sâmbătă, 9 decembrie 2023

Cum sa faci o cafea de cicoare

 


Pentru multe persoane, cafeaua de dimineata este singura modalitate de a se trezi cu adevarat pentru a-si incepe activitatea in mod normal. Daca faci si tu parte din aceasta categorie, inseamna ca, mai pe scurt spus, fara cafea nu poti functiona. Ce te faci, insa, daca ai probleme de sanatate care nu iti permit sa consumi cafea, cum ar fi hipertensiunea? Desigur, ai putea apela la o varianta fara cofeina a acestei bauturi, insa nimeni nu iti garanteaza ca este, intr-adevar, lipsita de componenta nociva. Ei bine, exista un inlocuitor care, pe langa un gust deosebit, te va ajuta sa iti imbunatatesti si starea de sanatate.

Ce trebuie sa stii despre cafeaua de cicoare

Cicoarea, cunoscuta sub denumirea stiintifica de Cichorium inthybus, este o planta pe care cu siguranta o vezi adesea pe camp sau in gradina, insa nu ii acorzi atentie. Florile ei sunt albastre si sunt inflorite in perioada iulie-octombrie, iar frunzele sunt lanceolate.

Cicoarea are numeroase beneficii pentru sanatatea ta, printre acestea numarandu-se:

- reglarea tranzitului intestinal; - protectia ficatului, gratie proprietatilor sale de detoxifiere;

- imbunatateste functionarea fierii normalizeaza nivelul glicemiei;

- este un bun stimulent al sistemului nervos, fara insa a fi excitant, asa cum este cofeina;

- cicoarea este PRIETENA SILURTEI, ea fiind de mare ajutor in curele de slabire.

Cafeaua de cicoare - inlocuitorul perfect

Daca vrei sa iti prepari o cafea de cicoare, trebuie ca, mai intai, sa achizitionezi aceasta planta de la un magazin cu produse naturiste. O vei gasi sub forma de granule solubile sau de pulbere, asemenea cafelei clasice. Aceasta din urma trebuie preparata dupa cum urmeaza (poti alege varianta preferata):

1. O lingura rasa de cicoare se pune la fiert in 200 ml de apa, pana cand da in primul clocot, dupa care se lasa sa se raceasca si se adauga o lingura de miere. Acest indulcitor natural are rolul de a diminua gustul amar, tipic cicorii. La final, poti adauga, daca doresti, un varf de cutit de scortisoara, pentru un plus de savoare.

2. Pune cicoarea la fiert in 200 ml de lapte, lasa-l sa dea in clocot si asteapta pana se raceste. Daca ti se pare ca bautura este prea amara, poti adauga, si de aceasta data, o lingura de miere.

Paraclisul Sfântului Cuvios Patapie, tămăduitorul de cancer și multe boli

 

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâieto­rule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le îm­plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi(de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam­ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin­decă neputințele noas­tre, pentru numele Tău.

Doamne miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfin­țească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în Cer așa și pe pă­mânt. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noș­tri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Că a Ta este Împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh.

Doamne miluiește (de 12 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.

Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.

Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru.

Psalmul 142:

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta; auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric, ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slaăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se pogoară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă, bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului. (de trei ori)

Troparele – glas 4:

Pe cei ce vin la cinstitele tale moaște și caută solirea cea fierbinte, făcătorule de minuni, Patapie, Părintele nostru, izbăvește-i de toată vătămarea și paguba și de toate necazurile și de bolile cele cumplite, și ne păzește pe noi în pace, ca un ocrotitor al nostru și împreună pătimitor! (de două ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii, că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi, sau cine ne-ar fi păzit pe noi până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăvești pe robii tăi, pururea, din toate nevoile.

Psalmul 50:

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnzeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta.Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

 

Canonul Sfântului Cuvios Patapie

Cântarea 1

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Ocrotitor şi solitor al nostru fiind către Ziditorul, Patapie, roagă-te cu osârdie să ne izbăvim din primejdii şi din necazurile cele de multe feluri.

Ca unul ce în sfințenie ai săvârşit viaţa ta şi pe noi ne sfinţeşti şi ne izbăveşti de toată mânia, Părinte, cu harul cel purcezător din sfintele tale moaşte.

Ca un adevărat slujitor al Domnului, tămăduieşte, Părinte, durerile inimilor şi suferinţele trupurilor celor care cer fierbinte solirea ta.

Ceea ce eşti Maica Făcătorului tuturor şi vistieria milostivirii necheltuită, milostiveşte-te fecioară spre robii tăi şi mijloceşte-ne sănătate sufletelor şi trupurilor.

 

Cântarea a 3-a

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

În chip înţelegător privind ca un împreună-pătimitor, Cuvioase, spre binecredincioşii creştini ce caută pururea scăpare la tine, nu înceta, de Dumnezeu cugetătorule, a depărta toată sminteala de la dânşii.

Sfânta racla ta, Sfinte, sfinţenie izvorăşte prin Duhul Sfânt, sfinţindu-ne trupurile şi sufletele, de Dumnezeu purtătorule, de patimi şi de toată întinăciunea curăţindu-ne.

Nu înceta a te ruga pentru noi, Cuvioase, să se dăruiască iertare de greşeli şi izbăvire de toată strâmtorarea şi necazurile acestei vieţi celor ce aleargă cu credinţă la acoperământul tău.

Ceea ce ai născut fără de bărbat pe Pricinuitorul tuturor şi, după naşterea cea negrăită, Fecioară ai rămas, păzeşte-mă neîntinat cu sufletul, cu mintea şi cu inima, ceea ce eşti una pururea Fecioară, Ajutătoarea tuturor.

Izbăveşte de toată nevoia şi necazurile acestei vieţi pe cei ce cu credinţă aleargă la ajutorul tău, Patapie, de Dumnezeu purtătorule.

Caută cu milostivire, cu totul lăudată, Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.

 

Sedealna, glasul al 2-lea:

Ceea ce eşti rugătoare caldă şi zid nebiruit, izvor de milă şi lumii scăpare, cu dinadinsul strigăm către tine, Născătoare de Dumnezeu: Stăpână, vino degrab şi ne mântuieşte din nevoi, ceea ce eşti una grabnic folositoare.

Cu credinţă fierbinte alergând turma ta la al tău ajutor, Patapie fericite, de cursele şarpelui şi de smintelile cele amare se slobozeşte; căreia dă-i bună statornicie a vieţii şi al dumnezeieştii dragoste foc fără de materie.

 

Cântarea a 4-a

lrmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Caută cu împreună-pătimire, Sfinte, pe cei ce cu evlavie stau la racla ta sfântă, Patapie, şi dăruieşte-le cererile lor.

Arşiţa patimilor şi văpaia neputinţelor stinge-o cu roua harului tău, Părinte, şi bucurie slugilor tale dăruieşte.

Alungă, Sfinte, pe vrăjmaşul cel gândit, cela ce se oşteşte împotriva turmei tale, dăruindu-i acesteia binecuvântarea ta.

Pe Dumnezeu, pe Cel Ce L-ai născut, Fecioară fără prihană, pentru bunătatea Sa roagă-L să dăruiască iertare greșelilor noastre.

 

Cântarea a 5-a

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Pe noi, copiii tăi, Părinte Cuvioase, nu ne lăsa, căutând de sus părinteşte şi adu pace sufletelor noastre.

Plineşte cu împreună-pătimire, Părinte Cuvioase, cererile celor ce de pretutindeni aleargă pururea la tine cu credinţă, Patapie.

Tămăduire sufletelor şi trupurilor înnoire de la racla ta pururea primim; pentru aceasta ca pe un acoperitor te lăudăm pe tine.

Având multă îndrăznire spre Cel pe Care L-ai născut ca Maica cea Adevărată Acestuia, Fecioară, cere să se mântuiască sufletele noastre.

 

Cântarea a 6-a

lrmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Să ne izbăvim de ispitele acestei vieţi şi să ne învrednicim de linişte adâncă şi să ni se dea strop al milei celei dumnezeieşti roagă pe Ziditorul, Patapie, făcătorule de minuni, neadormite turn de veghe al binecredincioşilor.

Plin fiind de lumina cea cerească ca un slujitor al lui Dumnezeu, de Dumnezeu purtătorule, întunecarea patimilor noastre risipeşte-o şi ziua cea de bucurie a nepătimirii fă să răsară nouă, Înţelepte, cu rugăciunile tale cele purtătoare de lumină către Domnul.

Bună mireasmă cu adevărat cerească răspândeşte Sfintelor Tale moaşte şi goneşte putoarea patimilor necurate şi duhurile răutăţii. De aceasta apropiindu-ne cu evlavie culegem toată bucuria, Sfinte.

Izbăveşte de toată nevoia şi necazurile acestei vieţi pe cei ce cu credinţă aleargă la ajutorul tău, Patapie, de Dumnezeu purtătorule.

Curată, ceea ce prin cuvânt Cuvântul în chip netâlcuit în zilele cele mai de pe urmă ai născut, pe Acesta pentru noi roagă-L ca Ceea ce ai îndrăznire de Maică înaintea Lui.

 

Condac, glasul al 2-lea:

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Spre ajutorul tău cel tare grăbind ca spre un liman de linişte, Cuvioase, din valurile vieţii ne izbăvim si de tot viforul cumplitelor necazuri; pentru aceasta harul tău propovăduim.

Prochimen: Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului Lui.

Stih: Fericit bărbatul care se teme de Dumnezeu, întru poruncile Lui va voi foarte.

 

Evanghelia după Matei:

Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu şi nimeni nu cunoaşte pe Fiul, decât numai Tatăl, nici pe Tatăl nu-L cunoaşte nimeni decât numai Fiul şi cel căruia va voi Fiul să-i descopere. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima, şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre căci jugul Meu e bun şi povara Mea e uşoară.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Pentru rugăciunile Cuviosului Patapie, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeul, miluiește-mă!

 

Glasul al 6-lea

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Mare apărător şi ajutor întru nevoi avându-te pe tine, Cuvioase, pururea alergăm la harul tău, că tuturor le dai al tău ajutor, izbăvind din necazurile cele cumplite şi dureroase pe fiii tăi şi pe cei ce grăbesc la moaştele tale; ci nu trece cu vederea a ne izbăvi pe noi de năvălirea necazurilor, Patapie, ca un prea împreună pătimitor.

 

Cântarea a 7-a

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Păzeşte, Patapie, cu totul fericite, mai presus de toată uneltirea cu primejdie a vrăjmaşului pe binecredincioşii creştini, ce se îmbogăţesc, înţelepte cu sfintelele moaşte ca şi cu un liman mare.

Pe cei ce vin cu credinţă deplină şi evlavie întreagă, Părinte, primeşte-i cu bunăvoinţă, ca un plin de bunătate şi dă-le lor, înţelepte, darurile tale cele părinteşti.

Omorât fiind cu răutatea, la tine scap, Fecioară, cu lacrimi fierbinţi; ci ca ceea ce ai născut, Viaţa, pe Hristos Dătătorul de viaţă, inima mea viază-o şi străluceşte mintea cu lumina pocăinţei.

 

Cântarea a 8-a

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Laudă şi bogăţie şi vistierie de nestricăciune având moaştele tale, dreptslăvitorii capătă de la ele bucurie şi veselie.

Caută, Părinte, din cele de deasupra crugului ceresc şi auzi-ne pe noi, slujitorii tăi, cei ce căutăm ocrotirea ta.

Întărire dăruieşti sufletului şi trupului celor ce aleargă la dumnezeieştile tale moaşte şi cer Patapie, ajutorul tău.

Curată Fecioară, acoperitoare a toată lumea, nu înceta mijlocind pentru robul tău în tot ceasul, până la sfârşitul vieţii.

 

Cântarea a 9-a

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Locuind în corturile cereşti dimpreună cu cetele îngereşti, Sfinte Patapie, roagă pentru noi pe Atotmilostivul.

Vindecă, Preafericite, inimile noastre cele străpunse de săgeţile şarpelui, veselindu-ne cu harul tău, Patapie.

Ca un părinte pe fiii săi, arată-ne cu rugăciunile tale şi pe noi, Părinte Patapie, după sfârşitul vieţii noastre, părtaşi ai Împărăţiei lui Hristos.

