Tropar, glasul al 5-lea:
Să tacă tot trupul omenesc şi să stea cu frică şi cu cutremur, şi
nimic pământesc întru sine să nu gândească, că Împăratul împăraţilor şi
Domnul domnilor merge să Se junghie şi să Se dea spre mâncare
credincioşilor. Şi merg înaintea Lui cetele îngereşti cu toată căpetenia
şi puterea, heruvimii cei cu ochi mulţi şi serafimii cei cu câte şase
aripi, feţele acoperindu-şi şi strigând cântarea: Aliluia, Aliluia,
Aliluia!
Condacul 1
Apărătorul cel mare şi Domn al cerului şi al pământului, pe Tine,
Împăratul cel nemuritor, văzându-Te răstignit pe Cruce, făptura toată
s-a schimbat, Cerul s-a înspăimântat, temeliile pământului s-au
clătinat. Iar noi, nevrednicii, închinăciune de mulţumire aducând
Pătimirilor Tale pentru noi, cu tâlharul strigăm Ţie: Iisuse, Fiul lui
Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta! Iisuse, Cel ce Te-ai
răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!
Icosul 1
Cel ce Dumnezeu fiind, pentru noi om Te-ai făcut şi pe noi, cei
omorâţi de păcate, cu Trupul şi Sângele Tău cel făcător de viaţă, ne-ai
înviat. Drept aceea Ţie, Căruia ne-ai arătat atâta dragoste, cu
mulţumire strigăm:
Iisuse, Dumnezeule, dragostea cea mai înainte de veci, Cel ce pentru neamul pământesc ai binevoit a pătimi;
Iisuse, Cel ce trup ca al nostru ai luat şi cu moartea Ta stăpânirea morţii ai stricat;
Iisuse, Cel ce cu rănile Tale lumea ai răscumpărat;
Iisuse, Mântuitorule, întăreşte-ne în ispite;
Iisuse, Cel ce ai biruit puterile întunericului, luminează-ne;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!
Condacul al 2-lea
Văzându-Te pe Tine îngerul în grădina Ghetsimani, în rugăciuni
nevoindu-Te până la sudoare de sânge, stând înaintea Ta, Te întărea,
când Te îngreunau ca o sarcină păcatele noastre. Căci Tu, pe Adam
ridicându-l, l-ai adus înaintea Tatălui, plecându-Ţi genunchii şi
rugându-Te. Pentru aceasta cu smerenie, cu credinţa şi cu dragoste Îţi
cântăm Ţie: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Înţelegerea cea neînţeleasă a pătimirii Tale celei de voie n-au
înţeles-o iudeii. Pentru aceea, când Te căutau pe Tine noaptea cu
făclii, le-ai zis lor: „Eu sunt”; iar ei, deşi au căzut la pământ, după
aceea Te-au dus legat la judecată. Dar noi, căzând cu umilinţă şi cu
dragoste, strigăm Ţie:
Iisuse, Cel ce eşti Lumina lumii, ai fost urât de toată lumea cea vicleană;
Iisuse, Cel ce locuieşti întru lumina cea neapropiată, ai fost prins de stăpânitorii întunericului;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce eşti fără de moarte, de fiul pierzării ai fost dat la moarte;
Iisuse, Cel ce Te dăruieşti tuturor în dar, ai fost vândut pentru treizeci de arginţi;
Iisuse, Cel fără de vicleşug, de vânzătorul Iuda cu vicleşug ai fost sărutat;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!
