. Această
perioadă de postire ne oferă prilejul de a medita asupra misiunii pe
care cei doi mari Apostoli ai Bisericii au desfăşurat-o pentru
propovăduirea Evangheliei lui Hristos. Tot prin ținerea acestui post se
cinstesc darurile Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinții
Apostoli la Cincizecime, de aceea în vechime acest post se mai numea
Postul Cincizecimii.
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este un post ușor
În fiecare sâmbătă și duminică este dezlegare la pește, vin și ulei.
Învățătura pentru posturi din Ceaslovul mare arată că lunea, miercurea
și vinerea se mănâncă legume fără ulei, marți și joi aceleași cu
untdelemn și vin.
Dezlegarea la pește există și luni, marți și joi dacă este serbat un
sfânt cu doxologie mare și cu cruce neagră în calendar, iar când o
astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri se dezleagă la untdelemn
și vin. Și de hramurile bisericilor se oferă dezlegare la pește.
Dacă însuși praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel cade miercuri sau joi, se face dezlegare la pește, vin și ulei.
Pe întreaga durată a acestui Post, ca și în cazul celorlalte posturi
din cursul anului bisericesc, nu se fac nunți, pentru că perioada de
postire nu este compatibilă cu bucuria și petrecerile care însoțesc de
regulă nunțile.
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel nu are durată fixă
Spre deosebire de celelalte posturi care au o durată fixă, Postul
închinat Sfinților Apostoli Petru și Pavel are o durată variabilă de la
an la an, în funcție de data Sfintelor Paști.
Începutul Postului Sfinților Apostoli este în funcție de data
Sfintelor Paști. Începe întotdeauna luni după Duminica Tuturor
Sfinților.
Conform Pascaliei Bisericii Ortodoxe Române, Postul Sfinților
Apostoli poate varia între 28 de zile, atunci când Paștele cade pe 4
aprilie, până în situația în care poate fi desființat, atunci când
Paștele este prăznuit după data de 1 mai.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Sfântul Apostol Petru era pescar din Betsaida, la
Marea Galileei, şi se chema Simon înainte de a se întâlni cu Domnul. Era
frate cu Sfântul Apostol Andrei, „cel întâi chemat” la slujirea
credinţei. Era cel mai vârstnic dintre cei doisprezece Ucenici şi
deseori vorbea în numele Apostolilor, rugând pe Învăţătorul să le
tâlcuiască înţelesul tainelor credinţei.
Sfântul Apostol Pavel a fost învăţat, fariseu şi
rabin în religia evreilor, ucenic al lui Gamaliel şi cunoscător al
întregii învăţături din vremea sa. Se numea Saul înainte de a veni la
credinţă şi era de origine din Tarsul Ciliciei.
Împuternicit de sinedriul din Ierusalim, Pavel a prigonit cumplit pe
cei ce mărturiseau credinţa în Hristos şi propovăduiau Învierea Lui. Pe
când călătorea spre cetatea Damascului, pentru a prinde pe creştinii de
acolo, Saul a văzut pe Domnul, Care i S-a arătat în chip minunat, şi a
crezut în El, lepădând rătăcirea în care trăise până atunci.
Patriarhul Daniel spune că „deși acești doi Apostoli ai lui
Hristos sunt diferiți ca pregătire teologică, spirituală, culturală,
sunt foarte asemănători în dragostea jertfelnică pentru Mântuitorul.
Ambii au mărturisit dumnezeirea lui Hristos și L-au iubit până la
moarte, au avut în comun grija pentru Biserică, apărarea dreptei
credințe și a unității acesteia”.
De asemenea Părintele Patriarh Daniel a evidențiat în repetate
rânduri că o mare virtute pe care cei doi sfinți o au în comun este
pocăința: „Petru s-a lepădat de trei ori de Hristos, din frică,
spunând că nu Îl cunoaște pe Hristos, iar Pavel a prigonit Biserica lui
Hristos. De aceea, ambii Apostoli au regretat și s-au pocăit toată
viața. Râvna lor misionară parcă ar fi vrut tot timpul să recupereze
aceste greșeli ale lor”.
Creştinii
ortodocşi au intrat în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, care
durează până pe 29 iunie, ziua de serbare a celor doi sfinţi. Dat fiind
rolul major pe care l-au avut aceşti Sfinţi Apostoli ai Mântuitorului în
răspândirea dreptei credinţe în lume, Biserica a rânduit ca prăznuirea
lor să fie pregătită printr-o perioadă de post, adică printr-o primenire
atât trupească, cât şi duhovnicească a creştinilor.
Postul
Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel începe după Duminica Tuturor
Sfinţilor, sărbătorită la o săptămână după Rusalii. Prin respectarea
acestui post, se cinstesc darurile Sfântului Duh, care au pogorât peste
Sfinţii Apostoli şi care au postit înainte să propovăduiască Evanghelia.
Durata postului Sfinţilor Apostoli depinde de data în care este
sărbătorit Paştele. Postul se va încheia de sărbătoarea Sfinţilor Petru
şi Pavel, pe 29 iunie.
Despre vechimea acestui post mărturisesc, în secolul IV,
Constițutiile Apostolice. Mărturii ulterioare se găsesc la Sfântul
Atanasie cel Mare, la Teodoret, Episcopul Cirului, la Leon cel Mare,
care numește postul acesta Postul de vară sau al Cincizecimii.
Se pare că, la început, acest post era ținut numai în cercurile
monahale și abia mai târziu s-a extins și la credincioșii din lume.
După Pravila cea mare și Învățătura pentru posturi din Ceaslovul mare,
luni, miercuri și vineri se mănâncă legume fără untdelemn, marți și joi
aceleași cu untdelemn (și vin), iar sâmbăta și duminica și pește;
dezlegarea la pește se dă și luni, marți și joi, când cade sărbătoarea
vreunui sfânt cu doxologie mare, iar când o astfel de sărbătoare cade
miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn și vin. La hramuri și la
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie) se dă dezlegare la pește,
în orice zi a săptămânii ar cădea.
Postul este o perioadă în care avem şansa să îmbinăm rugăciunea cu
fapta de milostenie şi să schimbăm răutatea, egoismul şi indiferenţa în
favoarea bunăvoinţei şi a dragostei faţă de aproapele, indiferent cum se
numeşte şi ce rang social are.
(Pr. Marius Tabarcea, Parohia Poieniţa, Protopopiatul Paşcani)
Ocrotitori
ai celor întemnițați, Sfinții Apostoli Petru și Pavel au pierit la
Roma, din pricina iubirii lor pentru Dumnezeu. Cel mai înaintat ca
vârstă dintre apostoli, Sfântul Petru, deși nestatornic și aprig la
vorbă, era considerat a fi cel mai sensibil dintre toți. Iar Sfântul
Pavel, cunoscut mai ales pentru epistolele sale, precum „Imnul
Dragostei”, este cel care a lăsat în urmă principiul fundamental al
creștinului ortodox.
Născut
în secolul I în Betsaida Galileei, Sfântul Apostol Petru (pe numele
iudeu Simon) era fratele Sfântului Apostol Andrei. A fost ales de
Mântuitorul a fi pescar de oameni, după o pescuire minunată pe lacul
Ghenizaret. Deși a propovăduit cu râvnă iubirea Domnului și dreapta
credință, a împlinit și profeția cum că se va lepăda de trei ori de
Hristos, când a fost prins pentru a fi răstignit. Plângând cu amar și
pocăindu-se, Sfântul Petru a luat cuvântul, după Înălțarea Domnului, și
l-a ales pe Matia ca apostol, în locul lui Iuda. De asemenea, prin
predica ținută în ziua Cincizecimii, a convertit 3000 de oameni la
Ortodoxie, aceștia primind Sfântul Botez. Propovăduind în Ierusalim,
Samaria, Asia Mică și Babilon, spre finalul vieții, Sfântul Petru a
ajuns la Roma, loc în care a murit răstingit pe cruce, cu capul în jos.
Născut
în Tarsul Ciciliei, Sfântul Pavel a fost elevul învățatului Gamaliel și
lupta împotriva creștinilor. Participând la uciderea Sfântului Ștefan, i
s-a arătat Mântuitorul pe calea Damascului, într-o lumină orbitoare,
spunându-i: „Saule, Saule, pentru ce mă prigonești?”. Sfântul Pavel s-a
convertit în urma acestei minuni, a primit Sfântul Botez și a mers în
trei călătorii misionare, scriind 14 epistole. A murit la Roma,
decapitat, din porunca împăratului Nero.