Marele nostru izbăvitor şi fierbinte apărător, Palapie cuvioase, nu înceta în tot ceasul a ne păzi pe noi, rugămu-ne.

Bucură-te, Maica Celui Preaînalt, ceea ce eşti plină de har; de bucuria veşnică învredniceşte-ne pe cei care privim neabătut spre tine, Preanevinovată.

Cuvine-se cu adevărat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si preanevinovata si maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.

Cununa şi cinstea ortodocşilor, tămăduitorule al hidropicei şi al cancerului, Patapie de Dumnezeu cugetătorule, a binecredincioşilor slavă, roagă-te Domnului pentru robii tăi.

Pe cel ce cu petrecere îngerească a strălucit în lume, ca pe o stea strălucitoare care a primit de la Dumnezeu harul minunilor, pe Patapie cel mare cu laude să-l cinstim.

Puterea vrăjmaşului călcând, prin nevoinţă multă şi cugetare bărbătească strălucit te-ai proslăvit, Patapie de trei ori fericite, şi mântuieşti din primejdii pe cei ce se apropie de tine.

Bucură-te, a Egiptului odraslă dumnezeiască, bucură-te comoara cea de Dumnezeu dăruită a ortodocşilor, bucură-te acoperământul şi slava celor ce te laudă pe tine, Părinte Patapie.

Har izvorăşte racla ta şi tămăduieşte patimile şi veseleşte sufletele toate; drept care apropiindu-ne de dânsa cu evlavie, de sfinţirea cea dumnezeiască, Părinte ne umplem.

Cu împreună pătimire dăruieşte cererile celor ce de pretutindeni vin cu credinţă fierbinte la cinstite moaştele tale, Patapie, de trei ori fericite, cela ce vindeci suferinţele sufletului şi trupului.

Mare apărător avându-te pe tine neamul creştinesc, Preafericite, de toată năvălirea vrăjmaşului se izbăveşte; pe care îl păzeşti nevătămat totdeauna de toată turbarea lui Veliar, Părinte Patapie.

Păzeşte şi acoperă pe binecredincioşii creştini de toată primejdia şi vătămarea şi nevoia, Părintele nostru iubitor Patapie.

Toate oştile îngereşti, Înaintemergătorul Domnului, cei doisprezece Apostoli şi toţi sfinţii, împreună cu Născătoarea de Dumnezeu, faceţi rugăciuni ca să ne mântuiască pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi(de trei ori).

 

Troparul:

Laudă a creştinilor şi apărător al monahilor te-ai arătat Patapie, părintele nostru. Prin nevoinţă, prin patimi şi rugăciuni ai acum îndrăznire către Dumnezeu a mijloci neîncetat pentru noi creştinii, cei păcătoşi şi vrednici de osândă. Slavă Celui Ce S-a proslăvit prin tine, slavă Celui Ce ţi-a dat ţie putere, slavă Celui Ce ne-a luminat pe noi prin nevoinţa ta.

Glasul al 2-lea: Când de pe Cruce…

De toată cursa vrăjmaşului şi de năvăliri şi de primejdii şi nevoi, Sfinte Patapie, păzeşte-ne fără de vătămare cu mijlocirea ta, cerând iertare de greşale pentru toţi de la Hristos Dumnezeu, ca cel ce ai îndrăznire către dânsul, Căruia nu înceta a te ruga ca să petrecem întru linişte viaţa noastră.

Toţi cei ce suntem necăjiţi cumplit de grele boli şi de tot felul de primejdii să alergăm acum unde tămăduirile moaştelor izvorâtoare de minuni ale lui Patapie izvorăsc precum apele Nilului şi să cădem plecându-ne genunchii şi strigând cu tânguire: izbăveşte pe robii tăi din ispite şi din boli şi de toate felurile de primejdii, Patapie.

 

Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Patapie (1)

Troparul Sfântului Cuvios Patapie, glasul al 8-lea:

Întru tine, părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că luând crucea ai urmat lui Hristos; şi lucrând ai învăţat să nu se uite la trup, că este trecător; ci, să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioase Părinte Patapie, duhul tău.

