Postul Sfântul Petru și Pavel -„Postul de vară” – Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

 

. Această perioadă de postire ne oferă prilejul de a medita asupra misiunii pe care cei doi mari Apostoli ai Bisericii au desfăşurat-o pentru propovăduirea Evangheliei lui Hristos. Tot prin ținerea acestui post se cinstesc darurile Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinții Apostoli la Cincizecime, de aceea în vechime acest post se mai numea Postul Cincizecimii.

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este un post ușor

În fiecare sâmbătă și duminică este dezlegare la pește, vin și ulei. Învățătura pentru posturi din Ceaslovul mare arată că lunea, miercurea și vinerea se mănâncă legume fără ulei, marți și joi aceleași cu untdelemn și vin.

Dezlegarea la pește există și luni, marți și joi dacă este serbat un sfânt cu doxologie mare și cu cruce neagră în calendar, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri se dezleagă la untdelemn și vin. Și de hramurile bisericilor se oferă dezlegare la pește.

Dacă însuși praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel cade miercuri sau joi, se face dezlegare la pește, vin și ulei.

Pe întreaga durată a acestui Post, ca și în cazul celorlalte posturi din cursul anului bisericesc, nu se fac nunți, pentru că perioada de postire nu este compatibilă cu bucuria și petrecerile care însoțesc de regulă nunțile.

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel nu are durată fixă

Spre deosebire de celelalte posturi care au o durată fixă, Postul închinat Sfinților Apostoli Petru și Pavel are o durată variabilă de la an la an, în funcție de data Sfintelor Paști.

Începutul Postului Sfinților Apostoli este în funcție de data Sfintelor Paști. Începe întotdeauna luni după Duminica Tuturor Sfinților.

Conform Pascaliei Bisericii Ortodoxe Române, Postul Sfinților Apostoli poate varia între 28 de zile, atunci când Paștele cade pe 4 aprilie, până în situația în care poate fi desființat, atunci când Paștele este prăznuit după data de 1 mai.

Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Sfântul Apostol Petru era pescar din Betsaida, la Marea Galileei, şi se chema Simon înainte de a se întâlni cu Domnul. Era frate cu Sfântul Apostol Andrei, „cel întâi chemat” la slujirea credinţei. Era cel mai vârstnic dintre cei doisprezece Ucenici şi deseori vorbea în numele Apostolilor, rugând pe Învăţătorul să le tâlcuiască înţelesul tainelor credinţei.

Sfântul Apostol Pavel a fost învăţat, fariseu şi rabin în religia evreilor, ucenic al lui Gamaliel şi cunoscător al întregii învăţături din vremea sa. Se numea Saul înainte de a veni la credinţă şi era de origine din Tarsul Ciliciei.

Împuternicit de sinedriul din Ierusalim, Pavel a prigonit cumplit pe cei ce mărturiseau credinţa în Hristos şi propovăduiau Învierea Lui. Pe când călătorea spre cetatea Damascului, pentru a prinde pe creştinii de acolo, Saul a văzut pe Domnul, Care i S-a arătat în chip minunat, şi a crezut în El, lepădând rătăcirea în care trăise până atunci.

Patriarhul Daniel spune că „deși acești doi Apostoli ai lui Hristos sunt diferiți ca pregătire teologică, spirituală, culturală, sunt foarte asemănători în dragostea jertfelnică pentru Mântuitorul. Ambii au mărturisit dumnezeirea lui Hristos și L-au iubit până la moarte, au avut în comun grija pentru Biserică, apărarea dreptei credințe și a unității acesteia”.

De asemenea Părintele Patriarh Daniel a evidențiat în repetate rânduri că o mare virtute pe care cei doi sfinți o au în comun este pocăința: „Petru s-a lepădat de trei ori de Hristos, din frică, spunând că nu Îl cunoaște pe Hristos, iar Pavel a prigonit Biserica lui Hristos. De aceea, ambii Apostoli au regretat și s-au pocăit toată viața. Râvna lor misionară parcă ar fi vrut tot timpul să recupereze aceste greșeli ale lor”.

• • 

    
    

Creştinii ortodocşi au intrat în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, care durează până pe 29 iunie, ziua de serbare a celor doi sfinţi. Dat fiind rolul major pe care l-au avut aceşti Sfinţi Apostoli ai Mântuitorului în răspândirea dreptei credinţe în lume, Biserica a rânduit ca prăznuirea lor să fie pregătită printr-o perioadă de post, adică printr-o primenire atât trupească, cât şi duhovnicească a creştinilor.

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel începe după Duminica Tuturor Sfinţilor, sărbătorită la o săptămână după Rusalii. Prin respectarea acestui post, se cinstesc darurile Sfântului Duh, care au pogorât peste Sfinţii Apostoli şi care au postit înainte să propovăduiască Evanghelia. Durata postului Sfinţilor Apostoli depinde de data în care este sărbătorit Paştele. Postul se va încheia de sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Pavel, pe 29 iunie.

Despre vechimea acestui post mărturisesc, în secolul IV, Constițutiile Apostolice. Mărturii ulterioare se găsesc la Sfântul Atanasie cel Mare, la Teodoret, Episcopul Cirului, la Leon cel Mare, care numește postul acesta Postul de vară sau al Cincizecimii. Se pare că, la început, acest post era ținut numai în cercurile monahale și abia mai târziu s-a extins și la credincioșii din lume.

După Pravila cea mare și Învățătura pentru posturi din Ceaslovul mare, luni, miercuri și vineri se mănâncă legume fără untdelemn, marți și joi aceleași cu untdelemn (și vin), iar sâmbăta și duminica și pește; dezlegarea la pește se dă și luni, marți și joi, când cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn și vin. La hramuri și la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie) se dă dezlegare la pește, în orice zi a săptămânii ar cădea.

Postul este o perioadă în care avem şansa să îmbinăm rugăciunea cu fapta de milostenie şi să schimbăm răutatea, egoismul şi indiferenţa în favoarea bunăvoinţei şi a dragostei faţă de aproapele, indiferent cum se numeşte şi ce rang social are.

(Pr. Marius Tabarcea, Parohia Poieniţa, Protopopiatul Paşcani)

 Ocrotitori ai celor întemnițați, Sfinții Apostoli Petru și Pavel au pierit la Roma, din pricina iubirii lor pentru Dumnezeu. Cel mai înaintat ca vârstă dintre apostoli, Sfântul Petru, deși nestatornic și aprig la vorbă, era considerat a fi cel mai sensibil dintre toți. Iar Sfântul Pavel, cunoscut mai ales pentru epistolele sale, precum „Imnul Dragostei”, este cel care a lăsat în urmă principiul fundamental al creștinului ortodox.

Născut în secolul I în Betsaida Galileei, Sfântul Apostol Petru (pe numele iudeu Simon) era fratele Sfântului Apostol Andrei. A fost ales de Mântuitorul a fi pescar de oameni, după o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret. Deși a propovăduit cu râvnă iubirea Domnului și dreapta credință, a împlinit și profeția cum că se va lepăda de trei ori de Hristos, când a fost prins pentru a fi răstignit. Plângând cu amar și pocăindu-se, Sfântul Petru a luat cuvântul, după Înălțarea Domnului, și l-a ales pe Matia ca apostol, în locul lui Iuda. De asemenea, prin predica ținută în ziua Cincizecimii, a convertit 3000 de oameni la Ortodoxie, aceștia primind Sfântul Botez. Propovăduind în Ierusalim, Samaria, Asia Mică  și Babilon, spre finalul vieții, Sfântul Petru a ajuns la Roma, loc în care a murit răstingit pe cruce, cu capul în jos.

Născut în Tarsul Ciciliei, Sfântul Pavel a fost elevul învățatului Gamaliel și lupta împotriva creștinilor. Participând la uciderea Sfântului Ștefan, i s-a arătat Mântuitorul pe calea Damascului, într-o lumină orbitoare, spunându-i: „Saule, Saule, pentru ce mă prigonești?”. Sfântul Pavel s-a convertit în urma acestei minuni, a primit Sfântul Botez și a mers în trei călătorii misionare, scriind 14 epistole. A murit la Roma, decapitat, din porunca împăratului Nero.