miercuri, 31 octombrie 2018

Muzeul National de Arta al Romaniei va invita in perioada 2 noiembrie 2018 - 28 februarie 2019 la expozitia Confesiuni. 1944-1965 dedicata lui Corneliu Baba, unul dintre marii maestri ai scolii romanesti de pictura. Deschisa la parterul Galeriei Nationale, expozitia este prilejuita de aparitia volumului cu acelasi titlu publicat prin grija doamnei Maria Albani, executorul testamentar al pictorului.
https://www.daciccool.ro/timp-liber/evenimente/9326-corneliu-baba-confesiuni-1944-1965-o-noua-expozitie-la-mnar
In fiecare an, pe 1 noiembrie, Biserica Ortodoxa ii cinsteste pe Sfintii Doctori fara de arginti Cosma si Damian, considerati patronii medicinei si farmaciei si ocrotitorii medicilor, chirurgilor si farmacistilor. Despre Sfintii Cosma si Damian se stie ca au trait in secolul al IV-lea si ca erau frati, fiind originari din Cilicia (pe teritoriul Turciei de astazi). Tatal lor era pagan, insa mama, Sfanta Teodotia, era crestina. De la mama lor, Cosma si Damian au deprins dragostea pentru invatatura crestina si iubirea fata de semeni. Sfanta Teodotia le-a asigurat fiilor ei o educatie aleasa, cei doi frati devenind medici. Ajunsi la varsta maturitatii, Cosma si Damian au continuat sa duca o viata curata si bineplacuta lui Dumnezeu, primind in dar de la Dumnezeu harul vindecarii trupurilor si sufletelor bolnave, prin puterea rugaciunii.
https://www.daciccool.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5365:sfintii-doctori-fara-de-arginti-cosma-si-damian&catid=266:romania-crestina&Itemid=828

Luminatia sau Sarbatoarea tuturor sufletelor


La raspantia dintre Brumarel (octombrie) si Brumar (noiembrie), noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie sta sub semnul luminii. Cu ocazia Luminatiei, asa cum este cunoscuta, in popor, Ziua Mortilor, cimitirele din Ardeal, Banat si Maramures se transforma in oaze de lumina, datorita sutelor de lumanari aprinse in memoria celor trecuti in eternitate. In calendarul catolic, Luminatia se numeste Sarbatoarea tuturor sufletelor. Desi, la origine, este o sarbatoare catolica, occidentala, a fost adoptata si in Transilvania, indiferent de confesiunea religioasa a locuitorilor (ortodocsi, catolici sau protestanti).

In traditia ortodoxa, Luminatia se inscrie in randul sarbatorilor din vechiul cult al mortilor. Astfel, in ziua de 31 octombrie, oamenii merg la cimitir, unde curata mormintele celor dragi, urmand ca, in zilele de 1 si 2 noiembrie, sa duca flori - de obicei flori de sezon, precum crizantemele -, si sa se roage pentru sufletele celor adormiti. In seara de 1 noiembrie, oamenii se indreapta spre cimitire, pentru a aprinde lumanari, aratand sufletelor celor decedati drumul catre cei dragi. Potrivit legendelor populare, in aceasta noapte, portile Taramului de Dincolo se deschid, iar cei decedati vin sa ii viziteze pe cei vii. Sarbatoarea nu are nimic lugubru, ziua de 1 noiembrie fiind, poate, singura zi din an in care oamenii glumesc in cimitir. Cu aceasta ocazie, bucuria reintalnirii cu sufletele rudelor trecute in Lumea de Dincolo depaseste tristetea comemorarii.
Memoria strabunilor este cinstita si in restul tarii, odata cu Mosii de Toamna. In sud-estul Romaniei, exista legenda lui Samedru, un cioban despre care se spune ca incuie vara si desfrunzeste pomii. In sambata ce preceda ziua lui Samedru, numita Mosii cei Mari sau Mosii de toamna, se aduc ofrande pentru sufletul mortilor. Odinioara, in Sambata Mortilor se obisnuia sa se taie un copac, care se ardea in noaptea de 25 spre 26 octombrie. Astfel, Focul lui Samedru devenea simbolul mortii si, totodata, al invierii, marcand, de fapt, innoirea anului. La Focul lui Samedru participa intreaga comunitate, indiferent de varsta. Un rol deosebit le revenea copiilor si flacailor, care alegeau copacul din padure, il taiau si il curatau de crengi. Apoi, copacul era dus la locul de ardere, unde era imbracat in cetina si asezat in pozitie verticala. La lasarea intunericului, copiii aprindeau focul, in timp ce femeile imparteau pomana, ca la o inmormantare. In timp ce copacul ardea, comunitatea se ospata, canta si dansa. Momentul mistuirii copacului ars corespundea, in plan simbolic, renasterii. La intoarcerea acasa, oamenii luau cu ei cenusa si carbuni, pe care le presarau pe pamanturi si in gradini, marcand astfel inceputul noului an pastoral, care avea doua date importante - ziua de Samedru (Sfantul Dimitrie, 26 octombrie) si ziua de Sangeorz (Sfantul Gheorghe, 23 aprilie). O parte din traditie se mai pastreaza si astazi: turmele de oi pleaca la pascut de Sangeorz si se intorc sa ierneze de Samedru.
Elemente comune se intalnesc si in traditia celtica, in care noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie, ce poarta numele de Samhain (Sfarsitul verii), este recunoscuta ca fiind sarbatoarea tuturor spiritelor, de unde si denumirea de Halloween - All Hallow Even sau All Saints Day. De Samhain, celtii sarbatoreau intalnirea fortelor intunericului cu fortele luminii si credeau ca noaptea dinspre 31 octombrie spre 1 noiembrie reprezinta o taietura in timp, in care spiritele celor morti se pot salaslui printre cei vii. Celtii obisnuiau sa se deghizeze in costume care sa inspaimante spiritele rele. Aceasta noapte sfanta era luminata de focul care simboliza unirea tuturor inimilor in iubire. Odata cu afirmarea crestinismului, Samhain si-a schimbat numele in Ziua tuturor sfintilor, sarbatorita la 1 noiembrie.

Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor