Rugăciune de mulțumire către Maica Domnului

Preasfântă Fecioară,  Preacurată Maică Născătoare de Dumnezeu, Îţi mulţumesc că ne eşti şi nouă Mamă Bună, Iubitoare şi Grabnic Ajutătoare! Îţi mulţumesc pentru toate icoanele Tale făcătoare de minuni şi pentru tot Harul care se revarsă prin ele! Îţi mulţumesc Măicuţă pentru toate comunicările Tale sfinte, pentru sănătate, pentru ajutor, pentru grija Ta de Mamă Iubitoare faţă de noi toţi! Îţi mulţumesc că nu ne laşi pradă celui rău, ci ne aperi şi ne acoperi sub Sfânt Acoperământul Tău! Iartă-mă Măicuţă pentru multele mele păcate şi Te rog ajută-mă să mă pocăiesc pentru toate greşelile mele din această viaţă! Îţi mulţumesc că Te rogi pentru noi şi că duci rugăciunile noastre la Bunul Dumnezeu, ca să ne ajute să trecem din viaţa aceasta la viaţa veşnică! Îţi mulţumesc Măicuţă că Te rogi pentru întoarcerea la credinţă a celor din familia mea, dar şi a celor care-L caută pe Dumnezeu şi încă nu L-au găsit! Îţi mulţumesc Măicuţă pentru grija Ta de Mamă, pentru iubirea Ta sfântă şi pentru tot ajutorul Tău! Şi eu Te iubesc, Te preamăresc şi Îţi mulţumesc pentru toate! Amin! 

 Doi prieteni mergeau pe un drum ce străbatea un codru întunecos. Un urs apăru în faţa lor. Unul se câțără într-un copac. Celălalt însă, dându-și seama că nu poate să scape de fiorosul animal, se lăsă la pământ, prefăcându-se mort în timp ce se străduia să zică o scurtă rugăciune în gând. Ursul îl adulmecă, îi mormăi la ureche și se duse de acolo. Imediat după ce plecă, prietenul coborâ din pom și îl întrebă: – Ce ți-a spus ursul la ureche? – Mi-a zis să nu mai călătoresc cu prietenii care, atunci când se ivește o primejdie, în loc să îmi dea o mână de ajutor, o iau la fugă. Vom răspunde pentru toate cuvintele nerostite, pentru toate răutățile, pentru toate visele părăsite. Vom da socoteală pentru teama și egoismul care ne-au împiedicat să iubim, pentru orbirea și pentru orgoliul care ne-au sufocat îmbrățișările. Vom plăti pentru toate gesturile neîmplinite, pentru toate lacrimile înghițite, pentru toate făgăduințele neduse la bun sfârșit și pentru tot timpul pierdut.

 Domnul, Cel ce stăpânește toate cele de sus și cele de jos, văzându-Te pe tine, Maica Sa, stând în biserică și cu umilință rugându-te Lui, a zis: Cere, o, Maica Mea, că nu Mă voi întoarce dinspre tine, ci voi îndeplini cererile tale și voi milui pe toți care cântă ție: Bucură-te, chivot al Legii întru care se păstrează sfințirea a tot neamul omenesc, Bucură-te, năstrapă preasfântă întru care se păstrează pâinea vieții veșnice pentru cei flămânzi de dreptate, Bucură-te, vasule cu totul de aur, întru care s-a gătit pentru noi Trupul și Sângele Mielului Dumnezeiesc, ... Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ! O, preacântată Stăpână, Preacurată Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, la tine ridic ochii sufletului și ai trupului meu; către tine întind mâinile mele cele slabe și din adâncul inimii strig ție: Caută la credința și la umilința sufletului meu. Acoperă-mă cu atotputernicul tău Acoperământ și mă izbăvește de toate nevoile; iar în ceasul sfârșitului meu să stai lângă mine, o, întru tot bună Stăpână, și să mă izbăvești de chinurile cele gătite pentru păcatele mele, ca, mântuindu-mă, pururea să cânt: Aliluia! Acatistul Sfântului Acoperământ

"Maica Domnului nu este doar mama lui Iisus ci este mamă pentru toți care vrem să o avem, și o să fie și mama noastră daca o chemăm prin rugăciune" Pr. Teofil Părăian

 https://www.facebook.com/photo/?fbid=270890978374759&set=a.134334248697100

O femeie însărcinată cu chipul asemenea unui înger anunță din bucătărie, așa cum făcea de obicei: – E gata masa, dragilor! În sufragerie, soțul, cei 2 fii și mezina se concentrau fiecare la altceva. Într-un târziu se așezară cu mult zgomot la masă și înfășcară pasiv farfuriile. Mare le-a fost mirarea când observară că în locul obișnuitelor platouri care miroseau atât de bine, la mijlocul mesei se afla doar un mănunchi de fân. Scandalizați, o întrebară pe femeie: – Ce-i asta? Ce-ți veni? Femeia îi privi duios și le răspunse cu blândețe: – Ei bine, nu mi-am închipuit că aveați să băgați de seamă… Vă gătesc de 20 de ani și, în tot acest timp, nu am auzit din partea voastră vreun cuvânt care să mă facă să înțeleg că mâncați altceva decât fân. Avem fiecare o putere uriașă de a-i face fericiți sau nefericiți pe cei de lângă noi. În genere, ajunge chiar și un simplu „mulțumesc” rostit din inimă, dacă nu avem posibilitatea de a contribui cumva la munca celor dragi.

 

 Majoritatea oamenilor privesc boala ca pe un ghinion în viața lor, o nedreptate, mai ales dacă este vorba de o maladie ereditară sau e luată de la cineva. Orice boală sau accident apărut în viaţa ta a fost provocat de tine. Boala este pur și simplu un semnal al corpului tău.

Medicina chineză tradiționalistă presupune că fiecărui organ îi corespunde un anumit sentiment sau o emoție. Chinezii consideră că emoțiile și sentimentele atât negative cât și pozitive răspund de majoritatea bolilor din organismul nostru. Apa, aerul, pământul, focul și metalul există toate la noi în organism! Astfel, pentru a avea o sănătate bună e nevoie să menții în echilibru aceste 5 elemente.

Vocea răgușită e cauzată de un deficit energetic la nivelul plămânilor

Fața galbenă – Deficit energetic la nivelul splinei

Ochii roșii – Probleme legate de ficat

Infertilitatea e legată de probleme renale

Sentimentele și emoțiile sunt cauza principală a bolilor:

Bolile de plămâni – tristețe

Bolile de ficat – furie

Bolile de rinichi – frica

Bolile de stomac – anxietate, nervozitate

Chinezii mai cred că fiecărui organ îi aparține și câte o aromă. Astfel în dependență de miros, afectezi sau tămădui anumite organe, care sunt strâns legate de anumite arome.

Spre exemplu: plămânii – cer condimente iuți; ficatul – condimente acre; splina – condimente dulci; rinichii – condimente sărate

Fiecare organ are fluxul său energetic, care se numește din chineză „chi“ și este legată de circulația sanguină. Chinezii cred că sângele este sursa de energie a corpului, care influențează celelalte câmpuri energetice ale organismului. Rinichii sunt considerați cel mai important organ, izvorul energiei yin și yang. Sunt asociați cu sistemul scheletic, auzul și frica. Îmbolnăvirea rinichilor se răsfrânge asupra tuturor organelor.

În medicina chineză, fiecărui organ îi aparține un anotimp: ficatul – este sălașul vântului, ia dereglarea lui poate general amețeli, dureri de cap. Un ficat sănătos provoacă gânduri proaspete, lucide, naște lideri.

Bucuria excesiva afectează inima. Se activează excesiv funcția de deschidere a celulelor inimii şi se inhiba funcția de închidere a celulelor inimii. Bucuria încetinește circulația energetica.

Teama și spaimă (corespund elementului apa) controlează bucuria ( care corespunde focului). În situația în care cineva a primit o veste foarte buna (a reușit la un examen, a câștigat o suma mare de bani, s.a.m.d.) se recomanda ca el sa fie speriat pentru a opri efectul bucuriei excesive. În caz contrar energia inimii va fugi către exterior, ceea ce poate duce la lipsa de energie a inimii şi chiar la oprirea acesteia.

Simptomele care apar în situația unei bucurii excesive sunt: palpitaţii; insomnie; gândire neclara, – Manifestari maniace (afectarea spiritului); nfarct

Medicina tradiționala chineza prezintă cele şapte sentimente: bucuria, furia, tristețea, suferința sufleteasca, îngrijorarea, teama şi spaimă, specificând faptul ca excesul acestora duce la apariția bolilor. Aceste șapte sentimente, care sunt răspunsuri normale ale organismului la diverși stimuli (interni sau externi) nu provoacă o stare de boala decât atunci când sunt duse la extrem.

Atunci când stimularea emoționala este repetata, brusca sau exacerbata, pragul de adaptabilitate al organismului este depășit, fiind afectate funcțiile sale fiziologice. În aceasta situație neplăcuta vor fi afectate sângele şi energia organelor interne, ceea ce va duce la apariția bolii.

Tristeţea sau suferința sufleteasca afectează plămânii, ce corespund elementului metal. Aceste doua sentimente slăbesc energia corpului şi o dizolva. Sentimentul care controlează tristețea sau suferința sufleteasca este bucuria (focul controlează metalul).

Simptomele cauzate de tristeţe sau suferinţa sufleteasca sunt: senzația ca spațiul de la nivelul pieptului este prea mic; astm; plâns excesiv; raceli frecvente (slabirea energiei de aparare); probleme ale pielii; scăderea energiei pectorale afectează şi inima: uneori apar probleme circulatorii.