 

Cântarea 1, glasul al 2-lea. Irmos: Veniţi, popoarelor, să cân­tăm...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Patapie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îmbrăcatu-te-ai din copilă­rie, înţelepte, cu Dumneze­iasca Tărie şi Putere de sus, pen­tru luptele şi ostenelile pustni­ciei şi te-ai pregătit cu râvnă, Sfinte Părinte Patapie.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Patapie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Lepădând toată viaţa celor trecătoare şi lepădându-te de lume, ai dobândit acum Mări­rea cea mai presus de lume, la care ai ajuns prin pustnicie, Înţelepte Patapie.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Astăzi neamul omenesc pri­meşte Solia zidirii celei din nou şi bunele vestiri ale înfierii, în­tru zămislirea ta cea mai pre­sus de orice nădejde, Curată.

 

Cântarea a 3-a. Irmos: Întăreşte-ne pe noi întru Tine...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Patapie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Întinerindu-ţi puterea sufle­tului, cuvioase, surpat-ai prin ostenelile sihăstriei pe ve­chiul luptător şi ai stăpânit cu totul sfaturile lui.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Patapie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Suferinţele tale, înţelepte, sunt chezăşie hotărâtă a Dum­nezeieştilor răsplătiri, dându-ţi ţie în viaţă strălucirea minu­nilor, Părinte Patapie.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Dezlegatu-s-a neputinţa de mai înaine a oamenilor, lucră­rile cele Dumnezeieşti strălu­cind luminat, mai presus de orice nădejde, când te-ai arătat din stârpiciune şi nerodire, Prealăudată!

 

Cântarea a 4-a. Irmos: Auzit-am Doamne...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Patapie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu armele luminii, Sfinte Părinte Pata­pie, înfricoşând pe vrăj­maşii cei nevăzuţi, i-ai surpat şi i-ai ucis.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Patapie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe piatra cea neclintită a si­hăstriei şi a ostenelilor fiind zi­dit, înţelepte, întreitele valuri ale vrăjmaşilor nu te-au doborât.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Acum, firea oamenilor pri­meşte astăzi zămislirea ta ca pe o începătură a Rodirii celei de la Dumnezeu.

 

Cântarea a 5-a. Irmos: Dătătorule de lumină şi Făcătorule...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Patapie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dorind a vedea cu ochii minţii Slava lui Dum­nezeu, cuvioase, ai nesocotit desfătările lumii, ca pe nişte lucruri stricăcioase şi la cele dorite ai ajuns.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Patapie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luând Crucea pe umeri, cu­vioase şi lui Hristos urmând, ai ajuns la marginile pământului, alungând de la ele mulţimile vrăjmaşilor demoni.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu Înainteprăznuirea ne izvorăşti astăzi, Preacurată, râul ha­rurilor tale celor înţelegătoare, din care scoţând din destul, te lăudăm pe tine şi cu dragoste te mărim.

 

Cântarea a 6-a. Irmos: De adâncul greşelilor...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Patapie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Frântu-s-au săgeţile cele trimise împotriva tăriei tale, Sfinte Preacuvioase Patapie şi ai rămas biruitor preaviteaz asupra celui ce de-a pururea se războieşte cu noi.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Laudă împletesc pământenii astăzi Înainteprăznuirii tale, Ceea ce eşti Plină de har şi pri­mesc ca o bună vestire de bu­curie Cinstita ta Zămislire.

 

CONDAC, glasul al 3-lea. Podobie: Fecioara astăzi...

Biserica ta, sfinte, aflând-o popoarele locaş de sănătate du­hovnicească, cu osârdie venind la ea cer ca să ia vindecare de greşeli cu rugăciunile tale; că te-ai arătat ocrotitor tuturor celor ce sunt în nevoi, Sfinte Părinte Patapie, Preacuvioase.

 

Cântarea a 7-a. Irmos: Cei trei tineri au călcat...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Patapie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Curăţindu-ţi, cuvioase, lim­pezimea sufletului de no­roiul patimilor, făcutu-l-ai pe dânsul oglindă a Dumnezeieş­tilor Străluciri. Pentru aceasta desfătându-te de Privirea cea Tai­nică, strigai: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Patapie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Vindecat-ai, de Dumnezeu fericite, cu Dumnezeiasca lu­crare, suferinţele de tot felul ale multora din cei bântuiţi de boli şi cu Dumnezeieştile chemări, ai alungat cetele viclenilor demoni de la cei ce cântau: Binecuvân­tat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Firea oamenilor se temeluieşte acum pe piatra cea înţele­gătoare a cunoaşterii Stăpânu­lui şi a firii celei Dumnezeieşti, Preacurată, cu zămislirea ta cea mai presus de orice nă­dejde; şi propovăduind aceasta de mai înainte, cântă acum: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!

