuirii. În mâinile Tale este viața mea și fără Tine nu pot cunoaște nici împlinirea și nici bucuria cea adevărată. Știind aceasta, având dorința de a purta crucea căsătoriei, Te rog să mă ajuți să găsesc făptura potrivită alături de care să înfrunt marea vieții acesteia.Ajută-mă, Doamne, ajută-mă, cum numai Tu mă poți ajuta. De multe ori ispita singurătății mi-a rănit inima, de multe ori diavolul deznădejdii a lovit în poarta sufletului meu. De atâta durere inima mea s-a strâns, și nu este nimeni care să-mi aline durerea. La Tine alerg, Doamne, nădejdea mea, întărirea mea, lumina vieții mele. Ajuta-mă să am o familie bineplăcută Ție, o familie peste care sa se reverse mulțimea binecuvântărilor Tale.Ferește-mă, Doamne, de tot răul. Ferește-mă de o alegere greșită. Ferește-mă de minciuni, de răutate, de desfrâu. Să nu mă-nșele frumusețea cea degrab trecătoare, ci să caut mai ales frumusețea sufletească. Să nu mă orbească dragostea pătimașă, nici să nu mă biruie patimile și poftele. Tu știi, Doamne, nepriceperea si slăbiciunea minții mele. Izbavește-mă prin harul Tău de neputințele care mă apasă.Vino în ajutorul meu, Iubitorule de oameni! Dăruiește-mi înțelepciune și răbdare. O, grea este crucea răbdării, și greu îmi este să nu fiu covârșit de ea. Dar în Tine-mi pun nădejdea. Slavă Tatălui și Fiului și Duhului Sfânt. Cinste Maicii Domnului și slavă Sfinților. Amin!”.

Citiţi de Buna Vestire rugăciunea către Preasfânta Născătoare şi vi se va îndeplini orice dorinţă!

 

În fiecare an, pe data de 25 martie, întreaga creștinătate sărbătorește Odovania Praznicului Bunei Vestiri. În această zi se face dezlegare la ulei, vin și pește iar credincioșii trebuie să citească această rugăciune de 3 ori… Se spune că ajută la împlinirea tuturor dorințelor!Potrivit istoriei, Buna Vestire este prima sărbătoare închinată Maicii Domnului confirmată în documente. La început, această sărbătoare a fost cinstită pe 5 ianuarie, în ajunul Bobotezei, iar în unele biserici din apus pe data de 18 decembrie. 

Rugăciunea către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu!

 

„Preacurată Doamnă, Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară, care poți face tot binele, primește aceste daruri, care se cuvin numai ție, de la noi, nevrednicii robii tăi, ceea ce ești aleasă din toate neamurile, și te-ai arătat mai înaltă decât toate făpturile cerești și pământești.

Căci pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor; și prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu, și ne-am învrednicit Sfântului Lui Trup și Preacuratului Lui Sânge. Pentru aceea fericită ești întru neamurile neamurilor, ceea ce ești de Dumnezeu fericită, mai luminată decât Heruvimii și mai cinstită decât Serafimii fiind.Și acum, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioara întru tot cântată, nu înceta a te ruga pentru noi, nevrednicii robii tăi, ca să ne izbavim de tot sfatul celui înșelător, și de toată primejdia și să fim păziți nevătămați de toată lovirea cea înveninată a diavolului; ci până la sfârșit cu rugăciunile tale, păzește-ne pe noi neosandiți.

Că întru pază și cu ajutorul tău fiind mântuiți, slavă, laudă, mulțumită și închinăciune, pentru toate să înălțăm unuia în Treime Dumnezeu, Ziditorul tuturor, acum și pururea și în vecii vecilor.

Amin.”

Rugaciuni la sarbatoarea Buna Vestire

 

 

Rugaciuni la Buna Vestire (I) (25 martie)
Doamne, Dumnezeule, Atotţiitorule, Cel Care ai binevoit ca Fiul Tău Cel Unul-Născut să Se întrupeze dintr-o femeie neispitită de nuntă şi să Se facă om pentru a noastră mântuire, Cel Care ai trimis totodată şi pe Gavriil, Arhanghelul Tău, spre a binevesti zămislirea Ta cea fără de sămânţă Sfintei Fecioare Maria, mai înainte de veci rânduită drept locaş al acestei Taine înfricoşătoare, dinainte-cunoscută Ţie şi Cuvântului Celui dimpreună-veşnic cu Tine; Tu însuţi, pentru rugaciunile ei si ale tuturor Sfinţilor Tăi, binevesteşte sufletelor noastre prin Harul Tău iertarea păcatelor şi bucuria cea de neînstrăinat; binecuvântează poporul Tău cu pace; dă-ne să cunoaştem calea pe care, păşind, vom plăcea bunătăţii Tale, şi ne călăuzeşte spre a Ta Împărăţie cerească.

Cu îndurările Hristosului Tău, cu Care eşti binecuvântat, împreună cu Preasfântul şi Bunul şi de-Viaţă-tacătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugaciuni la Buna vestire (II)
Stapâne, Doamne, Dumnezeul nostru, Care eşti fără de început dimpreună cu Tatăl şi dimpreună-veşnic cu Duhul Tău Cel Sfânt, Făcătorul cerului şi al pământului şi a toată zidirea; Care ai plăsmuit pe om şi i-ai dat puterea de stăpânire asupra a tot ce ai făcut Tu; Care ai poruncit, ca un Iubitor de oameni, să locuiască în Raiul desfătării, însă el, prin pizma diavolului, alungat a fost din Rai. Or şi după întoarcerea sa în pământul din care a fost luat, nu ai îngăduit făpturii Tale să zacă sub tirania diavolului; ci în anii mai de pe urmă nu Te-ai ruşinat, cu toate că eşti Dumnezeu mai înainte de veci, să iei chip de rob şi din bunătatea Ta să Te naşti dintr-o fiică fecioară; prin proroci ai însemnat naşterea Ta negrăită din ea, trimiţându-l pe Gavriil, Arhanghelul Tău, să binevestească Fecioarei sfânta şi preacurata Ta zămislire dintr-însa; Tu însuţi, Stăpâne, pentru rugăciunile ei şi ale tuturor Sfinţilor, dă-ne să auzim în suflete graiurile Tale ce ne dăruiesc iertarea greşelilor şi bucuria de neînstrăinat. Fă cunoscută poporului calea pe care să meargă, prin care vom bineplăcea bunătăţii Tale, şi ne îndrumă spre a împărăţi dimpreună cu Tine în Ceruri.

Cu îndurările Hristosului Tău, cu Care bine eşti cuvântat, împreună cu Preasfântul şi Bunul şi de-Viaţă-făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugaciuni la Buna Vestire (III)
Primeste-ne rugăciunea neîntinată. Preasfântă Stăpana, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, preadorita, prealăudată; tu eşti mai cinstită între toate neamurile şi te-ai arătat mai înaltă decât toate cele văzute şi nevăzute; că Dumnezeu S-a sălăşluit în mijlocul tău şi nu te vei clătina şi Cel Preaînalt te-a sfinţit pe tine locaş al Său: aşadar, Domnul puterilor e cu noi.

[Tu eşti] rădăcina florii preacinstite, izvorul Hrănitorului şi mâna Făcătorului, care porţi în braţe pe Cel Ce a aşezat oarecând cerul deasupra apelor, care L-ai alăptat la pieptul tău pe Cel Ce luminează zidirea şi pe care Moise a văzut-o sub chipul rugului ce ardea şi nu se mistuia; [Tu eşti] scara însufleţită pe care a văzut-o Iacov, poarta cerească pe care a văzut-o Iezechiel, prin care Domnul nostru tisus Hristos a intrat şi a ieşit, dar care apoi a rămas din nou închisă; [Tu eşti] cea prin care pedeapsa lui Adam s-a dezlegat şi întristarea Evei prefăcută a fost în bucurie.

[Iar acum], noi, nevrednicii robii tăi, binecuvântând şi cântând în locaşul tău curat şi înălţăm preaînfricoşătoarea laudă, strigând dimpreună cu Arhanghelul Gavriil şi grăind; „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine!" Bucură-te, ceea ce eşti plină de har Preasfântă Stăpână, de Dumnezeu Născătoare! Bucură-te, cea plină de har, care ai născut Lumina, fără a şti cum [aceasta s-a petrecut]! Bucură-te, cea plină de har, că tu eşti cu adevărat norul cel uşor! Bucură-te, cea plină de har, că tu eşti încăperea Celui neîncăput! Bucură-te, cea plină de har, că tu eşti limanul cel lin al celor învăluraţi! Bucură-te, cea plină de har, că tu eşti via neudată care a înflorit lumii strugurele cel copt, pe Domnul nostru lisus Hristos! Bucură-te, cea plină de har, că prin tine magii se închină şi îşi aduc darurile călăuziţi de lumina astrului! Bucură-te, cea plină de har, întru care s-a descoperit taina Sfintei Treimi: Tatăl a binevoit întru tine. Fiul S-a sălăşluit întru tine şi Duhul Sfânt te-a adumbrit.

Pe Acesta roagă-L şi acum pentru noi, păcătoşii şi nevrednicii robii tăi, Preasfântă Stăpână Fecioară de Dumnezeu Născătoare, şi pentru vremuri în pace şi roade ale pământului imbelşugate; neamurile vrăjmaşe sa le îmblânzească, pe fraţii noştri cei în robie să-i izbăvească, lumea să o împace şi să mântuie poporul din toată primejdia.

Că Acestuia se cuvine slava, cinstea şi închinăciunea, împreună şi Părintelui Său Celui fără de început şi Preasfântului şi Bunului şi de-Viaţă-făcătorului Său Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugaciuni uitate ale dumnezeiestii Liturghii, rugaciunile amvonuui dupa cele mai vechi manuscrise liturgice de limba greaca (sec.VII-XII); Editura Sophia

ACATISTUL Buneivestiri a Maicii Domnului

  (25 MARTIE)

 

ACATISTUL Buneivestiri
a Maicii Domnului

Rugaciunile incepatoare:

     In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
     Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
     Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
     Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

     Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

     Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
     Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
     Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
     Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

     Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru Numele Tau.

      Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
      Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

      Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se Numele Tau, vie Imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da-ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

      Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Apoi se zic Condacele si Icoasele:

 

Condacul 1

  Apărătoare Doamnă, pentru biruintă multumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem tie, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci ca una ce ai stăpânire nebiruită, slobozeste-ne din toate nevoile, ca să-ti cântăm tie: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Icosul 1

   Îngerul cel mai întâi stătător din cer a fost trimis să-i zică Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te! Si împreună cu glasul lui cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, întrupat, s-a inspăimântat si i-a stat înainte, grăindu-i unele ca acestea:

Bucură-te, cea prin care răsare bucuria;
Bucură-te, cea prin care piere blestemul;
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut;
Bucură-te, mântuirea lacrimilor Evei;
Bucură-te, înăltime, întru care cu anevoie se suie gândurile omenesti;
Bucură-te, adancime, care nu te poti vedea lesne nici cu ochii ingeresti;
Bucură-te, că esti scaun Împăratului;
Bucură-te, că porti pe Cel ce poartă toate ;
Bucură-te, steaua care arăti Soarele;
Bucură-te, pântecele dumnezeiestii întrupări;
Bucură-te, cea prin care se înnoieste făptura;
Bucură-te, cea prin care prunc se face Făcătorul;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 2

  Stiindu-se pe sine Sfânta întru curătie, zis-a lui Gavriil cu îndrăznire: Preaslăvitul tău glas cu anevoie se arată a fi primit sufletului meu; că nasterea cu zămislire fără sământă, cum îmi spui? Cântând: Aliluia!

Icosul 2

   Întelegerea cea neînteleasă căutând Fecioară să o înteleagă, a grăit către cel ce slujea: Din pântece curat, cum este cu putintă să se nască fiu, spune-mi? Iar el a zis către ea, cu frică, grăind asa:

Bucură-te, tăinuitoarea sfatului celui nespus;
Bucură-te, încredintarea celor ce au trebuintă de tăcere;
Bucură-te, începatura minunilor lui Hristos;
Bucură-te, capul poruncilor Lui;
Bucură-te, scara cerească, pe care S-a pogorât Dumnezeu;
Bucură-te, pod, care treci la cer pe cei de pe pământ;
Bucură-te, minune, mult slăvită de îngeri;
Bucură-te, Ceea ce le esti diavolilor rană de mult plâns;
Bucură-te, Ceea ce ai născut lumina cea neapusă;
Bucură-te, Ceea ce n-ai învătat pe nimeni în ce chip s-a petrecut;
Bucură-te, Ceea ce întreci mintea înteleptilor;
Bucură-te, Ceea ce luminezi gândul credinciosilor;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 3

  Puterea Celui de sus a umbrit-o atunci, spre zămislire, pe Cea care nu stia de nuntă; si pântecele ei cel cu bună roadă, ca pe o tarină dulce l-a arătat tuturor celor ce vor să secere mântuire, când vor cânta asa: Aliluia!

Icosul 3

  Având Fecioara în pântece pe Dumnezeu primit, a alergat la Elisabeta; iar pruncul acesteia, îndată cunoscându-i închinarea, s-a bucurat si cu săltări în pântece, ca si cum ar fi cântat, a grăit către Născătoarea de Dumnezeu:

Bucură-te, vita mlăditei celei nevestejite;
Bucură-te, agonisirea rodului celui fără de moarte;
Bucură-te, Ceea ce ai lucrat pe Lucrătorul iubirii de oameni;
Bucură-te, Ceea ce ai născut pe Săditorul vietii noastre;
Bucură-te, brazdă care ai dospit înmultirea milelor;
Bucură-te, masă care porti îndestularea milostivirilor;
Bucură-te, Ceea ce înfloresti ca raiul desfătării;
Bucură-te, Ceea ce gătesti adăpostirea sufletelor;
Bucură-te, tămâia rugăciunii cea bineprimită;
Bucură-te, curătia a toată lumea;
Bucură-te, bunăvoirea lui Dumnezeu către noi, cei muritori;
Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 4

  Vifor de gânduri necredincioase având întru sine înteleptul Iosif, s-a tulburat uitându-se la tine, cea neamestecată cu nunta, gândind că esti furată de nuntă, tu, Cea care esti fără prihană; iar când a cunoscut că zămislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia!

Icosul 4

  Auzit-au păstorii pe îngeri lăudând venirea trupească a lui Hristos, si alergând spre Acesta ca spre un păstor, văzutu-L-au ca pe un miel fără prihană hrănindu-se în pântecele Mariei, pe care lăudându-o, au zis:

Bucură-te, Maica Mielului si a Păstorului;
Bucură-te, staulul oilor celor cuvântătoare;
Bucură-te, chinuirea vrăjmasilor celor nevăzuti;
Bucură-te, deschizătoarea usilor raiului;
Bucură-te, ca cele ceresti împreună se bucură cu cele pământesti;
Bucură-te, că cele pământesti împreună dăntuiesc cu cele ceresti;
Bucură-te, gura apostolilor cea netăcută;
Bucură-te, nebiruita îndrăznire a purtătorilor de chinuri;
Bucură-te, temeiul cel tare al credintei;
Bucură-te, cunostiinta cea luminoasă a darului;
Bucură-te, prin care s-a golit iadul;
Bucură-te, prin care ne-am îmbrăcat cu slavă;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară;

Condacul 5

  Steaua cea cu dumnezeiască mergere văzând-o înteleptii, mers-au pe urma luminii ei; si tinând-o ca pe o făclie, cu ea căutau pe tarele Împărat; si ajungând pe cel neajuns, s-au bucurat strigându-i: Aliluia!

Icosul 5

  Văzut-au pruncii haldeilor în bratele Fecioarei pe Cel ce a zidit pe om cu mana; si cunoscându-L a le fi Stăpân, desi luase chip de rob, s-au nevoit cu daruri a-L sluji si a-I cânta celei binecuvântate:

Bucură-te, Maica stelei celei neapuse;
Bucură-te, raza zilei celei de taină;
Bucură-te, Ceea ce ai stins cuptorul întelepciunii;
Bucură-te, Ceea ce luminezi pe tăinuitorii Treimii;
Bucură-te, Ceea ce l-ai zvarlit din putere pe călăul cel fără de omenie;
Bucură-te, Ceea ce ai arătat pe Domnul Hristos, iubitorul de oameni;
Bucură-te, Ceea ce ne-ai mântuit din slujba paganeasca;
Bucură-te, Ceea ce ne curătesti de lucrurile cele necurate;
Bucură-te, Ceea ce ai stins închinarea la foc;
Bucură-te, Ceea ce ne-ai potolit văpaia chinurilor;
Bucură-te, îndreptarea întelepciunii celor credinciosi;
Bucură-te, veselia tuturor neamurilor;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 6

  Mărturisitori si purtători de Dumnezeu fiind filozofii, s-au întors în Babilon, împlinindu-si proorocia; si tuturor mărturisindu-Te pe Tine, Hristoase, lăsatu-l-au pe Irod ca pe un mincinos, că nu stia să cânte: Aliluia!

Icosul 6

  Strălucind în Egipt Tu, Lumina adevărului, gonit-ai întunericul minciunii. Că idolii lui nerăbdând tăria Ta, Mântuitorule, au căzut; iar cei de ei au scăpat, îi cântau Născătorei de Dumnezeu:

Bucură-te, îndreptarea oamenilor;
Bucură,te căderea demonilor;
Bucură-te, Ceea ce ai zdrobit stăpânirea înselăciunii;
Bucură-te, Ceea ce ai vădit înselăciunea idolească;
Bucură-te, mare care ai înecat pe netrupescul faraon;
Bucură-te, piatra care ai adăpat însetatii de viată;
Bucură-te, stâlp de foc care călăuzesti pe cei dintru întuneric;
Bucură-te, acoperământul lumii cel mai lat decât norul;
Bucură-te, hrană si cupă cu mană;
Bucură-te, slujitoarea desfătării celei sfinte;
Bucură-te, pământul făgăduintei;
Bucură-te, izvorâtoare de miere si lapte;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 7

  Vrând Simeon să se mute din veacul acesta înselător, Te-ai dat lui ca un prunc; dar te-ai făcut lui cunoscut si ca Dumnezeu desăvârsit. Pentru aceea, s-a mirat de întelepciunea Ta cea nespusă, cântând: Aliluia!

Icosul 7

  Arătat-a făptură nouă, arătându-Se Făcătorul nouă, celor ce suntem făcuti de Dânsul, răsărind din pântecele cel fără de prihana si păzindu-l întreg precum a fost; ca noi, văzând minunea, să o lăudăm grăind:

Bucură-te, floarea nestricăciunii;
Bucură-te, cununa înfrânării;
Bucură-te, Ceea ce ai luminat chipul învierii;
Bucură-te, Ceea ce ai arătat viata îngerească;
Bucură-te, pomul cel cu luminoasă roadă, din care se hrănesc credinciosii;
Bucură-te, copacul cel înfrunzit cu bună umbră, sub care multi se adumbresc;
Bucură-te, Ceea ce ai născut pe Îndreptătorul celor rătăciti;
Bucură-te, Ceea ce ai născut pe Mântuitorul celor robiti;
Bucură-te, îmblânzirea Judecătorului celui drept;
Bucură-te, iertarea multor gresiti;
Bucură-te, haina celor goi de îndrăzneală;
Bucură-te, dragostea care biruieste toată dorirea;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 8

  Văzând nastere străină, să ne înstrăinăm de lume, mutându-ne mintea la cer; că pentru acesta Dumnezeu Cel Prea Înalt pe pământ S-a arătat om plecat, vrând să tragă întru înăltime pe cei ce-i cântă: Aliluia!

Icosul 8

  Cu totul a fost între cei de jos, iar de cei de sus nicicum nu S-a depărtat Cuvântul cel necuprins; că dumnezeiască pogorâre a fost, iar nu mutare din loc, si nastere din Fecioară primitoare de Dumnezeu, care aude acestea:

Bucură-te, încăperea lui Dumnezeu celui neîncăput;
Bucură-te, usa tainei celei de cinste;
Bucură-te, auzirea cea cu nepricepere a celor necredinciosi;
Bucură-te, lauda cea fără de îndoire a celor credinciosi;
Bucură-te, purtătoarea Cea preasfântă a Celui ce este pe heruvimi;
Bucură-te, sălasul cel preamărit al Celui ce este pe serafimi;
Bucură-te, Ceea ce ai unit lucruri potrivnice întru una;
Bucură-te, Ceea ce ai unit fecioria si nasterea;
Bucură-te, prin care s-a dezlegat călcarea poruncii;
Bucură-te, prin care s-a deschis raiul;
Bucură-te, cheia împărătiei lui Hristos;
Bucură-te, nădejdea bunătătilor celor vesnice;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 9

  Toată firea îngerească s-a minunat de lucrul cel mare al întrupării Tale; că pe cel neapropiat, ca Dumnezeu l-au văzut om apropiat tuturor, petrecând împreună cu noi si auzind de la toti asa: Aliluia!

Icosul 9

   Pe ritorii cei mult vorbitori îi vedem, Născătoare de Dumnezeu, că-ti stau înainte ca niste pesti fără de glas; că nu se pricep să spună în ce chip si fecioară ai rămas si ai putut naste. Iar noi, de o taină ca aceasta minunându-ne, cu credintă cântăm:

Bucură-te, sălasul întelepciunii lui Dumnezeu;
Bucură-te, comoara rânduielii Lui;
Bucură-te, Ceea ce pe filozofi îi arăti neîntelepti;
Bucură-te, Ceea ce ai vădit pe cei mesteri la cuvânt a fi necuvântători;
Bucură-te, că nebuni s-au arătat întrebătorii cei cumpliti;
Bucură-te, că s-au vestejit făcătorii de basme;
Bucură-te, Ceea ce ai spart vorbele cele încâlcite ale atenienilor;
Bucură-te, Ceea ce ai umplut mrejele pescarilor;
Bucură-te, Ceea ce ne-ai ridicat dintru adâncul necunostintei;
Bucură-te, Ceea ce pe multi i-ai luminat la minte;
Bucură-te, corabia celor ce vor să se mântuiască;
Bucură-te, limanul celor ce umblă cu corăbiile acestei vieti;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 10

  Vrând Împodobitorul tuturor să mântuiască lumea, la ea a venit precum i se făgăduise, si Păstor fiind ca un Dumnezeu, pentru noi S-a arătat om ca noi. Căci cu asemănarea chemând pe cel asemenea, ca un Dumnezeu aude: Aliluia!

Icosul 10

  Zid esti fecioarelor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, si tuturor celor ce aleargă la tine: că Făcătorul cerului si al pământului te-a gătit pe tine, curată, sălăsluindu-Se în pântecele tău si învătându-i pe toti să cânte tie:

Bucură-te, turnul fecioriei,
Bucură-te, usa mântuirii;
Bucură-te, începătoarea prefacerii celei pline de-nteles;
Bucură-te, dătătoarea darului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, că tu ai înnoit pe cei zămisliti întru rusine;
Bucură-te, că tu ai învătat pe cei lipsiti de minte;
Bucură-te, Ceea ce ai stricat pe stricătorul gândurilor;
Bucură-te, Ceea ce ai născut pe semănătorul curătiei;
Bucură-te, cămara nuntii celei fără de sământă;
Bucură-te, Ceea ce ai împreunat Domnului pe cei credinciosi;
Bucură-te, Ceea ce între fecioare ai fost unică hrănitoare de prunc;
Bucură-te, cămara cea împodobită a sufletelor sfintilor;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 11

  Împărate Sfinte, de Ti-am aduce cântări si psalmi la număr întocmai ca nisipul, nimic nu plinim cum se cuvine, că se biruieste toată cântarea care va să tindă spre multimea milelor Tale celor multe, pe care le-ai dat celor ce-Ti cântă: Aliluia!

Icosul 11

  Făclie primitoare de lumină, arătată celor ce sunt întru întuneric, o vedem pe Preasfânta Fecioară; că aprinzând în sine focul cel netrupesc, pe toti îi îndreptează spre cunostinta cea dumnezeiască ce luminează mintea cu raza ei si se cinsteste cu chemarea aceasta:

Bucură-te, raza soarelui celui întelegător;
Bucură-te, raza luminii celei neapuse,
Bucură-te, fulgerul care luminezi sufletele;
Bucură-te, Ceea ce pe vrăjmasi îi îngrozesti ca un tunet;
Bucură-te, că din tine a răsărit strălucirea cea cu multă lumină;
Bucură-te, că ai izvorât râul care curge cu ape multe;
Bucură-te, Ceea ce ne-ai arătat chipul cristelnitei;
Bucură-te, Ceea ce curătesti urmele păcatului;
Bucură-te, baia care speli constiinta;
Bucură-te, cupă care dai gust bucuriei;
Bucură-te, adierea mirosului celui bun al lui Hristos;
Bucură-te, viata veseliei celei de taină,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 12

  Vrând să dea har datoriilor celor de demult, Dezlegătorul tuturor datoriilor omenesti venit-a singur la cei ce se îndepărtaseră de harul Lui si, rupând zapisul, aude de la toti asa: Aliluia!

Icosul 12

  Cântând nasterea ta, te lăudăm toti ca pe o Biserică însufletită, Născătoare de Dumnezeu, că locuind în pântecele tău Domnul, care tine toate cu mâna, a sfintit, a slăvit si a învătat pe toti să-ti cânte:

Bucură-te, locasul lui Dumnezeu-Cuvântul;
Bucură-te, sfântă care esti mai mare decât sfintii;
Bucură-te, chivot poleit cu Duhul;
Bucură-te, comoara vietii cea nedesertată;
Bucură-te, coroana cea scumpă a împăratilor celor credinciosi;
Bucură-te, lauda cea de cinste a preotilor celor cuviosi;
Bucură-te, stâlpul Bisericii cel neclintit;
Bucură-te, zidul împărătiei cel nebiruit;
Bucură-te, prin care se ridică biruintele;
Bucură-te, prin care se surpă vrăjmasii;
Bucură-te, tămăduirea trupului meu;
Bucură-te, mântuirea sufletului meu;
Bucură-te, Mireasă pururea Fecioară!

Condacul 13

  O, Maică prealăudată, care ai născut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toti sfintii, primind acest dar de acum, mântuieste de toată ispita si scoate din chinul ce va să fie pe toti cei ce-ti cântă: Aliluia!
(Acest condac se zice de trei ori)

Apoi se zice iarasi Icosul 1 (Îngerul cel mai întâi stătător din cer a fost trimis să-i zică Născătoarei,...) si Condacul 1 (Pe cea mai aleasa din toate neamurile, pe Sfanta Prunca ...).

Apoi se zice aceasta rugaciune:

RUGACIUNEA CATRE PREASFÂNTA NASCATOARE DE DUMNEZEU

    O, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara Stapana, Ceea ce esti mai inalta si mai presus decat ingerii si arhanghelii si mai cinstita decat toata faptura; mirarea cea mare a ingerilor, propovaduirea proorocilor, podoaba cea aleasa a arhanghelilor, intarirea cea tare a mucenicilor, lauda cea preamarita a apostolilor, povatuitoarea cea tare a calugarilor, infranarea cea tare a postitorilor, curatirea si marirea fecioarelor, veselia cea lina a maicilor, intelepciunea  si invatatura pruncilor, carmuitoarea saracilor si a vaduvelor, imbracaminte celor goi, sanatate celor bolnavi, izbavire celor robiti, liniste celor de pe mare, liman bun celor inviforati, povatuitoare neostenita celor rataciti, mergere usoara celor calatori, odihna buna celor osteniti, acoperamant si scapare celor asupriti, nedejde celor fara de nadejde, ajutatoare celor lipsiti, celor saraci bogatie neimputinata, celor intristati de-a pururi mangaiere, celor pe care nu-i iubeste nimeni, iubire cu smerenie, celor pacatosi mantuire catre Dumnezeu, tuturor crestinilor ingradire tare, ajutatoare nebiruita si folositoare.
    Prin tine Cel nevazut S-a facut vazut, pentru care aducem rugaciune tie, noi robii tai, Doamna noastra. O, preamilostiva Imparateasa luminii celei intelegatoare si preamarita, care ai nascut pe Imparatul nostru, Hristos Dumnezeu, Cel ce da viata tuturor, Ceea ce esti marita de cele ceresti, minte ingereasca, stea cu totul luminoasa si mai sfanta decat toti sfintii; Imparateasa imparatilor, Stapana tuturor fapturilor, Fecioara incuviintata de Dumnezeu, Mireasa nestricata, palat al Preasfantului Duh, scaun de foc al nevazutului imparat, chivot ceresc purtator al Cuvantului lui Dumnezeu, caruta cea in chipul focului; odihna Dumnezeului celui viu, zamislirea negraita a trupului lui Hristos, cuibul Vulturului ceresc, turtureaua cea cu buna glasuire, porumbita cea preabuna, lina si fara de rautate; Maica iubitoare de fii, adancul milelor, picatura care risipeste mania lui Dumnezeu, adancimea cea nemasurata, taina cea negraita, minunea cea nestiuta, minune nespusa; Biserica nefacuta de mana omeneasca a insusi Imparatului tuturor veacurilor; tamaia cea cu bun miros, vesmant cinstit, porfira de Dumnezeu tesuta, rai sufletesc, odrasla pomului celui de viata purtator, floarea cea preafrumoasa, care ai inflorit noua veselia cereasca, strugurele mantuirii noastre, paharul Imparatului ceresc, intru care s-a dres de la Duhul Sfant vinul harului celui neimputinat; solitoarea legii, incepatura credintei celei adevarate a lui Hristos, turnul cel neclintit, pieirea ereticilor, sabia maniei lui Dumnezeu impotriva tuturor celor nelegiuiti, ingrozire diavolilor, biruinta in razboaie, pazitoare adevarata tuturor crestinilor si lumii incredintata mantuire. O, intru tot milostiva Doamna Fecioara, Stapana Nascatoare de Dumnezeu, auzi-ne pe noi cei ce ne rugam tie si arata mila ta poporului dreptcredincios; roaga pe Fiul tau sa ne izbaveasca de tot raul. Si pazeste locasul acesta si toate orasele si satele si partile crestinesti si tot poporul cel binecredincios, care scapa si cheama numele tau cel sfant de toate napastiile, de boala, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastra si de razboiul cel dintre noi, de toate durerile si de toata imbulzeala. Ca sa nu fie imputinati robii tai nici cu rani, nici cu ingrozire, nici cu moarte, nici cu dreapta manie a lui Dumnezeu; ci ii pazeste si ii mantuieste cu mila ta, Doamna, Ceea ce te rogi pentru noi si pentru buna intocmire a vazduhului, spre vremi aducatoare de roadele cele de folos, pe care noua le daruiesti. Usureaza, ridica si miluieste, Stapana preamilostiva, Nascatoare de Dumnezeu prealaudata, de toate nevoile pe cei ce sunt in primejdii. Adu-ti aminte de robii tai si nu trece cu vederea lacrimile si suspinarea lor; ci ne innoieste pe noi cu bunatatea ta, ca sa ne mangaiem cu multumire, aflandu-te pe tine ajutatoare.
  Milostiveste-te, Doamna preacurata, spre ajutorul poporului celui binecredincios. Nadejdea noastra, aduna pe cele risipite: pe cei rataciti pe cale povatuieste-i, pe cei cazuti de la dreapta credinta iarasi la credinta intoarce-i, pe cei batrani sprijineste-i, pe cei tineri ii invata, pe prunci hraneste-i si preamareste pe cei ce te preamaresc; dar mai ales pazeste Sfanta Biserica a Fiului tau si o fereste intru lungime de zile. O, milostiva si preaindurata Imparateasa a cerului si a pamantului, Nascatoare de Dumnezeu, pururi Fecioara, miluieste cu mijlocirea ta poporul cel dreptcredincios si toata dreptcredincioasa crestinatate. Pazeste-o sub acoperamantul milei tale, apar-o pe ea cu cinstitul tau acoperamant si roaga pe Hristos, Dumnezeul nostru, pe Care mai presus de fire L-ai intrupat, sa ne incinga pe noi cu putere de sus, ca sa ne putem apara impotriva vrajmasilor nostri vazuti si nevazuti, ce se ostesc asupra noastra. Miluieste si mantuieste cu rugaciunile tale, Maica, pe Prea Fericitul Parintele nostru (N), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, pe (Inalt) Prea Sfintitul (Arhi-) Episcopul (si Mitropolitul) nostru (N) si pe toti ortodoxii arhierei, parinti arhimandriti, preoti si diaconi si pe tot clerul bisericesc si pe tot poporul dreptcredincios care se inchina icoanei tale. Cauta spre noi toti cu folosinta ta cea preamilostiva, ridica-ne pe noi din adancul pacatelor si ne lumineaza ochii inimii spre cautarea mantuirii. Milostiva fii noua aici, iar la infricosatorul judet, pe Fiul tau pentru noi roaga-L. Pe cei ce s-au mutat intru buna credinta din aceasta viata in cea vesnica, impreuna cu ingerii, cu arhanghelii si cu toti sfintii, impartaseste-i ca sa stea de-a dreapta Fiului tau si Dumnezeu; si cu rugaciunea ta invredniceste pe toti ortodocsii crestini sa vietuiasca cu Hristos si cu bucurie in locasurile ingeresti sa se desfateze. Ca tu esti, Doamna, marirea celor ceresti si ajutatoarea pamantenilor; tu esti nadejdea si folositoarea tuturor celor ce alearga la tine si cer ajutorul tau cel sfant; tu esti rugatoarea cea fierbinte catre Fiul tau si Dumnezeul nostru, ca rugaciunile Maicii mult pot spre imblanzirea Stapanului. Si cu a ta mijlocire indraznim sa ne apropiem de sfantul altar, de harul preasfintelor si de viata facatoarelor Taine, desi suntem nevrednici.
   Pentru aceea, si pe icoana vazand chipul tau cel intru tot cinstit si pe Cel atottiitor cu mana tinand, ne bucuram noi pacatosii si cu umilinta cazand, pe acesta cu dragoste si cu frica il sarutam, asteptand, Doamna, prin sfintele si de Dumnezeu primitele tale rugaciuni , sa ajungem la cele ceresti ale vietii celei fara de sfarsit si sa stam fara de rusine in ziua judecatii de-a dreapta Fiului tau si Dumnezeului nostru, slavindu-L pe El impreuna cu Cel fara de inceput al Lui Parinte si cu Preasfantul si bunul si de viata facatorul Lui Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.