Îngrijorarea (gândurile excesive) afecteaza splina, ce corespunde elementului pamânt. Îngrijorarea produce stagnarea energiei. Sentimentul care controleaza îngrijorarea este furia (lemnul controleaza pamântul).

Simptomele asociate sunt:

Palpitaţii

Insuficienta energetica a splinei

Insuficienta sanguina

Teama şi spaima afecteaza rinichii, care corespund elementului apa. Atunci când un om este speriat sau îi este teama energia să vă coborî. Traiul în teroare este cel care slăbește cu precădere rinichii. Vezica urinara este de asemenea afectata de aceste doua sentimente. Deseori, vezica urinara nu mai este bine controlata. Pamântul (splina) controlează apa (rinichii): îngrijorarea este cea care controlează teama şi spaimă. Teama şi spaima afectează ficatul şi vezica biliara (ficatul corespunde lemnului, iar rinichii apei: atunci când apa este afectata, lemnul va fi şi el influențat).

Vor rezulta simptome precum:

Depresie

Lipsa capacităţii de decizie

Confuzie

Lipsa curajului.

Activitatea sexuala excesiva slăbește esența rinichilor, în special la bărbați. Fluidele sexuale masculine sunt manifestarea esenței rinichilor: de aceea pierderea acestor fluide duce la slăbirea temporara a esenței rinichilor. Fluidele sexuale feminine ţin mai mult de Jingye (fluidele corpului mai dense, ce circula prin interiorul corpului). Fluidele sexuale sunt susținute de catre esenţa dobândita şi în mod normal ea nu slăbeşte. Dar daca activitatea sexuala este excesiva, corpul nu va avea timp pentru a reface esența dobândita.

Simptomele excesului în viaţa sexuala sunt: Oboseală evidentă; apariţia ocazionala a amețelilor; vedere neclară; dureri ale spatelui, în zona inferioară a acestuia; slabiciunea genunchilor urinare frecventă

Din punct de vedere al anotimpurilor se considera ca viața sexuala poate fi un pic mai intensa pe durata primăverii şi ar trebui sa fie ceva mai reținuta pe durata iernii. Pe durata tratamentului problemelor sexuale se recomanda reducerea vieții sexuale.

Esenţa rinichilor slăbește

a) la bărbaţi: din cauza excesului vieții sexuale

b) la femei: din cauza nașterilor repetate.

Lipsa vieţii sexuale poate fi una din cauzele apariţiei bolilor. Dorință sexuala este o măsura a energiei (Yang-ului) rinichilor. Insuficientă energiei (Yang-ului) rinichilor duce la lipsa libido-ului. Insuficientă esenței (Yin-ului) rinichilor provoacă interes excesiv fata de viaţă sexuala, însoţit de lipsa capacității de finalizare, vise erotice (în special la femei) şi emisie seminala nocturna (la bărbaţi).

Citește și:

Harta durerilor de cap, oglinda afecțiunilor de care suferi. Află boala pe care o ai în funcție de locul unde simți durerea

Alte cauze ale unei vieţi sexuale neîmplinite: lipsa armoniei în cuplu, probleme sufletești, lipsa fericirii, stress-ul.

Alimentația incorecta este una din principalele cauze ale apariției bolilor.

a) Supraalimentaţia şi malnutriţia

Cantitatea de hrana consumata trebuie sa fie adaptata nevoilor organismului. Daca aportul de hrana este fie exagerat, fie insuficient, el poate cauza îmbolnavirea. Consumul exagerat de alimente – când este depășit necesarul de elemente nutritive vor fi afectate splina şi stomacul, se va acumula flegma şi vor stagna elementele nutritive în interiorul corpului. Vor aparea urmatoarele simptome: eructaţii însoţite de regurgitari, dureri în epigastru şi în tot abdomenul, diaree, vărsături.

Subalimentarea – duce la imposibilitatea crearii bazei necesare pentru producerea sângelui şi a energiei. Dupa un timp se ajunge la diminuarea energiei de aparare. Încercarea de a slabi prin “înfometare” duce la slabirea energiei splinei. Din cauza faptului ca splina nu mai are o funcţionare foarte buna, ea nu va mai putea să-şi exercite cu succes funcţiile de transport şi de transformare a fluidelor, ceea ce va provoca stagnarea acestora şi creşterea în greutate.

b) Consumul preferenţial al unui singur tip de alimente

Necesităţile organismului pot fi satisfacute doar atunci când acesta primeşte o alimentaţie echilibrata. Consumul unui singur tip de alimente poate duce la malnutriţie sau la alte boli. De exemplu, populațiile care se hrănesc în exclusivitate cu orez decorticat prezintă o frecventa ridicata a bolii beri-beri. Locuitorii teritoriilor unde apa nu are iod în cantitate corespunzătoare suferă de tulburări ale glandei tiroide. Excesul de vegetale crude, de salate sau de fructe slăbește energia splinei, ele fiind contraindicate persoanelor ce au o slăbiciune a acesteia.

Când în alimentație predomina hrana rece va fi slăbita energia splinei putându-se dezvolta răceala şi umezeala interioara. Simptomele caracteristice acestei situaţii sunt: dureri abdominale şi diaree.

Alimentele extrem de fierbinţi vor duce la eliberarea catre exterior a energiei vitale, afectând energia şi sângele corpului. Caldura excesiva, în special cea provenita din fumat şi din consumul bauturilor alcoolice, va consuma Yin-ul (fluidele) corpului, provocând uneori chiar şi stagnarea sângelui. De asemenea, consumul exagerat de dulciuri sau fainoase, grasimi, produce caldura umeda în corp, cauzând stagnarea energiei şi a sângelui.

Citește și:

"Creierul se îmbolnăvește din cauza noastră, pentru că nu știm să protejăm această „bijuterie" - Despre creier, cu cel mai mare neurochirurg din România -

Simptome: senzaţia de greutate în piept, ameţeli, hemoroizi sângerânzi, furuncule. Dacă mâncarea este limitata doar la câteva feluri, energia interna va avea de suferit. Gustul picant este absorbit de catre plamâni. Energia din mâncarea condimentata este uşor absorbita prin canalul plamânului. Dacă mâncarea este condimentata într-o maniera moderata atunci fiziologia aparatului respirator va fi îmbunătăţită. Excesul de condimente va afecta însa energia plămânilor. Gustul amar este legat de inima, de sânge şi de fluidele corpului (Jingye). Excesul de alimente amare va creşte focul de la nivelul inimii, conducând la consumul fluidelor. Gustul sărat influențează rinichii şi oasele. Persoanele ce au probleme cu oasele sau cu rinichii nu vor avea voie să consume decât alimente ce sunt ușor sărate. Gustul acru guvernează ficatul şi tendoanele. Excesul alimentelor acre va afecta ficatul, provocând rigidizarea tendoanelor şi a articulaţiilor.

https://stiinta-mister.ro/majoritatea-bolilor-vin-de-la-cap-medicina-chineza-ne-dezvaluie-cauzele-aparitiei-bolilor-in-organismul-uman/

Laptisorul de matca pentru raceala si gripa

 Raceala si gripa pot surveni in orice moment al anului si au in general manifestari comune. Greu de diferentiat, raceala fiind produsa de rinovirusi, iar gripa, de virusii gripali, in general mai agresivi, ambele sunt viroze ce ne afecteaza in primul rand caile respiratorii. Daca racelile dureaza in general in jur de o saptamana, gripa poate dura si peste o luna. Impotriva acestor viroze respiratorii nu exista medicamente eficiente. Antibioticele nu afecteaza deloc virusii si in general pot fi mai degraba daunatoare. Vaccinarea s-a dovedit si ea putin eficienta din cauza mutatiilor rapide ale virusilor, aparand mereu virusi noi, fata de care vaccinurile sunt total ineficiente. Virozele respiratorii se transmit extrem de usor, prin aer, prin inhalarea aerosolilor provenind de la cei bolnavi, neavand astfel cum sa ne protejam.

In aceste conditii, mai ales in marile aglomerari urbane, riscul de a contracta o viroza respiratorie este extrem de mare. Este bine de stiut ca acesti virusi pot fi transmisi si de pe diferite obiecte sau de pe mainile nespalate pe care ei pot supravietui chiar si 18 ore. La nivel mondial, se observa la adulti, in medie, doua pana la cinci viroze pe an, iar la copii chiar si pana la 12. In Statele Unite ale Americii, virozele respiratorii reprezinta cauza a aproximativ o suta de milioane de vizite la medic si a unor achizitii de medicamente in valoare de peste 400 de milioane de dolari anual.
Raceala si gripa se manifesta in primul rand printr-o stare accentuata de oboseala si lipsa de concentrare, de somnolenta si lipsa de putere, printr-o senzatie de frig, de frisoane, stranut, dureri de cap si dureri musculare, secretii nazale si tuse, iar la copii si febra. Uneori, frisoanele sunt insotite si de dureri abdominale si ale oaselor si de usturime la nivelul ochilor. La gripa pot aparea si starile de greata si voma care pot fi insotite si de alte complicatii gastrointestinale. Pot aparea insa si complicatii, precum sinuzita, infectii la nivelul urechilor, faringita si laringita, dar si complicatii pulmonare, caz in care antibioticele devin necesare. Insa, in afara de cazul acestor complicatii ce necesita administrarea antibioticelor si, uneori, chiar si internare, in cazul racelii si gripei nu avem nici o medicatie specifica, ci doar una paliativa, constand in diferite preparate antiinflamatorii si inhibitori care sa reduca tusea si sa usureze respiratia.
Faptul ca unele persoane nu racesc aproape niciodata, iar altele sunt mai tot timpul racite sau gripate se explica prin rezistenta diferita a organismului, prin modul in care functioneaza sistemul imunitar al fiecarei persoane. Astfel, pentru a scapa de raceala si gripa, de care nu ne putem feri decat prin spalarea cat mai frecventa a mainilor, este important sa ne intarim organismul si in primul rand sistemul imunitar. Iar asta nu se face cu ajutorul vaccinurilor, care ne protejeaza doar de o parte a virusilor, dar ne lasa si mai expusi fata de ceilalti, astfel ca de multe ori putem avea surpriza ca dupa ce ne-am vacccinat sa facem si mai multe viroze respiratorii. In schimb, avem un remediu natural, care poate face adevarate minuni pentru noi. Este vorba despre laptisorul de matca, acest elixir al stupului, care face ca regina sa traiasca de zeci de ori mai mult decat restul albinelor. Trebuie stiut insa ca acesta nu are totdeauna aceeasi calitate. Daca vrem sa beneficiem cu adevarat de binefacerile lui, trebuie sa apelam numai la laptisorul de matca crud, si nu la cel liofilizat. Apoi, si calitatea acestuia difera mult, mai ales ca imediat dupa recoltare el trebuie pastrat numai la rece. Iar cea mai buna calitate o gasiti numai in laptisorul de matca crud de la ApiLand.

https://www.daciccool.ro/blogurile-brandurilor-dacic-cool/blog-apiland/7966-laptisorul-de-matca-pentru-raceala-si-gripa

Despre beneficiile apicolelelor, despre ce este si care sunt calitatile polenului crud, despre cand, cui si de ce este recomandat laptisorul de matca crud

https://youtu.be/K4cEvWOEPHs 

 Se începe serios tratamentul. Boala are câteva „supape" de ieşire, de unde simptomele specifice. Este supapa gastro-intestinală; hepato-biliară; rinichii; plămânul. Prima este cea gastro-intestinală, care se înfundă şi totodată se alterează, până la blocare, lăsând intoxicaţia bolii să năvălească în tot organismul. Cu aceasta începem şi noi tratamentul Medicinii Isihaste.

„Curăţirea gastro-intestinală" este adesea dificilă şi anevoioasă, în intestinele noastre sunt „stricăciunile alimentelor", ce produc microbi şi toxine foarte nocive. Şi doar o „alimentaţie selectivă" mai poate face ceva. Unii încearcă cu „clisme", dar degeaba, că, prin alimentaţie, iar se refac la loc. Cei bolnavi ori sunt constipaţi, ori au diaree frecventă, ambele distructive.

Cei bolnavi trebuie să înceapă cu seriozitate o alimentaţie care să refacă sănătatea gastro-intestinală. Unii mănâncă prea mult şi alimente îmbolnăvitoare, alţii mănâncă insuficient şi tot alimente stricate. Şi unii şi alţii trebuie să treacă urgent la o alimentaţie sănătoasă şi strict selectivă.

Pentru ambele cazuri, cerealele sunt prima condiţie de tratament. Să se oprească carnea, lactatele, dulciurile, şi să se pună accent pe cereale şi zarzavaturi. Dar, încă o dată menţionăm, cerealele sunt baza. Peste 50% să fie cereale. Mai mult, cerealele trebuie să fie tot mai naturale, pentru că, fiind prea amidonoase, pot de asemenea înfunda digestivul şi pot întreţine o infecţie intestinală. Cerealele fierte sunt acide-vătămătoare, pe când cele crude sunt neutre-alcaline, constructive. Iată de ce noi indicăm „pâinea semi-preparată", la început, după care să se treacă la cea necoaptă, pustnicească (cum o numim noi).

Toată stricăciunea bolilor noastre este în „burtă" şi, de aceea, la moarte, putreziciunea începe de aici. Cine are grija curăţirii permanente a intestinelor, deja face pe jumătate tratamentul tuturor bolilor. Mucoasele intestinale sunt înfundate, inflamate, cu pojghiţe de reziduuri putrede şi toxice, cu microbi virulenţi, încât nu mai pot îndeplini funcţiile normale de digestie şi de absorbire a hranei. Şi alimentele cele mai rele pentru intestine sunt dulciurile şi lactatele (care sunt mediul microbilor), apoi prăjelile şi fierturile (care prin sărurile anorganice blochează celulele intestinale şi le fac inapte funcţional). De aceea, la mulţi are loc o digestie proastă, fără asimilarea hranei, cu simptome gastrice (ulcere, gastrite, arsuri, greţuri şi vome, intoleranţe la multe alimente), sau cu diaree şi constipaţie. Lactatele şi brânzeturile produc mult mucus lipicios şi toxic, iar alimentele dulci, fierte, amidonoase, la fel, se lipesc de mucoase şi le distrug.

Prima grijă a bolnavului este „igiena intestinală". Să fie o purgaţie zilnică; nici constipaţie, nici diaree. Dimineaţa, după toaleta şi spălarea obişnuită, beţi înghiţitură cu înghiţitură apă simplă (şi cu puţină Apă Sfinţită, de este posibil), de la un pahar până la o jumătate de kilogram (în timp ce vă îmbrăcaţi, sau vă pregătiţi de lucru, sau, cei imobilizaţi, din pat). Spălaţi limba înainte de mucozităţile nocturne, cu mălai sau sare, sau simplu cu multă apă şi trăgând apă pe nas până ce mucoasele nazale devin libere pentru o respiraţie degajată. Dimineaţa este momentul prim al igienei generale. Dacă aveţi gaze, eliberaţi-vă de ele. Presaţi uşor chiar zona intestinală în dreptul buricului, ca să se desfacă circulaţia. După o jumătate de oră de pauză, mâncaţi ceva tot hidratant, pentru că organismul are mare nevoie de spălare şi purgaţie până în sânge şi celule.

Dimineaţa mâncaţi ceva care să „ măture " traiectul digestiv, ca fructe şi vegetale, sau cereale crude (dar uşor dospite; vezi reţetele respective). Este o nenorocire mâncarea dulciurilor şi lactatelor sau amidonoaselor fierte, imediat dimineaţa.

Fructe rase sau morcovi, dovlecel, varză crudă, sau o salată de vegetale de sezon, sau pâine pustnicească (din diferite cereale, mai ales din grâu şi secară, sau hrişcă) cu un fruct

Acestea să fie meniul de dimineaţă. Obişnuiţi-vă să mâncaţi o porţie bună de astfel de alimente naturale. Siliţi-vă cu voinţă fermă, chiar dacă la început vi se va părea respingătoare, „împrieteniţi-vă" cu alimentele. Cei cu digestia foarte slăbită sugeţi aceste preparate şi aruncaţi partea grosieră.

Noi nu prea indicăm „sucurile", că sunt prea directe şi adesea fac rău.

Zilnic, sugeţi ca pe o bomboană mici cantităţi de pâine pustnicească, ca să vă obişnuiţi şi să vă „ împrieteniţi" cu ea, până vi se va face agreabilă şi chiar plăcută. Trebuie să pricepeţi că PÂINEA aceasta naturală este „alimentul-medicament" pe care-l descoperim noi.

Reduceţi tot mai mult pâinea obişnuită coaptă (şi aceasta, atenţie, să fie fără coaja anorganică). Pâinea-cir semipreparată s-o folosiţi tot mai mult, până ajungeţi la cea pustnicească. Când veţi ajunge să puteţi mânca doar pâine pustnicească şi apă simplă (perioade mai mari), aţi ajuns la „tratamentul maxim " al Medicinii Isihaste.

Se mai poate folosi şi o altă modalitate, ca ciorbe-supe din cele de mai sus.

Ciorbe-Supe, din morcovi, dovlecel, sau varză crudă, sau o salată de vegetale de sezon (câte un sortiment, după posibilităţi, rase cât mai mărunt), cu pâine pustnicească (din diferite cereale, mai ales de grâu şi secară, sau hrişcă)

Se rade un aliment de mai sus, cu puţină verdeaţă, cu puţine seminţe, tot rase,- care se amestecă bine cu praf de pâine pustnicească (10%) şi puţină acritură naturală şi foarte puţină sare. Şi puţin usturoi şi ceapă (dar atenţie, puţin, că acestea sunt excitante mai ales pentru tineri; prazul este mai bun). Separat, se încălzeşte apa, care, pentru început, să nu se facă diaree, se lasă să fiarbă până la primul clocot. Apoi, uşor, se pune peste cele pregătite, după diluţia pe care o vrei, mai zemoasă sau mai puţin. Ii mai dai gust cu acritura naturală (sau o murătură, ca varză acrită, sau castraveţi muraţi, sau borş, dar, atenţie, fără roşii, pe care bolnavii trebuie să le evite).

Bolnavii să evite solanaceele, adică roşiile, cartofii, ardeii şi vinetele. Siliţi-vă să nu le folosiţi, sau să le folosiţi foarte rar, că produc dezechilibre între masa celulară şi oase.

Dacă folosiţi varză mai multă şi mai des, atenţie, completaţi „iodul", pe care îl consumă aceasta. Lipsa de iod afectează tiroida, cu efecte nocive. Iodul îl puteţi compensa prin alte alimente cu iod mai mult, ca morcovi, napi, praz, pere, struguri. Adesea ungeţi-vă Pielea cu tinctură de iod, care astfel se va absorbi uşor.

Cei care cu greu pot renunţa la preparatele fierte, trebuie să le amestece cu preparatul nostru natural (un sfert fiert şi trei sferturi natural), ca să fie o trecere uşoară. Astfel, se va trece tot mai mult la partea naturală. Pâinea pustnicească să se evite a fi folosită cu fierturi, pentru că produce fermentaţii. Se mai pot folosi şi alte sortimente, după sezon şi posibilităţi.

Cei foarte slabi digestiv să sugă şi ciorbele şi supele şi să arunce partea grosieră. Atenţie, să se mănânce cu „linguriţa", încet, cu mestecare multă.

Nu vă complicaţi cu sortimente rare; cele mai la îndemână sunt şi cele mai bune. Este chiar indicat să nu se folosească sortimente prea variate, ci perioade cât mai lungi să se folosească un singur sortiment. Aşa folosiţi alternativ cel mai mult morcovii, varza, dovleceii, verdeţurile obişnuite şi rar altele mai deosebite. Cerealele, la fel, grâul şi porumbul pe prim plan şi apoi orezul. Cei bolnavi să evite cartofii şi roşiile, mai ales bulionul, care este foarte nociv la boală.

Noi mai recomandăm, insistent, ca zilnic să se folosească seminţe de dovleac (crude, neprăjite), câte o mână, pentru că deparazitează traiectul digestiv şi totodată hrănesc, şi de asemenea desfundă secreţia biliară. La fel este urzica, vegetala „ minune ", crudă sau uscată.

Fructele să nu fie prea dulci, dar nici acre. Să se evite dulciurile, că sunt „otrava mascată" a bolilor. In boală este nevoie de o hrănire uşoară, dar dulciurile trec prea repede în sânge şi adesea rămân nedigerate şi intoxică mai mult decât hrănesc. La fel, lactatele şi brânzeturile, care înfundă circulaţia digestivă, trec nedigerate în sânge şi se depun în organe. Trebuie o alimentaţie cât mai naturală, pe care organismul bolnav cu puterile ultime le mai poate digera. Şi mai trebuie ca organismul să fie repus pe picioare, ca să înceapă „digerarea".

Copilul mic are în special nişte sucuri ce pot digera laptele (dar cel natural, de mamă), însă adultul are doar „sucuri pentru pâine-laptele vârstei a doua". De aceea, noi insistăm cu atâta evidenţă pe pâine, ca arhememorial al hranei noastre. Pâinea (dar cea necoaptă, pustnicească) reface memorialul digestiei şi al hranei, de unde şi efectul medicamentos.

Piureuri de vegetale cu pâine pustnicească; sărmăluţe şi chiftele cu pâine pustnicească

Este meniul pentru masa de prânz. Morcovi, dovlecel, sau varză crudă, sau o salată de vegetale de sezon, (câte un sortiment după posibilităţi, rase cât mai mărunt), cu pâine pustnicească (din diferite cereale, mai ales de grâu şi secară, sau hrişcă, 10%) şi puţină acritură naturală şi foarte puţină sare. Şi puţin usturoi şi ceapă (dar atenţie, puţin, că acestea sunt excitante mai ales pentru tineri; prazul este mai bun). Se face astfel un piure ce se diluează cu alte vegetale rase, sau cu puţină apă (uşor încălzită sau fiartă pentru cei predispuşi la diaree). Se mănâncă cu puţin cir de porumb. Se pot folosi murături. Dintr-o cantitate mică de acest piure se face şi o ciorbiţă, punându-se apă încălzită sau fiartă şi cu adaos de acritură-murături.

La fel, din cele mai de sus se fac mici sărmăluţe, care se învelesc în foi de varză crudă sau acră, sau în foi de viţă. Tot la fel se fac chifteluţele, dar mai tari, cu pesmet de pâine pustnicească pe deasupra. Se mai prepară un „sos picant" din materialul respectiv, cu un adaos mai mare de acritură şi ceva condimentat. Se mănâncă, la fel, cu puţin cir de porumb. Din mici cantităţi din acestea se face şi supa, ca felul doi, ca mai sus.

Noi indicăm să se mănânce întâi mâncarea mai tare şi apoi ciorbele zemoase. Supa să fie felul doi.

Aceste meniuri naturale sunt foarte hrănitoare, chiar dacă sunt servite în cantităţi mici. O „lingură" de mâncare naturală face cât o farfurie mare de fierturi. Mai ales pentru bolnavi, „ mâncarea cu picătura" este la fel cu cea cu farfuria.

Pentru masa de seară, se poate folosi tot ca la prânz, sau se repetă meniul de dimineaţă (Vezi reţeta 5).

Bolnavii să evite pe cât posibil uleiul, ca şi orice grăsime directă, ca unt, smântână, pentru că acestea trec nedigerate în sânge şi produc înfundări circulatorii. Să se folosească seminţele uleioase măcinate. Atenţie, şi seminţele trebuiesc ţinute până la 10 ore în apă, ca să se desfacă partea uleioasă şi să se neutralizeze râncezeala datorată uscării.

Se indică şi o selectare diurnă a mâncării. Dimineaţa să se mănânce fructele şi hidricile5, dar nici dulci, nici prea acre. Se pot folosi citricele şi alimentele uşor acide. La prânz să se folosească alimentele proteice, puţine lactate-brânzeturi (unii chiar ouă şi carne) şi boabele leguminoase, ca fasolea, soia, lintea, mazărea. Seara să se folosească amidonoasele-glucidele, cele uşor dulci. Aşa, să nu se amestece unele cu altele, că devin indigeste. Se poate folosi însă şi un singur sortiment pe toată ziua, dar acesta să fie „amidonos", nu proteic şi acid. Bolnavii să fie atenţi cu această selectare.

Se tot vorbeşte de o alimentaţie completă, vitaminoasă, calorică. Pentru bolnav nu mai este important câte calorii are, dar trebuie ţinut cont de părţile celelalte. Ştiinţa a descoperit importanţa hranei complete, adică să fie deodată cele trei categorii, glucide, proteine şi grăsime. Meniurile noastre naturale satisfac aceste condiţii. Fiind naturale, au toate vitaminele. Seminţele au grăsimi şi proteine. Pâinea pustnicească are din plin partea amidonoasă.

Problema mai delicată este cu aşa zisele „proteine esenţiale", ce nu se găsesc în vegetale. Nucile, urzica, hrişcă, ovăzul, lintea, şi mai ales soia au şi aceste ingrediente. De aceea, este indicat ca, totuşi, să se mai folosească de către bolnavi şi puţine lactate-brânzeturi, dar tot nedegradate termic), care au proteinele esenţiale. Noi evităm carnea, ouăle şi peştele, dar nu cu exclusivitate totală, mai ales pentru unii care cu greu pot trece la mâncarea direct naturală.

Laptele şi brânzeturile să fie doar naturale, netrecute prin foc, pasteurizare sau cu alte prefaceri. De asemenea, să fie în cantităţi minime, doar atât cât să completeze lipsurile proteice. O lingură de caş dulce, până la 10 linguri de lapte dulce sau iaurt, sunt suficiente. Mai mult, acestea să fie doar pe stomacul gol şi fără nimic altceva, iar alte sortimente să se mănânce după o oră. Cei ce muncesc mai greu pot folosi şi cantităţi mai mari, dar tot cu condiţia de a fi luate singure. Timpul cel mai indicat este înainte cu o oră de masa de prânz. Dacă aveţi posibilitatea de a procura lapte direct de la vacă, faceţi cam o jumătate de kg. de iaurt, care să se acrească foarte puţin şi mâncaţi-l aşa, trei zile pe săptămână; ajută mult. Excludeţi caşcavalul, brânza topită, sau alte feluri de brânzeturi fermentate. Pentru boli grave, acestea sunt otrăvuri. Caşul dulce este cel mai accesibil, dar nu mult. Această cantitate minimă este suficientă. Baza alimentaţiei este în verdeţuri, în boabele leguminoase şi mai ales în cereale. Fructele sunt deserturile. Cine nu înţelege aceasta, nu va beneficia de tratarea bolilor.

După mesele principale, nu vă grăbiţi să mai mâncaţi, ci faceţi o pauză, în care să beţi doar apă simplă, gură cu gură şi la intervale de 10-15 minute, ca să se dizolve sucurile stricate după digestie, să se purgheze reziduurile digestiei şi să se spele murdăriile digestiei. Ţineţi apa într-o sticlă albastră la lumină câteva ore, ca să se dezinfecteze, şi eventual puneţi un căţel de usturoi puţin zdrobit, sau în caz de diaree, fierbeţi apa şi apoi lăsaţi-o la lumină câteva ore şi apoi folosiţi-o. Apa este al doilea medicament după pâine, în Medicina Isihastă.

Seminţele uleioase trebuiesc neapărat „înmuiate" timp de 10 ore (uşor zdrobite, dar nu măcinate, ca să nu încolţească, pentru că le dă o toxicitate de încolţire foarte distructivă pentru bolnavi). Zilnic folosiţi sâmburi de nucă, sau de alte seminţe (dovleac, floarea-soarelui, alune, în prealabil înmuiate, cum s-a menţionat mai sus), nu mai mult de o lingură, pe care să le mestecaţi încet, ca pe bomboane înaintea meselor principale; sunt alimentul-medicament de cea mai mare valoare. Cei fără dinţi să le zdrobească foarte bine, ca pe o pasta. Atenţie să fie bine mestecate în gură, cel puţin trei minute la orice înghiţitură.

https://www.crestinortodox.ro/sanatate-stiinta/retetele-medicinei-isihaste-pentru-grav-bolnavi-152517.html