 

Cântarea a 8-a. Irmos: Pe Dumnezeu, Care S-a pogorât...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Patapie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Biruind năvălirile pati­milor şi luptele trupului, ai primit de la Dumnezeu, după cuviinţă, har Dumnezeiesc, ca să vindeci patimile cele netă­măduite. Pentru aceasta te cin­stim pe tine, Sfinte Patapie, cel de trei ori fericit.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Patapie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Toate făcându-le după cuvi­inţă spre Slava lui Dumnezeu, Sfinte Preaînţelepte Cuvioase Părinte Patapie, uşurezi, cu adevărat, toată durerea tuturor celor ce suferă. Pentru aceasta cu cântări te lăudăm pe tine, cuvioase, ca pe un prieten al Stăpânului.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cei ce ne-am pus nădejdea şi ne fălim pururea cu tine, de Dumnezeu Născătoare, cinstim cu dragoste zămislirea ta cea Dumnezeiască, lăudând neîn­cetat cu credinţă pe Domnul şi preaînălţându-L pe Dânsul în veci.

 

Cântarea a 9-a. Irmos: Pe Dumnezeu Cuvântul...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Patapie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Scoţând har prisositor de vindecări din Izvorul Cel Nesecat al Duhului, Părinte Patapie, îl dai din belşug tuturor celor ce săvârşesc cu credinţă şi cu dragoste sfântă pomenirea ta, slă­vind pe Ziditorul.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Patapie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dănţuind acum în Locaşurile cele Cereşti împreună cu Apos­tolii, cu cetele cele nenumărate ale mucenicilor şi cuvioşilor, înţelepte, roagă pe Ziditorul şi Dumnezeu, pentru cei ce cu credinţă săvârşesc cinstită po­menirea ta.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Vărsat-ai din destul harul în­durărilor lui Hristos peste toţi oamenii, care te au pe tine Mijlocitoare şi Solitoare a daru­rilor Sale celor bune. Pentru aceasta cu credinţă şi cu dra­goste te fericim.

 

SEDEALNA, glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseţea Fecioriei tale...

Uscat-ai patimile trupului cu curgerile lacrimilor, de Dum­nezeu fericite părinte şi râuri de tămăduiri ai izvorât, Sfinte Părinte Patapie. Pentru aceasta venind la cinsti­tele tale moaşte, culegem har şi milă, prăznuindu-ţi pomenirea după vrednicie, cu credinţă fierbinte, de Dumnezeu fericite.

 

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

Luând asupra ta sărăcia Cu­vântului, Cel Ce S-a născut pentru noi din Fecioară, ai privit cele vremelnice întocmai ca pe o iarbă, fericite; că gustând din pomul cunoştinţei, cuvioase, te-ai arătat Dumnezeiesc învăţător călugărilor. Pentru aceas­ta pe toţi i-ai îndemnat spre râvna vieţuirii îngereşti, cu Dumnezeieştile tale cuvinte, de Dumnezeu purtătorule, Preacuvioase Patapie. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

 

SEDELNA Înainteprăznuirii Sfintei Ana, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...

Uşa cea Neumblată acum mai înainte se vesteşte; Cetatea cea întru tot Luminată vine să lumi­neze; cea care Singură este cu totul Preacurată, drepţilor se arată astăzi prin îngeri. Pentru aceas­ta cu bucurie strigăm către Ziditorul: dăruieşte-ne nouă roadă Izvorul Nestricăciunii.

Noi pierdem timpul


 Noi pierdem timpul in care am putea sa facem rugaciune, aceasta avere
pretioasa daruita de Dumnezeu, ce ni se scurge printre degete. Astfel, nu cumparam lucruri pretioase, folositoare pentru Imparatia lui Dumnezeu, si diavolul rade de noi si ne azvarle afara.
   De aceea, cumparam trandavie, lipsa de grija, graire in desert, osanda, risipirea mintii, cugete nefolositoare, si toate acestea inseamna cheltuirea timpului pretios al vietii. Din nefericire, maine ne vom gasi in acest
ceas in care fratii s-au gasit cu putin mai inainte si vom zice:

  „Ce-am facut? Cum mi-am batut joc de mine si m-am lasat inselat? Dar nu m-asteptam sa mor atat de repede!“

 Sa luam aminte fratilor pana nu este prea tarziu.
   
  Tocmai de aceea, trebuie să fim
atenți în toate. Să avem mare grijă. Vom trece prin niște încercări înfricoșătoare.

Pr.Efrem Filotheitul


De ziua ta ți-am cumpărat o rugăciune.


De ziua Ei i-am cumpărat macaroane, o tavă metalică de aluminiu (cam urâțică), trei ciocolate cu alune, o sacoșă biodegradabilă, patru flacoane de ulei de gătit, napolitane pungă XXL, biscuiți de casă la kil, buni de supt în gură când ești bătrân și nu ai dinți, o conservă de sardine, două săpunuri și-un platou de pipote.
Atât avea bătrâna aia pe banda de la magazin, în fața mea. Se uită lung la niște eugenii, întreabă o puștoaică de liceu cât costă, dă din cap și le pune înapoi, îi mulțumește fetei, aia ciripește veselă să fiți sănătoasă și să trăiți și-o aud pe băbuță șoptind stins să trăiți voi că sunteți tineri, pe mine să mă strângă. Așa spun țăranii din țara Năsăudului morții, strângere. Nu a murit Măria, ci a strâns-o Dumnezeu, o aglutinare, o precipitare la esență, asta e moartea pentru ei, o reducție la primordial, un seceriș.
 Mă prăbușesc și mă prefac că-mi curge nasul. Mi-e foarte dor de Tata și de-un timp toți bătrânii din lumea asta îi poartă ochii.
Scoate dintr-un portofel ferfenițat un cupon și ceva card social, e foarte emoționată, mâinile cioplite din hârtie creponată de culoarea pământului, negre la unghii și rupte, nu tăiate. Nu știu dacă știți, dar bătrânii nu mai văd bine și au nevoie de ajutor; am în Lușca o vecină care se duce la bătrâni cu unghiera și le curăță mâinile și picioarele- și asta, să știți, e sfințenie pură, cheia raiului are formă de unghieră.
 Ochii ei, două cristale azurii, scufundați într-o boțeală de riduri dezordonate, sunt ochii Tatei. Vânzătoarea vede cardul și zice sec să știți că nu se pot plăti produsele cu cardul ăla, încremenește și se uită în jur dezorientată, neștiind cum se procedează când nu ai cu ce plăti, duci marfa înapoi pe raft, vine cineva și te arestează, te împușcă pe loc? Puștoaica se uită jenată prin buzunare, o simt că ar interveni, n-are.
Treceți-le pe bonul meu, le plătesc eu. Le plătesc cu banii de trandafiri puși deoparte pentru ziua Ei; iubito, aia e, de ziua ta o să miroși un bon de casă.
Și când credeam că s-a terminat și pot pleca la ale mele, palma bătrânicii sub ochii mei, doi lei verzi cocoloș în căușul palmei, luați, vă rog, măcar atât, luați. Mai pun ceva în palma aia ciobită și-i șoptesc numele Ei, că săracii strigă către Domnul și Domnul îi aude pe ei cu preempțiune. Când un sărac vorbește cu Dumnezeu, până și îngerii tac cu respect, rugăciunea săracului e cât un snop de liturghii.
Iubita mea, de ziua ta ți-am cumpărat o rugăciune.
Hai , la mulți ani ! ,,

Toți cei care îți calcă pragul vieții vin să te învețe ceva.


 Energia emoțiilor pe care le ai în tine în timp ce gătești se transferă direct în mâncare. De aceea este foarte important ca niciodată să nu faci mâncare când ești indispus(ă). Acest transfer de energie fie te poate vindeca sau te poate otrăvi. Alege cu înțelepciune.

Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor