Dumnezeu să binecuvânteze toate mamele! Dumnezeu să binecuvânteze toate doamnele și domnișoarele! La Mulți Ani de 8 Martie!

MAMELOR, SUNTEȚI O BINECUVÂNTARE!

Să le binecuvânteze Dumnezeu pe toate mamele care au demnitatea să lase Viața să vină!

Domnul Dumnezeu să vă binecuvânteze întocmai și chiar mai mult împreună cu toate mamele credincioase și Domnul să mântuiască și pe toate celelalte.
Foarte frumoase urări și versuri reușite și pline de har. 

Multă pace, sănătate, har și binecuvântare!

Singura persoana care va avea intotdeauna incredere in mine, care va fi intotdeauna langa mine, care ma va iubi intotdeauna... intotdeauna e mama mea.Daca viata ta ar depinde de dragostea pe care ti-o port, ai fi nemuritoare.Iti multumesc ca ai suportat insuportabilul, ca ai facut ceva din nimic. La multi ani,mamicuta mea frumoasa.Te iubesc tare!

 Ion Creangă: „Așa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunății și îmi aduc aminte că brațele ei m-au legănat, când îi sugeam țâța cea dulce, și mă alinta în sânu-I, gângurind și, uitându-mă în ochi cu drag și sânge din sângele ei și carne din carnea ei am împrumutat și a vorbi de la dânsa am învățat”.

Ioan  Slavici: „Priveam întotdeauna în ochii ei și când voiam să fac ceva, eram stăpânit cu desăvârșire de sentimental, că acolo unde e mama nu mi se poate întâmpla niciun rău, fiindcă ea știe ce e bine pentru mine”.

Nicolae Grigorescu: „Cu acul ne-a crescut biata mamă. Și odată n-am auzit-o plângându-se, ori blestemând, ori vreo vorbă rea. S-a străduit sărăcuța și a învăţat singură să citească și să scrie, ca să ne poată învăța și pe noi puțină carte”.

Sfântul Paisie Aghioritul: „Mama îşi iubeşte copiii mai mult decât pe ea însăşi. Rămâne flămândă pentru a-şi hrăni copiii, dar simte o bucurie mai mare decât aceia. Copilaşii se hrănesc trupeşte, iar mama duhovniceşte. Aceia rămân cu gustul mâncării, în timp ce mama cu veselia duhovnicească”.

Fotografia mamei devine icoană. Fiecare dintre noi avem o fotografie, o poză, o ilustraţie sau o reproducere a chipului unei persoane dragi nouă. Iar chipul ne pune în legătură cu persoana pe care o reprezintă, ne ajută să ne ducem cu gândul la ea sau, mai curând, aduce persoana respectivă în faţa noastră, lângă noi, ne înlesneşte o întâlnire cu ea. Ne aduce aminte de mama, de tata, de bunici, de cei dragi ai noştri, care poate, din punct de vedere trupesc nu sunt aproape de noi. Noi le ducem dorul şi îi purtăm în amintirile frumoase, aruncându-ne cu drag privirea peste o fotografie.

Un soldat din marina britanică, îmbarcat, în 1941, pe vasul Royal Oak, a avut parte de un incident destul de neplăcut. Anglia lupta atunci pe mare împotriva forțelor italiene. Pe când vasul său naviga în Marea Mediterană, ostașului i-a căzut în apele învolburate una din bluzele costumului său. Era în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, englezii tocmai se pregăteau de o confruntare armată. Soldatul a cerut permisiunea comandantului său pentru a-și recupera bluza, dar a fost refuzat. Cu toate acestea, el s-a aruncat în apă și s-a întors la bord cu ceea ce părea pierdut pentru totdeauna. A nesocoti dispoziția comandantului se pedepsește în armată cu câțiva ani buni de închisoare. Acest lucru l-a pre­tins și judecătorul care a cer­ce­tat cazul militarului indis­ciplinat. La proces a luat parte și generalul diviziei de marină, aflat pe vas. El l-a întrebat pe soldat cum de a putut săvârși o atare nebunie pentru o bluză care nu valora aproape nimic. Ostașul i-a răspuns: „Nu pentru bluză am ignorat ordinul comandatului meu, ci pentru  fotografia mamei mele” – pe care a scos-o atunci din buzunarul bluzei şi pe care a arătat-o tuturor. În acest caz, replică generalul  „Cazul este clasat, inculpatul trebuie achitat”. Judecătorul a fost de acord și a scris în sentința sa: „Un fiu care-și pune viața în pericol pentru o fotografie a mamei sale va fi în stare să și-o sacrifice și pentru patria sa”.

Dragii mei, bucuraţi-vă dacă mama voastră mai este în viaţă. Nu există mame tinere sau mame bătrâne, mame frumoase sau mame urâte. Există doar mame! Mame care s-au sacrificat să ne crească, să ne educe şi să ne arate calea către Dumnezeu. Nopţile nedormite şi nenumăratele sacrificii poate şi-au pus amprenta pe chipul ei, însă acest lucru ar trebui să ne determine să o iubim mai mult şi să o preţuim. Dumnezeu să binecuvânteze toate mamele!

Mama mea trăieşte…o femeie simplă, cu defecte, calităţi, cu anii transformaţi în riduri inocente ce-i brăzdează fruntea…..cu ochi luminoşi ce-şi aţintesc privirea spre icoana  Născătoarei de Dumnezeu, rostind tăcut o rugăciune: „Maica Domnului, Tu care eşti mama tuturor, ai grijă te rog de copilul meu, ţine-l sub ocrotirea ta cea milostivă . Te rog Maică, te rog…!”

Apropiindu-mă de încheiere, aș spune că sunt mândru de mama mea, cu toate că nu este bogată, nici învăţată. Dar dacă e bun ceva din cele ce am spus spre a fi auzite sau citite de lume, e glasul tău mamă care a vorbit prin gura mea.

Închei cu versurile pe care Corneliu Vadim Tutor i le-a scris mamei sale în ziua când aceasta avea de trecut printr-o intervenție chirurgicală:

„Mulțumesc, iubită mamă, / Steaua mea din zori de zi!

Fără tine îmi este teamă / Că planeta s-ar răci.

Te-am secătuit de vlagă, / M-ai crescut, m-ai înflorit.

Pentru tine, mamă dragă,/ Soarele e-n asfințit.

 Mamă frumoasă, primul meu rai, / Fă o minune, te rog, mai stai!

Dulce lumină, ram de măslin, / Încă nu-i vremea, mai stai puțin!

 Lege tainică a firii, / Nu pleca fără să-mi lași

Zăcămintele iubirii, / Mamă, suflet uriaș,

Și secretul nemuririi, / Mamă, suflet uriaș!

"Există o ființă minunată față de care vom rămâne întotdeauna datori: mama." - Nikolai Alexeevich Ostrovsky 

Cateva citate frumoase despre mama…. Dumnezeu sa binecuvinteze toate mamele, in speciale pe acele mame care sufera enorm din cauza furtului suferit din partea unor state seculariste care nu mai cred in valoarea familiei asa cum a fost instituita de Dumnezeu…

,,Nici un om nu este sărac, care are o mamă divină. Tot ce sunt – sau ce sper să devin, îi datorez îngerului care a fost ,,Mama” (Abraham Lincoln).
,,Oh! Iubirea de mamă! Iubire ce niciodată nu se uită! Pâine minunată, ce Dumnzeu o împarte tuturor și o înmulțește! Hrana de care toți au parte în casa părintească! Pâine din care toți au partea lor și toți o au întreagă – oricâți copii ar avea o mamă” (Victor Hugo).
,,Multe minuni sunt în univers, dar capodopera creațiunii e tot inima unei mame” (Autor necunoscut).
,,Ruga mamei apără de orice primejdie, pe apă și pe uscat” (Autor necunoscut).
,,Cu excepția puterii Duhului Sfânt nu există pe pământ o altă putere mai mare decât a unei mame care se roagă. Mamele care s-au rugat au mutat mai mulți munți decât buldozerele” (Paul Black). 
,,Dați-mi o generație de mame creștine și garantez că în doisprezece luni voi schimba fața societății” (Lordul Shaftesbury).
,,Dacă ai fost binecuvântat cu o mamă bună, vei veneficia de asta tot restul zilelor” (Chuck Swindoll).
,,Când ne gândim la mulți bărbați sau femei cu o credință remarcabilă, vom descoperi că undeva în umbra anturajului lor este o influiență bună a unei mame care a avut o relație strânsă cu Dumnezeu” (Autor necunoscut).
,,În Ziua Judecății, Îngerul care înregistrează tot va ierta mult celui care poate spune: ,,Eu nu mi-am cunoscut niciodată mama!” (Autor necunoscut).
,,Cea mai curajoasă luptă din toate timpurile; Să-ți spun cum și când s-a dat? Pe hărțile lumii nu o vei găsi, a fost lupta dată de mamele oamenilor” (John Adams).
,,Bărbații sunt ceea ce mamele lor îi fac” (Coleridge).

,,Pentru o mamă, odată cu anii vine și suferința dar asta nu o face să iubească mai puțin” (Autor necunoscut).

,,Inima unei mame este un abis, în adâncul căruia se află pururea o iertare” (Gobseck).

 

Iubiti si iubiti-va....... traiti cu un singur scop:sa daruiti.... daruiti totul celui drag, caci tare trist e sa ai ce oferi dar nu ai cui.....

 Un zambet a fost suficient... pt a-l iubi... lumina ochilor lui mi-a orbit sufletul, vorbele spuse imi sunt si acum tiparite in minte.. fiecare cuvant, fiecare soapta.. vocea lui... o voce suava, gingasa ce ma alina mereu... stateam ore-n sir si discutam... discutam orice, despre soare si luna, despre moarte si viata, despre vreme, despre noi... despre lumea mea sau lumea lui... nu m-a atins niciodata, cu toate k am impresia uneori k pe obraz ii simt parfumul... e departe de mine.. mult prea departe, l-am cunoscut pe net, cand privirele ni s-au intalnit am simtit amandoi ceva puternic.... cred k jumatate de ora ne-am privit fara sa ne scriem macar un cuvant.... of... ce ochi, ce buze, ce om.... un inger... ce cobora in fiecare noapte in visele mele si-n fiecare zi era acolo, in lumea lui, ma astepta..... nu-mi cerea nimic... doar imi oferea, ma facea sa zambesc chiar si atunci cand credeam k e totul pierdut... stia sa-mi stearga lacrimile fara sa ma atinga.... stia sa-mi vorbeasca fara cuvinte.. doar prin priviri... m-a facut sa iubesc uratul existent in lumea mea.... sa iubesc ploile, furtunile... sa ma iubesc pe mine.... si pe el.. il iubesc foarte mult... si stiu k si el ma iubeste... mult... dar mereu acelasi dar... mi-a promis k va veni, ma va strange in ale lui brate.. va fi langa mine.... de o saptamana nu mai stiu nimic de el.. am incercat sa-l sun, are tel inchis iar pe msn e mereu offline.... de o saptamana nu reusesc sa ma concentrez asupra studiilor.. ma gandesc doar la el, si plang, alerg, ma ratacesc, simt k ma prabusesc.. totul e o nebunie inecata in ceata durerii.... nu mai vreau sa sufar... imi pun prea multe intrebari... dak i s-a intamplat ceva?dak nu ma mai vrea?prea multe intrebari... prea multa iubire... prea trista lumea mea fara el.. de fapt fara el totul e lipsit de rost.. nu pot sa merg mai departe... m-a invatat multe dar nu m-a invatat cum sa traiesc fara el.... fara vorbele lui, privirea lui... iubirea lui...... imi lipseste... si-mi va lipsi... mereu... eu inca il astept.... prea trista aceasta asteptare... prea trista sunt eu.. prea trist e totul fara iubire.......

Iubiti si iubiti-va....... traiti cu un singur scop:sa daruiti.... daruiti totul celui drag, caci tare trist e sa ai ce oferi dar nu ai cui.....

Mărțișorul care se dăruiește la 1 martie

 “Mărțișorul care se dăruiește la 1 martie are la origine un substrat religios, dar care a degenerat cu timpul într-o simplă galanterie. După suirea pe tron a lui Constantin cel Mare și după ce a avut loc triumful Bisericii creștine, Biserica și-a manifestat de îndată rolul educator, care a sugerat împărțirea bisericii în interior în: pridvor, pronaos, naos, altar. Pridvorul (care era înainte neacoperit) se numea înainte “locul de tânguire”, căci acolo așteptau oamenii care cereau să fie încreștinați. Actul premergător încreștinării era pocăința urmată de spovedanie. Posteau vreme îndelungată, se tânguiau cu glas tare asupra păcatelor lor, stăteau zile și săptămâni întregi în acest pridvor, chiar de era ploaie, zăpadă, vânt, până când preotul, care le cunoștea viața, le permitea intrarea în pronaos, intrare ce se face cu mare emoție, în hohote de plâns și bucurie, temându-se totodată că nu sunt încă vrednici de a se apropia de Sfânta Masă. Ușa bisericii dintre pridvor și pronaos era făcută din două aripi, ca să simbolizeze Vechiul și Noul Testament. Numai prin cunoașterea lui Dumnezeu, proorocii Vechiului Testament și cunoașterea fiului lui Dumnezeu prin evangheliștii Noului Testament, puteau să fie pătrunși de sensul adânc al încreștinării lor.
Pronaosul era “locul de ascultare”. Mai departe nu aveau voie să pătrundă. De acolo ascultau slujba și priveau săvârșirea slujbei, dar când începea Liturghia ieșeau afară: “Câți sunteți chemați ieșiți…”, adică cei chemați pentru creștinare acum să nu rămână, să iasă, căci nu sunt încă botezați. Când ajungeau la spovedanie, ca să fie recunoscuți față de cei ce încă nu se spovedeau, li se punea la încheietura mâinii ca o brățară, un șnur roșu, simbolul sângelui pe care Mântuitorul l-a vărsat pentru noi. După un alt termen de vreme, erau admiși să intre în naos, numit atunci “stare laolaltă cu credincioșii”. Acum puteau aprinde lumânări, puteau săruta icoanele și, când au făcut dovadă de noua stare sufletească în care s-au îmbrăcat, erau împărtățiți. Ca semn că s-au împărtășit, li se lega tot la încheietura mâinii un șnur alb, simbolul sfințeniei. Aceste două șnururi împletite, alb și roșu, erau purtate de cei spovediți și împărtășiți în toată luna martie, căci toate aceste acte creștinești se împlineau în această lună care cădea întotdeauna în Postul Mare, atunci fiind perioada spovedaniilor înainte de Paști. De aceste două șnururi împletite, credincioșii își atârnau o cruciuliță sau alte simboluri ale virtuților creștinești, ca inima (iubirea aproapelui), sau ancora (nădejdea), pe lângă cruce (simbolul mântuirii).
Cu timpul, simbolurile creștine și-au pierdut înțelesul și a rămas numai ideea, adică obiceiul, de a purta în luna martie o mică bijuterie numită mărțișor, adică: “bijuterie fără pretenție de valoare, căci este doar a lunii martie”. Tema micilor obiecte nu mai este crucea, ancora, inima, ci floare, figură, corabie, coșar, coșuleț, iepure, pasăre, plic, etc. Șnururile însă au rămas aceleași: roșul și alb. Nu s-au pomenit alte culori pentru că nu li se cunoaște punctul de plecare”

Olga Greceanu, “Mărturie în cuvânt și chip. Vocabular al credinței și vieții spirituale”
https://youtu.be/6du-N9RrmDg?si=JMRxOd2kZn-6uQGT

Obiceiuri și tradiții de Mărțișor

 

Mărțișorul este un mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate. Împreună cu mărțișorul, se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul. Obiceiul de mărțișor a fost inclus în Lista elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanității a UNESCO^[1] în anul 2017, ca „evenimente culturale asociate cu sărbătorirea zilei de 1 martie”, propus într-un dosar colectiv de către Bulgaria, Macedonia de Nord, Moldova și România.

Cuvântul Mărțișor este diminutivul lui marț, vechiul nume popular pentru martie și înseamnă literal „micul martie”

Mituri ale mărțișorului

Voinicul care a eliberat Soarele

Un mit povestește cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă și veselie, și lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura și a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer și iarăși a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii.^[3]

Lupta primăverii cu iarna

Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului simbolizează sângele ei roșu pe zăpada albă.^[4]

Fratele și sora hanului

Mărțișorul bulgăresc (Martenița).

„Legenda Mărțișorului este foarte veche, datând pentru Bulgari din perioada primului han. Pe când sora sa și fratele său se aflau în prizonierat, hanul le-a trimis un șoim care avea legat un fir de ață albă pentru a-i înștiința că îi va ajuta să evadeze. Cei doi au reușit să fugă, însă în apropiere de malul Dunării, el a fost ucis de urmăritori și ea atunci a dat drumul șoimului care avea legat de picior firul de ață albă înroșit de sângele fratelui său, pentru a-i da de veste hanului despre moartea fratelui. La aflarea veștii, de durere, hanul a poruncit ostașilor să poarte un fir de lână albă și unul de lână roșie pentru a-i feri de necazuri, eveniment care ar fi avut loc la 1 Martie 681.”^[5]

Istoric

Originile mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa atât la români cât și la bulgari (sub numele de Martenița) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, deși legendele populare îi dau alte origini. In mitologia modernă a bulgarilor mărțișorul ar fi legat de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681, dar numele latin indică altceva. Se mai consideră, de asemenea, că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.^[6] De asemenea exista echivalentul trac al festivalurilor - Marsyas Silen.

Mărțișoare de vânzare în 1927

Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum cca. 8.000 de ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu erau purtate la gât. Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova și Bucovina mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului.^[7] Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caș.^[8] Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.

În zilele noastre Mărțișorul este făcut din șiruri de mătase, aproape exclusiv roșii și albe. Înainte de secolul al XIX-lea erau folosite diverse alte culori: alb-negru în Mehedinți și în comunitățile de aromâni, roșu - doar în Vâlcea, Romanați, Argeș, Neamț și Vaslui, negru și roșu - în Brăila, alb și albastru - în Vrancea sau chiar mai multe culori - în zonele din sudul Transilvaniei și Moldova. De asemenea, materialul folosit ar fi putut fi lână, in, bumbac sau mătase.^[9]

În prezent

Vânzători de mărțișoare în Chișinău (1 martie 2009).

Mărțișoare la Muzeul Satului, București, 2017

În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare.

În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărțișor”, care începe pe data de 1 martie și durează până la 10 martie.^[4] În acest an, festivalul se află la ediția a 58-a.

În unele județe ale României, mărțișorul este purtat doar primele două săptămâni. Aproape fiecare regiune a avut un interval de timp diferit pentru cât trebuie păstrat, variind de la 2–3 zile în regiunea Iași din Moldova până la 2–3 luni în regiunea Vâlcea din Oltenia. De foarte multe ori sfârșitul acestei perioade a fost asociat cu semnele primăverii în lumea naturală : întoarcerea păsărilor călătoare precum rândunelele și berzele albe, înflorirea pomilor fructiferi (măr, cireș), înflorirea trandafirilor sau cu următoarea sărbătoare semnificativă din calendar.

Când obiectul este îndepărtat, se obișnuiește să se lege de o ramură a unui copac sau să se așeze pe un gard ca dar pentru păsările migratoare care se întorc din sud. Mai rar la nord de Dunăre, dar adeseori înregistrată în Dobrogea, era practica de a lăsa Mărțișorul sub o stâncă, tipul de insecte găsite la fața locului fiind interpretat ca prevestiri; în alte zone aruncându-se într-un izvor sau râu (Gorj) sau chiar arzându-l.^[10]  În vremurile moderne, acestea sunt adesea păstrate ca suveniruri.

În localitățile transilvănene mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele. În județul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru a fi mereu iubite. Tot aici, dar și în Bucovina, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților (în mod tradițional mărțișoarele sunt făcute de ele însele). În Dobrogea mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată. În zona Moldovei, Maramureș, Bucovina, Banat și Bistrița-Năsăud pe 1 martie se oferă mărțișoare băieților de către fete (in mod tradițional mărțișoarele sunt făcute de ele însele), aceștia oferind la rândul lor fetelor mărțișoare sau mici cadouri de 8 martie (o mică diferență față de restul țării).

Răspândire

Sărbătoarea mărțișorului este o tradiție caracteristică Peninsulei Balcanice și se poate întâlni în zona Balcanilor la aromâni și megleno-români, precum și la bulgari care o numesc Martenița, dar și în Macedonia de Nord (numită martinka), Grecia de Nord (mart) și zonele Golo Burdo și Prespa din Albania (monyak).^[11]Alte comunități care mai practică variații locale ale acestui obicei sunt turcii din regiunea Edirne, grecii din nordul Greciei, insulele Rodos, Dodecanez și Karpathos, găgăuzii și diaspora acestor populații.

În România, mărțișorul este purtat doar de femei, în timp ce printre macedoneni și bulgari e purtat de toată lumea.

Cu ocazia zilei de 1 martie, în 2011, prin aplicația sa Google Doodle, logo-ul motorului de căutare Google a fost scris în fire albe și roșii împletite și împodobită cu un ciucuri roșu și alb.https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83r%C8%9Bi%C8%99or#Fratele_%C8%99i_sora_hanului

Obiceiuri și tradiții de Mărțișor

La geto-daci anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara și iarna. Mărțișorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreuna cu urările de bine, sănătate, dragoste și bucurie. În vechime, pe data de 1 martie, mărțișorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor și tinerilor – fete și băieți deopotrivă. Șnurul de mărțișor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb și roșu, sau în alb și negru, reprezintă unitatea contrariilor: vara-iarna, căldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-intuneric. Șnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruința ale primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireșii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, marțișorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să ne aduca noroc, fie era aruncat în direcția de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: “Ia-mi negretele și dă-mi albetele”.

Cu timpul, la acest șnur s-a adăugat o monedă de aur sau argint. Moneda era asociată soarelui., era prinsă cu ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului. Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caș. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.

În unele județe ale României, mărțișorul este purtat doar primele două săptămâni. În localitățile transilvănene mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele. În județul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite. Tot aici, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților (in mod tradițional mărțișoarele sunt făcute de ele însele). În Dobrogea mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată.În zona Moldovei pe 1 martie se oferă mărțișoare băieților de către fete, aceștia oferind la rândul lor fetelor mărțișoare de 8 martie (o mică diferență față de restul țării). http://traditiishop.ro/category/uncategorized/

Sfânta Cuvioasă Muceniță Evdochia 1 Martie

 

Sfânta Cuvioasă Muceniță Evdochia era de loc din cetatea Heliopolis, din provincia Frigia (Liban), și a trăit în vremea împăratului Traian. O parte a vieții și-a petrecut-o în desfrânare, agonisind o avere însemnată. Schimbarea sa lăuntrică s-a petrecut în chip minunat, în urma convorbirilor duhovnicești cu monahului Gherman. După Botez, ea și-a împărțit toată averea săracilor, apoi s-a călugărit. În mănăstire s-a dăruit celei mai aspre viețuiri și în desăvârșită ascultare. Nu după mult timp, obștea mănăstirii a cerut-o stareță. Pentru pocăință sa adâncă, Dumnezeu a învrednicit-o cu darul învierii morților. Cuvioasa a dobândit moarte mucenicească, în timpul persecuției lui Vicențiu, conducătorul cetății Heliopolis. 

Sfânta Evdochia era samarineancă, din cetatea Heliopolis din Fenicia, născută în vremea împăratului Traian (98-117), din părinţi necredincioşi şi închinători la idoli. Fiind ea foarte frumoasă, îşi petrecea viaţa în desfrânare, strângând multe avuţii, încât i se dusese vestea şi în alte ţări. A crezut în Hristos mai târziu, prin lucrarea unui pustnic Gherman, care, luându-şi sălaş lângă locuinţa Evdochiei, se ruga neîncetat, astfel încât se întâmpla ca din odaia lui să se audă frumoasele cântări, citiri şi rugăciuni ziditoare de suflet. Şi s-a cutremurat sufletul Evdochiei, mai ales atunci când a auzit cuvintele Vai vouă, bogaţilor! (Luca 6, 24). Drept aceea, luminându-se la cuget, a luat hotărârea de a-şi schimba modul de a vieţui, de a fi şi de a făptui, rugându-l pe Sfântul Gherman s-o înveţe calea mântuirii. Şi aşa, învăţând Evdochia dreapta credinţă de la Sfântul Gherman, a primit Sfântul Botez în numele Preasfintei Treimi de la episcopul Teodot, apoi şi-a dăruit toată averea săracilor. Aflându-se în popor că a devenit creştină, a fost prinsă şi supusă la chinuri de dregătorul din Heliopolis, Diogen. În timpul dregătorului Vichentie, Sfintei Evdochia i s-a tăiat capul, primind astfel fericita cununa muceniciei. Tot astăzi facem pomenirea Sfintei Domnina cea din Cir (secolul 5 d.Hr.). Aceasta s-a născut din părinţi binecredincioşi şi bogaţi. Din tinereţe s-a dăruit lui Dumnezeu şi vieţuia în pustnicie şi în celelalte grele pătimiri ale trupului. Făcându-şi o colibă lângă grădina mamei sale, vieţuia acolo, cu lacrimi neîncetate. Nu mânca altceva decât linte înmuiată în apă. Sfânta Domnina şi-a învelit tot trupul cu o broboadă, inclusiv faţa sa, astfel încât n-a văzut faţa cuiva, nici altul faţa ei. Vorbea încet, cu meşteşug, dând sfaturi înţelepte celor care o întrebau spre folos. Astfel vieţuind şi-a dat sufletul curat în mâinile Domnului.

Acatistul Sfintei Mucenițe Evdochia

Acatistul Sfintei Mucenițe Evdochia se poate citi, atunci când avem o stare de pocăință, pentru a cere de la Dumnezeu iertarea păcatelor făcute în trecut (această rugăciune nu înlocuiește Sfânta Spovedanie), deoarece la fel ca Sfânta Maria Egipteanca, Sfânta Evdochia a reușit să vină pe calea cea adevărată dobândim astfel prin post, rugăciune și spovedanie deasă, Sfințenia Vieții.

Înainte de a începe Acatistul Sfintei Mucenițe Evdochia trebuie citite Rugăciunile începătoare pe care le găsiți în Rugăciunile de dimineață sau Rugăciunile de seară. Link-uri către aceste rugăciuni le găsiți mai jos ⬇⬇⬇
APĂSAȚI AICI PENTRU A CITI RUGĂCIUNILE ÎNCEPĂTOARE.

Acatistul Sfintei Mucenițe Evdochia - text

Tropar la Acatistul Sfintei Mucenițe Evdochia, glasul al 4-lea

Mielușeaua Ta, Iisuse, Evdochia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.

Condacul 1

Alesei de Dumnezeu din neamul samarinean și chemata de la viața păcătoasă în sânul Sfintei Biserici, celei triumfătoare cu numele scris în Cer primind coroana nemuririi, Sfintei Evdochia, îi vom striga laude: Bucură-te, Sfântă Mucenică Evdochia, cuvioasă purtătoare de pătimiri, rugându-te pentru mântuirea sufletelor noastre!

Icosul 1

Cetele îngerești și sufletele celor drepți din Cer se bucură pentru un singur păcătos care se căiește, conform cuvântului Domnului. Și noi, cei născuți pe pământ, văzând viața ta care a trecut de la adâncul nelegiuirii la mântuire, Sfântă Evdochia, ne bucurăm și, mulțumind Domnului, te chemăm cu laude:
Bucură-te, că ai arătat minunea milostivirii lui Dumnezeu;
Bucură-te, că s-a arătat asupra ta minunata bunătate a lui Hristos;
Bucură-te, cea chemată din întunericul păcatului la lumina minunată a Evangheliei;
Bucură-te, că ai scăpat de îndulcirea păcatelor și te-ai alăturat dulceții Raiului;
Bucură-te, icoana pocăinței păcătoșilor;
Bucură-te, mijlocitoarea noastră;
Bucură-te, Sfântă Mucenică Evdochia, cuvioasă purtătoare de pătimiri, rugându-te pentru mântuirea sufletelor noastre!

Condacul 2

Uită-te la mine, Hristoase Mântuitorule, și nu mă disprețui pentru păcatele mele mari, Te rog, și cu rugăciunile slăvitei tale Mucenițe Evdochia mântuiește-mă și fă-mă moștenitorul Împărăției Tale, ca împreună cu mucenicii și sfinții, să Iți cânt binecuvântarea: Aliluia.

Icosul 2

Mintea umană este nedumerită, gândind de la ce păcate cumplite te-ai înălțat prin harul lui Hristos până la înălțimea unei vieți asemănătoare îngerilor, lăudabilă Sfântă Evdochia. La fel noi, avându-te pe tine mijlocitoare bună, te rugăm cu căldură: izbăvește-ne din prăpastia păcatului și cu dragoste îți strigăm așa:
Bucură-te, cea plină de har și lumină;
Bucură-te, că ai scăpat de sclavia diavolului;
Bucură-te, mielușea care ai venit în turma oilor lui Hristos;
Bucură-te, cea ce ai auzit chemându-te glasul dulce al Bunului Păstor-Hristos;
Bucură-te, bănuț pierdut și găsit de Hristos;
Bucură-te, ridicând pe cei deznădăjduiți și căzuți în marea întristare păcătoasă;
Bucură-te, Sfântă Mucenică Evdochia, cuvioasă purtătoare de pătimiri, rugându-te pentru mântuirea sufletelor noastre!

Condacul 3

Puterea harului creste acolo unde păcatul s-a înmulțit, iar îngerii se bucură în Rai de un singur păcătos care s-a pocăit și care a ajuns în fața Tronului lui Dumnezeu, cântând: Aliluia.

Icosul 3

Ai avut bogăție de milostivire pentru vameșii, păcătoșii și necredincioșii pe care i-ai chemat la Tine, O Iisuse Doamne, și pe roaba Tău Evdochia care a trăit în păcat și Te-a cunoscut prin pocăință și botez ai luminat-o până chiar în mucenicie. Acum, după ce ne-ai învățat adevărata pocăință, să cântăm pentru Sfântă Evdochia aceste cântări:
Bucură-te, ca sufletul tău s-a înnoit prin harul Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, că ai renunțat la lumea păcătoasă cu patimi și pofte;
Bucură-te, că ai arătat calea cea bună spre cinul monahal;
Bucură-te, curățându-ți sufletul de murdăria păcătoasă prin post și prin rugăciune;
Bucură-te, căci ți-ai încheiat viața prin mucenicie;
Bucură-te, căci sângele tău, vărsat pentru Hristos, ți-a albit haina de nuntă;
Bucură-te, Sfântă Mucenică Evdochia, cuvioasă purtătoare de pătimiri, rugându-te pentru mântuirea sufletelor noastre!

Condacul 4

Furtuna de gânduri păcătoase ți-a încercat sufletul, Sfântă Evdochia, dar te-a atins harul Domnului când prin voia Lui în orașul tău Iliopolis a venit călugărul Gherman, care stând lângă templele păcătoase cânta psalmi și citea despre Judecata cumplită a lui Hristos, strigând către Dumnezeu cu emoție: Aliluia.

Icosul 4

Auzind Evdochia ce stătea întinsă pe patul păcatului vocea călugărului ce vorbea noaptea despre gloria eternă a celor drepți și chinurile cumplite ale păcătoșilor, s-a trezit ca dintr-un vis periculos și a fost invadată de către călugăr pe calea mântuirii, primind botezul în credința lui Hristos de la preotul lui Dumnezeu. Iar noi, văzând purtarea de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, vom striga:
Bucură-te, privire minunată către taina lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai fost pecetluită cu dragostea și compasiunea lui Hristos;
Bucură-te, ajutând păcătoșii să scape de chinul înfricoșător al iadului;
Bucură-te, că trăiești în slava cerească pregătită pentru cei drepți;
Bucură-te, iluminarea noastră în dulceața cuvintelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai strălucit că zorile și în tine este lumina unei noi vieți;
Bucură-te, Sfântă Mucenică Evdochia, cuvioasă purtătoare de pătimiri, rugându-te pentru mântuirea sufletelor noastre!

Condacul 5

Slăvită Sfântă Evdochia, care a fost umbrită de harul divin și a învățat evlavia de la înțeleptul Gherman, înainte de Botezul ei a tăcut și șapte zile și șapte nopți, ca apoi să rămână toată viața în post, în lacrimi de pocăință și în rugăciune, strigând către Dumnezeu: Aliluia.

Icosul 5

Fericita Evdochia a primit o viziune binecuvântată, când Arhanghelul Mihail a fost ales de Dumnezeu să îl alunge pe duhul răutății care încerca să o răpească din mâinile îngerilor care o duceau în Cer într-o mare bucurie. Arhanghelul i-a făcut promisiuni pline de har, spunându-i că darul lui Dumnezeu va fi cu ea în tot locul și de-a lungul tuturor zilelor vieții ei. Iar noi te cinstim și îți strigam:
Bucură-te, aleasă de Dumnezeu și apărata prin voia Lui miraculoasă de cel rău;
Bucură-te, cinstită de revelațiile Raiului;
Bucură-te, că ai văzut cetele îngerești și ai fost numită soră în trup a sfinților lui Dumnezeu;
Bucură-te, apărata de prințul întunericului și mântuită de îngrozitoarea lui îmbrățișare de către Arhanghelul Mihail;
Bucură-te, ca până la sfârșitul vieții tale ai fost mângâiata de același Arhanghel;
Bucură-te, Sfântă Mucenică Evdochia, cuvioasă purtătoare de pătimiri, rugându-te pentru mântuirea sufletelor noastre!

Condacul 6

Ai predicat tuturor păcătoșilor căzuți și disperați despre dragostea lui Dumnezeu, Sfântă Evdochia, spunându-le că pocăința spală sufletele păcătoase, le purifică, le luminează, le ridică din durere și le aduce bucurie cerească, iar buzele noastre muritoare îi strigă lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul 6

Viața fericitei Evdochia a fost înseninată cu o lumină minunată, când a îmbrăcat veșmântul botezului și bunurile ei, dobândite în mod nejustificat prin păcat au fost împărțite săracilor, iar ea însăși a devenit slujitoarea Domnului în mănăstire, trăind multe zile făcând fapte evlavioase. Ne minunăm de o asemenea schimbare de viață minunată și rapidă, Sfântă Evdochia, și te lăudam:
Bucură-te, cea ce ai renăscut în viața nepieritoare;
Bucură-te, că ai dobândit Evanghelia ca și comoara a celor drepți din Rai;
Bucură-te, că te-ai sărăcit în duh și trup pentru Hristos;
Bucură-te, că ai urat păcatul;
Bucură-te, că I-ai slujit lui Dumnezeu fără lene și cu sârguință;
Bucură-te, căci ai înțeles Sfântă Scriptura și ai devenit înțeleaptă, fiind model pentru cei care vor să fie mântuiți;
Bucură-te, Sfântă Mucenică Evdochia, cuvioasă purtătoare de pătimiri, rugându-te pentru mântuirea sufletelor noastre!

Condacul 7

Deși nu a reușit să îți impudice strălucita vizită a Raiului, Sfântă binecuvântată Evdochia, dușmanul vechi al neamului omenesc i-a insuflat tânărului Filostrat să se îmbrace în hainele unui călugăr ca un lup prădător, pentru a pătrunde în mănăstire ca să te ispitească cu imaginile deșarte ale focului păcătos și să te facă să te întorci în orașul tău. Dar prin puterea lui Dumnezeu care locuia în tine a fost pedepsit atunci când cu un singur cuvânt al tău a căzut mort. Însa prin rugăciunea ta cu harul primit de sus l-ai întors la viață, rușinându-l pe dușman și strigând cu toată inima ta către Dumnezeu: Aliluia.

Icosul 7

Ai apărut cu adevărat ca o noua samarineancă după chipul Evangheliei, Sfântă Evdochia, căci tu care ai trăit în nelegiuire ai fost găsită de către Domnul Hristos Însuși ca o comoară, lipindu-te de El din toată inima și, îndreptându-ți viața ți-ai dat și sufletul pentru El. Cei care îți urmează pașii vor ajunge și ei la aceleași porți ale Împărăției Cerurilor. Te lăudam și îți cantam:
Bucură-te, a doua femeie samarineancă, imitând-o pe Sfântă Fotini;
Bucură-te, cea căreia i-a fost sete de Hristos care este izvorul vieții și al mântuirii;
Bucură-te, cea ce ai respins furia patimilor și ai renunțat la trup;
Bucură-te, cea care ai rupt toate legăturile și uneltirile vrăjmașului;
Bucură-te, că ai înlocuit povara grea a lucrării diavolului pentru jugul bun și ușor al lui Hristos;
Bucură-te, că viețuiești acum în cetele cerești de unde faci rugăciuni pentru noi;
Bucură-te, Sfântă Mucenică Evdochia, cuvioasă purtătoare de pătimiri, rugându-te pentru mântuirea sufletelor noastre!

Condacul 8

Schimbarea ta glorioasă, Sfântă Evdochia, i-a făcut pe demonii întunecați să plângă cu amărăciune, și toate Forțele Raiului au înălțat cu bucurie o cântare către Hristos, slăvind mila lui Dumnezeu și chemându-L: Aliluia.

Icosul 8

Mereu plin de răutate, șarpele cel rău a uneltit noi intrigi împotriva ta, Sfânt Evdochia, căci regele Aurelian a fost inspirat de el vrând să jefuiască averea ta, trimițăndu-și cu gang rău la mănăstire fiul împreună cu războinicii. Dar fiul lui s-a lovit și a murit însa cu rugăciunile tale a fost înviat, iar Aurelian s-a smerit, pocăindu-se și întorcându-se la Hristos cu toată casa lui, astfel incas i-ai făcut o nouă întristare dușmanului, iar noi te chemam cu bucurie:
Bucură-te, păzita de puterea invizibilă a lui Dumnezeu;
Bucură-te, căci ai făcut minuni ce au strălucit;
Bucură-te, predicatoare harnică a pocăinței;
Bucură-te, învățătoarea multor necredincioși pe calea mântuirii;
Bucură-te, distrugătoare a înșelăciunilor diavolului;
Bucură-te, că schimbi intențiile rele în deprinderi bune;
Bucură-te, căci ai înviat morții prin puterea lui Hristos;
Bucură-te, Sfântă Mucenică Evdochia, cuvioasă purtătoare de pătimiri, rugându-te pentru mântuirea sufletelor noastre!

Condacul 9

Împodobită cu toate virtuțile și trăind în curăție, ai viețuit în mănăstire, Sfântă Evdochia cea înțeleaptă, crescând din putere în putere în evlavie, atingând înălțimile vieții îngerești, iar demonul cel rău a fost rușinat căci ai primit binecuvântările Raiului, aducând pe multi necredincioși și împietriți la Hristos, cântându-I: Aliluia.

Icosul 9

Ritorii născuți pe pământ nu pot să îți laude ostenelile cu demnitate, slăvită Mucenică Evdochia. Cine poate să plângă cu râuri lacrimi ca tine în rugăciunile ridicate către Dumnezeu? Cine poate să vindece boala mai bine ca tine? Cine poate face mărturisirea priveghiului de toată noaptea, în lupta cu dușmanii văzuți și nevăzuți, cine poate indura atâta suferință pentru Hristos? Întregul oraș Iliopol cu mănăstirea și toate satele din jur au strălucit de minunile luminate făcute de tine! De aceea, te rugăm: luminează-ne inimile cu razele luminii tale și cere iertarea păcatelor tuturor celor care strigă la tine astfel:
Bucură-te, că ai închipuit icoana luminata a lui Dumnezeu în măreția ta;
Bucură-te, parfumata cu arome cerești;
Bucură-te, împodobită cu stelele minunilor;
Bucură-te, strălucind de razele tuturor virtuților;
Bucură-te, vestind vestea cea bună a măreției lui Dumnezeu;
Bucură-te, chemând cerul și pământul la cântarea slavei Domnului tău;
Bucură-te, Sfântă Mucenică Evdochia, cuvioasă purtătoare de pătimiri, rugându-te pentru mântuirea sufletelor noastre!

Condacul 10

Mântuitorul tuturor și Domnului Iisus Hristos ți-a apărut noaptea, Sfântă Evdochia cea binecuvântata, și te-a chemat fiica Sa, întărindu-te în suferința pentru mărturisirea numelui Său. Iar tu, având inima curată și fiind cinstită de această minunată viziune, i-ai cântat cu bucurie Mântuitorului Atot-Milostiv: Aliluia.

Icosul 10

Vrând să își împrăștie împărăția întunericului și a idolatriei ticăloase, Diogen, conducătorul persecutorilor creștinilor, a trimis după tine cincizeci de soldați, Sfântă Evdochia. Însă tu, ca o adevărata slujitoare a lui Hristos, ai fost întărita de o viziune miraculoasă, ai luat cu tine chivotul cu Sfintele Taine ale lui Hristos din Altar și te-ai predat singură în mâinile soldaților. Iar la judecata celor răi ai dat răspuns înțelept despre Domnul și ai îndurat cele mai crude chinuri pentru Hristos și ai făcut multe minuni în numele Lui, ca în final să îi convertești pe toți prigonitorii, chinuitorii și oamenii adunați la credința în Hristos Domnul, iar noi îți strigam:
Bucură-te, sfântă ucenică și mărturisitoare al Domnului Iisus;
Bucură-te, săvârșitoare de minuni prin puterea Aceluia;
Bucură-te, că l-ai păzit pe Filostrat risipitorul de la distrugere;
Bucură-te, căci Aurelian a scăpat împreună cu familia de lațurile demonilor, de care i-ai izbăvit;
Bucură-te, căci și pe Diodor împreună cu soldații și rudele lor i-ai luat de pe calea răutății;
Bucură-te, căci și pe Diogene însuși, chinuitorul tău, l-ai condus la Hristos cu toată casa lui și cu o mulțime de oameni;
Bucură-te, Sfântă Mucenică Evdochia, cuvioasă purtătoare de pătimiri, rugându-te pentru mântuirea sufletelor noastre!

Condacul 11

Iți înălțam un cântec de mulțumire spre răsplata, minunata Sfântă Evdochia, căci foștii tăi persecutori înverșunați au devenit creștini nou-luminați ai orașului Iliopol, aduși de tine la Hristos prin credința ta și a minunilor făcute de Dumnezeu prin tine. Învață-ne și pe noi să strigăm Atotputernicului Dumnezeu: Aliluia.

Icosul 11

Ai strălucit puternic în credința, slăvită Sfântă Evdochia, cerind un dar minunat de la Dumnezeu când un anume tânăr Zinon, muscat de un șarpe veninos și dormind somnul morții a înviat în mod miraculos prin rugăciunile noului creștin Diodor, în numele lui Iisus Răstignit, și atunci toți oamenii L-au slăvit pe Dumnezeu cel viu, lăudându-te pe tine, îndrumătoarea lor:
Bucură-te, carte de rugăciuni fierbinte pentru oamenii nou-luminați;
Bucură-te, cea ce ai plăcut lui Dumnezeu cu faptele tale;
Bucură-te, că i-ai convertit pe oameni la Hristos;
Bucură-te, căci ai dobândit o mare îndrăzneală la Domnul care stăpânește asupra celor vii și celor morți;
Bucură-te, căci prin Evanghelia lui Hristos a înviat tânărul muscat de șarpe;
Bucură-te, vas al lui Hristos, cea întocmai cu apostolii;
Bucură-te, Sfântă Mucenică Evdochia, cuvioasă purtătoare de pătimiri, rugându-te pentru mântuirea sufletelor noastre!

Condacul 12

Harul faptelor mari și victorioase a fost cu tine, Sfântă Evdochia, căci în tot restul vieții tale ai făcut bine oamenilor, fiind ca o vistierie fertilă și coaptă. Vincent, conducătorul cel rău, și-a trimis războinicii să te ucidă cu o sabie, pentru ca nu aduceai slujba zeilor dezgustători. Si după ce ai dobândit salvarea de chinurile veșnice, sufletul tău sfânt a fost despărțit de trup pentru a fi împreună cu Hristos, alături de Îngeri și sfinți cântându-I: Aliluia.

Icosul 12

Lăudam viața ta ziditoare, spălată prin pocăință, strălucitoare de virtuți, împodobită cu mucenicie de monahie, Sfântă și binecuvântata Evdochia. Domnul, te-a ales să fii cu El veșnic în măreția Lui, pe care Îl slăvim și strigăm către tine, purtătoare de pătimiri:
Bucură-te, cea ce L-ai propovăduit pe Mielul lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai plecat cu evlavie la viața veșnică;
Bucură-te, împreună cu Hristos, Mirele tău, care Ți-a pregătit lumina eterna;
Bucură-te, căci cu glorie ți-ai împodobit cununia monahală cu sângele tău;
Bucură-te, cea care dai trupurilor noastre sănătate și sufletelor noastre mântuire;
Bucură-te, căci pentru noi, păcătoșii, amintirea ta este dulce și numele tău este slăvit în întreaga Biserică;
Bucură-te, Sfântă Mucenică Evdochia, cuvioasă purtătoare de pătimiri, rugându-te pentru mântuirea sufletelor noastre!

Condacul 13

O, cea mai lăudată și binecuvântată de Dumnezeu, Sfântă Mucenică Evdochia! Primește de la noi această mică rugăciune înălțată către tine și roagă-te Dumnezeului Celui Binecuvântat ca prin mila Lui să ne deschidă ușile pocăinței, căci noi ne-am blestemat sufletele cu păcate reci și cu lene toată viața, să ne îndepărtăm de întunericul păcătoșeniei, dându-ne vestea mântuirii noastre, ca să ajungem și noi în cetele cerești unde să ne mângâiem cu bucurie și împreună cu tine, cu Îngerii, cu toți Sfinții să ridicăm cântare de slavă lui Dumnezeu: Aliluia.

Acest Condac se rostește de trei ori.

După aceasta se cisesc iarăși Icosul 1 și Condacul 1 pe care le găsiți mai jos.

Icosul 1

Cetele îngerești și sufletele celor drepți din Cer se bucură pentru un singur păcătos care se căiește, conform cuvântului Domnului. Și noi, cei născuți pe pământ, văzând viața ta care a trecut de la adâncul nelegiuirii la mântuire, Sfântă Evdochia, ne bucurăm și, mulțumind Domnului, te chemăm cu laude:
Bucură-te, că ai arătat minunea milostivirii lui Dumnezeu;
Bucură-te, că s-a arătat asupra ta minunata bunătate a lui Hristos;
Bucură-te, cea chemată din întunericul păcatului la lumina minunată a Evangheliei;
Bucură-te, că ai scăpat de îndulcirea păcatelor și te-ai alăturat dulceții Raiului;
Bucură-te, icoana pocăinței păcătoșilor;
Bucură-te, mijlocitoarea noastră;
Bucură-te, Sfântă Mucenică Evdochia, cuvioasă purtătoare de pătimiri, rugându-te pentru mântuirea sufletelor noastre!

Condacul 1

Alesei de Dumnezeu din neamul samarinean și chemata de la viața păcătoasă în sânul Sfintei Biserici, celei triumfătoare cu numele scris în Cer primind coroana nemuririi, Sfintei Evdochia, îi vom striga laude: Bucură-te, Sfântă Mucenică Evdochia, cuvioasă purtătoare de pătimiri, rugându-te pentru mântuirea sufletelor noastre!

Rugăciune la Acatistul Sfintei Mucenițe Evdochia

O, slăvită Mucenică a lui Hristos Evdochia! Tu cu dragostea ta caldă pentru Hristos Dumnezeu ai călcat în picioare intrigile dușmanului și ai dobândit comoara neprețuita pe Hristos și ai ajuns la Împărăția Cerurilor. Cădem la tine și, cu un suflet duios și o inimă frântă, strigam către tine, purtătoare de pătimiri, noi nevrednicii: privește-ne de la înălțimea cerească, că suntem chinuiți cu ispite păcătoase, vezi strigătul nostru, a celor împovărați cu multe păcate și necazuri care vin de la vrăjmașii ce caută distrugerea noastră.
Slăvită și lăudată ucenică și mărturisitoare a lui Hristos, Evdochia! Roagă-te ca Hristos să ne dea iertarea multor păcate, să ne întărească cu harul Său, să pășim cu tărie pe calea sfintelor Sale porunci și să ne dea bucuria de a viețui veșnic în sfântul Său locaș Ceresc, unde tu și toți sfinții Îl slăviți cu bucurie pe Dumnezeu Cel în Treime slăvit: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Amin.
Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericita și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești cea mai cinstită decât Heruvimii și mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Apoi se face otpustul: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.

Canon de rugăciune către Sfânta Cuvioasă Muceniţă Evdochia

Troparul Sfintei Cuvioase Muceniţe Evdochia, glasul al 4-lea

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Evdochia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.

 

Cântarea 1

Glasul al 8-lea

Irmosul

Să cântăm Domnului, Celui Ce a povăţuit pe poporul Său prin Marea Roşie, că Însuşi cu slavă S-a preaslăvit.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Întunecarea care s-a aşezat asupra mea, din neluare aminte, risipeşte-o, Sfântă Muceniţă Evdochia, cu razele rugăciunilor tale, ca să te laud pe tine.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mreaja cuvintelor cele de Dumnezeu insuflate te-a vânat pe tine, frumoasă muceniţă, ca pe o desfătare a mesei celei nemuritoare a dumnezeieştii bucurii.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Lepădând cele pământeşti, Muceniţă Evdochia, ai moştenit în chip vrednic cununa nestricăciunii şi desfătarea cea veşnică.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Din osânda morţii m-a dezlegat, Preacurată, Dumnezeu Cuvântul, Cel Ce S-a întrupat din tine, prin îndurările milostivirii Sale.

 

Cântarea a 3-a

Irmosul

Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne. Tu eşti Lumina celor întunecaţi şi pe Tine Te laudă duhul meu.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Părăsind, preamărită, plăcerile de multe feluri ale lumii celei stricăcioase, ai luat, Sfântă Muceniţă Evdochia, comoara care nu se poate răpi de la tine.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Vizând în ceruri, Cinstită Muceniţă Evdochia, bucuria slavei, semn al pocăinţei tale, te-ai luminat cu Botezul.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Toată dorirea mea îndrepteaz-o Născătoare de Dumnezeu, mă rog ţie, către Cel Ce S-a născut din tine, izbăvindu-mă de patimi.

Irmosul

Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne. Tu eşti Lumina celor întunecaţi şi pe Tine Te laudă duhul meu.

 

Cântarea a 4-a

Irmosul

Am auzit, Doamne, taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Preafrumoasă la trup, ai înflorit deopotrivă şi cu frumuseţea sufletului ai strălucit, Sfântă Muceniţă Evdochia, prin chinuri.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prin cuvintele sfinte ale lui Ghermano ai luat judecată plină de îndurare pentru cele săvârşite mai înainte, fără de judecată, muceniţă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Toată năvala înşelăciunii ai întunecat-o, că ai avut ca povăţuitor  al luminii adevărului pe Arhanghelul care ţi-a descoperit arătările cele dumnezeieşti.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Îmblânzeşte, Stăpână Preacurată, toată furtuna valurilor sufletului meu, slobozindu-mă din viforul şi din întreitul val al păcatului.

 

Cântarea a 5-a

Irmosul

Mânecând strigăm Ţie, Doamne, mântuieşte-ne pe noi. Că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu lacrimile spălând noroiul faptelor, prin baia Botezului ai strălucit mai mult decât soarele.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Nici bogăţia, nici mângâierile, nici biciuirile, nici scrijelirile, nici sabia şi nici moartea nu au putut să te despartă de Dumnezeu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ghimpele cel materialnic al pornirilor mele arde-l, Născătoare de Dumnezeu, cu Focul cel Dumnezeiesc care nu a ars pântecele tău.

 

Cântarea a 6-a

Irmosul

Haină luminoasă dă-mi mie, Cel Ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină, Mult Milostive Hristoase, Dumnezeul nostru.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu focul pătimirii tale puternic întărindu-te, te-ai arătat nemistuită de chinuri, Cinstită Muceniţă Evdochia.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Alegând mai degrabă pe Mirele Cel Cinstit decât dragostea celor ce te îndrăgeau pe pământ, cu dorire nestricăcioasă te-ai dăruit Lui, Sfântă Evdochia.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ceea ce ai născut pe Pricinuitorul liniştei, Hristos, linişteşte viforul cel sălbatic al patimilor mele, Preasfântă Stăpână.

Irmosul

Haină luminoasă dă-mi mie, Cel Ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină, Mult Milostive Hristoase, Dumnezeul nostru.

 

CONDAC, glasul al 4-lea

Vitejeşte nevoindu-te întru pătimirea ta, ne luminezi cu revărsarea minunilor, prealăudată, pe noi cei ce alergăm la dumnezeiasca ta biserică şi bucurându-ne te rugăm Cuvioasă Muceniţă Evdochia, ca să ne mântuim de neputinţele cele sufleteşti şi să primim dar de tămăduiri.

 

Cântarea a 7-a

Irmosul

Tinerii cei ce ajunseseră, oarecând, din Iudeea în Babilon, cu credinţa Treimii văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca o moştenitoare a vieţii şi ca una ce ai fost smulsă cu adevărat din moartea cea stricătoare de suflet, dând viaţă cu rugăciunile tale celor morţi, lui Hristos ai strigat: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Templu al păcatului fiind mai înainte, muceniţă, te-ai curăţit pe tine, arătându-te biserică sfinţită şi îmbunătăţită lui Dumnezeu, strigând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu sudorile sihăstreşti îngrăşându-te, te-ai arătat măslin plin de rod, Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia şi fiind culeasă cu sabia şi cu vărsarea de sânge a nevoinţei tale, ai strigat: Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Zdrobit fiind eu de răutate şi apăsat de cumplite păcate, Stăpână, Ceea ce ai născut pe Mielul, Cel Ce ridică păcatul lumii, de stăpânia acestora apără-mă, Fecioară.

 

Cântarea a 8-a

Irmosul

Pe Împăratul Cerurilor, pe Care îl laudă ostile îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Focul nematerialnic sălăşluindu-Se întru tine şi cărbunele aprins fiind în sânurile tale cele dumnezeieşti, preacinstită, a ars pe tirani, păzindu-te pe tine nevătămată.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Răsplătiri pentru ostenelile tale cele dumnezeieşti ai primit revărsări de tămăduiri, Sfântă Muceniţă Evdochia, omorând bolile şi înviind pe cei morţi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Sufletul meu cel omorât din pricina dezmierdărilor înviază-l, Născătoare de Dumnezeu, că tu Singură ai născut Viaţa, fără de ispită bărbătească, Fecioară.

Irmosul

Pe Împăratul Cerurilor, pe Care îl laudă ostile îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

 

Cântarea a 9-a

Irmosul

Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărturisim pe tine, Fecioară Curată, noi cei mântuiţi prin tine şi împreună cu cetele îngereşti te mărim.

Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Te-ai dezlegat din cele vremelnice, Muceniţă Evdochia şi ai primit dorirea cea mai de seamă, mutându-te la Dumnezeu, prin sabie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu muceniţele ca o muceniţă şi cu cuvioasele ca o începătură a sihaştrilor ai strălucit, făcătoare de minuni arătându-te, Mărită Evdochia.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca pe o Ocrotitoare Dumnezeiască şi ca pe o Nădejde Adevărată, pe tine Singură te am Maica lui Dumnezeu, ca să fiu izbăvit din păcate şi din primejdii.

Irmosul

Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărturisim pe tine, Fecioară Curată, noi cei mântuiţi prin tine şi împreună cu cetele îngereşti te mărim.

 

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

Luminându-te cu Raza Dumnezeirii, ai părăsit întunericul rătăcirii şi pe când erai încă în trup ai avut parte de trăirea cea nematerialnică. Deci, plină fiind apoi de dumnezeieşti daruri, numai cu cuvântul tău pe mulţi morţi ai înviat. Şi sfârşindu-ţi viaţa, cunună de mucenic ai primit de la Domnul şi pe cel viclean l-ai ruşinat, ceea ce ai fost înger în trup. Roagă pe Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce acum prăznuiesc sfântă pomenirea ta.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

La judecată mă gândesc şi mă spăimântez, cunoscând faptele mele cele rele. Cum voi răspunde Judecătorului? Cum mă voi apăra eu, ticălosul? Dar privind icoana ta, Prealăudată Doamnă, mă înviorez în durerile mele. Şi deznădăjduit la tine cad, strigând: ai milă, Îndurată Stăpână, ajută-mi, în ziua judecăţii, ca Fiul tău să-mi fie, cu rugăciunile tale, Milostiv. Că în afară de tine altă nădejde nu am.

 

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

Pe Mielul şi Păstorul şi Izbăvitorul,  Mieluşeaua cea  Sfântă  privindu-L Răstignit pe Cruce de cei nelegiuiţi, jeluindu-se, cu durere striga: vai mie, Preaiubitul şi Preadoritul meu Fiu! Cum Te voi putea privi pe Cruce, o, vai mie! Rărunchii mi se rup şi inima îmi arde. Ci, o, Preabunul meu, cuvintele-Ţi împlineşte şi înviază Tu degrab, lumea de bucurie umple şi dăruieşte izbăvire celor ce cu credinţă laudă patima Ta cea Curată.