Condacul al 3-lea
Cu puterea dumnezeirii Tale ai arătat dinainte lepădarea cea de trei
ori a ucenicului Tău. Dar el, deşi s-a lepădat de Tine cu jurământ, după
aceea, când Te-a văzut în casa Arhiereului pe Tine, Domnul şi
Învăţătorul lui, a plâns cu amar. Caută dar şi spre noi, Doamne, şi
inimile noastre cele împietrite umple-le de dragostea Ta, iar ochilor
noştri dă-le lacrimi de pocăinţă, ca să ne spălăm păcatele noastre,
strigând către Tine: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având cu adevărat stăpânire ca un Arhiereu în veac, după rânduiala
lui Melchisedec, ai stat înaintea Arhiereului Caiafa, cel fărădelege,
Tu, Cel ce eşti Domnul şi Stăpânul tuturor, primind să fii chinuit de
cei pe care Însuţi i-ai zidit; pentru aceasta primeşte acum de la noi
această rugăciune:
Iisuse, Cel ce eşti dorirea tuturor, dacă, pentru frică, Apostolul Petru
de Tine s-a lepădat, nu ne lepăda pe noi, păcătoşii, ci ne mântuieşte;
Iisuse, ajută-ne să nu ne lepădăm de Tine;
Iisuse, Cel ce eşti fără de preţ, dar cu preţ ai fost vândut, scapă-ne şi pe noi de vrăjmaşi;
Iisuse, Arhiereule, Cel ce în Sfânta Sfintelor ai intrat, curăţeşte-ne
şi pe noi cu sfânt Sângele Tău de toate întinăciunile trupeşti şi
sufleteşti;
Iisuse, Cel ce ai fost legat, dar singur ai puterea de a lega şi dezlega, dezleagă păcatele noastre cele multe;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!
Condacul al 4-lea
Iudeii, cu viforul uciderii lui Hristos suflând şi glasul tatălui
minciunii ascultând, al diavolului cel ucigător de oameni, Te-au lepădat
pe Tine, Cel ce eşti Calea, Adevărul şi Viaţa cea adevărată. Iar noi pe
Tine, Hristoase, puterea lui Dumnezeu în care sunt tăinuite toate
vistieriile înţelepciunii, mărturisindu-Te, strigăm către Tine: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Auzind Pilat blândeţea graiurilor Tale, Te-a dat ca pe un vrednic de
moarte spre răstignire, deşi singur a mărturisit că nici o vină n-a
aflat întru Tine. Mâinile şi-a spălat, însă inima şi-a întinat-o, iar
noi, minunându-ne de taina Pătimirii Tale celei de voie, cu umilinţă
strigăm către Tine:
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu şi al Fecioarei, muncit ai fost de fiii celor fărădelege;
Iisuse, Cel ce îmbraci cu podoabă cerul şi pământul, gol ai fost şi batjocorit;
Iisuse, Cel ce speli rănile păcatelor, rănit ai fost;
Iisuse, Împăratul tuturor, în loc de dragoste şi mulţumire, chinuri aspre de la fiii lui Israel ai primit;
Iisuse, Cel ce pentru noi ai fost chinuit şi batjocorit şi rănit, tămăduieşte rănile sufletelor şi trupurilor noastre;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!
Condacul al 5-lea
Cu sângele rănilor Tale Te-ai îmbrăcat, Cel ce Te îmbraci cu lumina
ca şi cu o haină. Ştim cu Proorocul, ştim cu adevărat pentru ce sunt
roşite hainele Tale; noi, Doamne, cu păcatele noastre Te-am rănit pe
Tine; încă Ţie, Celui ce ai fost rănit pentru noi, Îţi strigăm cu
credinţă: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Văzându-Te pe Tine cu Duhul mai-înainte grăitorul de Dumnezeu Isaia,
plin de răni şi fără de cinste, înspăimântat fiind a strigat:
„Văzutu-L-am pe El şi nu avea chip, nici frumuseţe”. Iar noi,
privindu-Te răstignit pe Cruce, cu credinţă strigăm:
Iisuse, Cel ce pentru noi necinste ai răbdat, cu slavă şi cu cinste L-ai încununat pe om;
Iisuse, Cel ce pălmuit ai fost pe faţă, spre a Cărui faţă îngerii a căuta nu pot;
Iisuse, Care cu trestia ai fost bătut peste cap, pleacă-ne spre smerenie capetele noastre;
Iisuse, Cel ce ochii cei prealuminoşi cu sânge I-ai avut întunecaţi, întoarce ochii noştri ca să nu vadă deşertăciunile lumii;
Iisuse, Care ai fost bătut şi cu toate mădularele dureri ai suferit, fă-ne întregi şi sănătoşi;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!
Condacul al 6-lea
Propovăduitor al nevoinţei Tale s-a arătat Pilat, arătând poporului
că nimic vrednic de moarte nu se află întru Tine, dar iudeii ca nişte
fiare sălbatice, văzând sângele Tău, scrâşneau din dinţi strigând:
„Răstigneşte-L, răstigneşte-L”, iar noi, sărutând preacuratele Tale
răni, cântăm: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Strălucit-ai la arătare spre mirarea îngerilor şi a oamenilor. Pilat
pentru Tine a grăit: „Iată Omul!”. Veniţi dar cu toţii, să ne închinăm
Domnului Iisus, Celui ce pentru noi a fost batjocorit, şi să-I strigăm:
Iisuse, Făcătorul şi Judecătorul tuturor, Tu Te-ai lăsat judecat şi chinuit de cei ce prin Tine s-au zidit;
Iisuse, dătătorul înţelepciunii, celor fără de minte răspuns nu ai dat;
Iisuse, Cel ce tămăduieşti pe cei bolnavi de păcate, dă-ne alinare prin pocăinţă;
Iisuse, Păstorul cel Bun, Cel ce ai fost batjocorit de demoni, umple inimile noastre de dragostea Ta;
Iisuse, primeşte-ne în ceata aleşilor Tăi;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!
Condacul al 7-lea
Vrând să izbăveşti pe om din robia vrăjmaşului, Te-ai smerit pe Tine
înaintea vrăjmaşilor Tăi, Iisuse, şi ca un miel fără de glas, spre
junghiere ai fost adus, răni pretutindeni răbdând, ca întru totul să-l
vindeci pe omul care Îţi cântă: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Îndelungă răbdare ai avut când ostaşii Te batjocoreau, după porunca
judecătorului nedrept, cu răni cumplite chinuind trupul Tău, care s-a
umplut în întregime de sânge; pentru aceasta cu lacrimi de umilinţă
strigăm Ţie:
Iisuse, Iubitorule de oameni, Care de oameni cu spini ai fost încununat;
Iisuse, Cel fără de patimă, care grele pătimiri ai răbdat ca pe noi din patimă să ne izbăveşti;
Iisuse, Mântuitorul nostru, mântuieşte-ne pe noi cei vrednici de toată osânda;
Iisuse, sprijinitorul şi întăritorul nostru, Care ai fost părăsit de toţi, întăreşte-ne pe noi, robii Tăi;
Iisuse, bucuria noastră, Cel ce tare ai fost necăjit de oameni, veseleşte-ne pe noi;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!
Condacul al 8-lea
În chip minunat s-au arătat Ţie Moise şi Ilie pe Muntele Taborului,
grăind despre moartea Ta pe care aveai să o pătimeşti în Ierusalim,
acolo văzând slava Ta, iar aici mântuirea primind-o, cântăm: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Pentru mulţimea păcatelor mele ocări şi chinuri ai răbdat, Hristoase,
pretutindeni de cei răi ai fost gonit, ca unii ce Te socoteau a fi
împotriva Cezarului, iar alţii ca pe un făcător de rele Te judecau,
încât strigau: „Ia-L şi răstigneşte-L!”. Dar noi pe Tine, Domnul Cel
răstignit pentru mântuirea noastră, din adâncul inimii Te rugăm:
Iisuse, Judecătorul nostru, Care cu nedreptate ai fost judecat, nu ne judeca pe noi după faptele noastre;
Iisuse, ajutorul nostru, Cel ce ai pătimit pe Cruce, în ceasul necazurilor nu ne lăsa pe noi;
Iisuse, Care ai strigat către Tatăl pentru ajutor, ajută-ne în neputinţele noastre;
Iisuse, Mântuitorul nostru, Care necinste ai primit, nu ne lipsi de slava Ta, ci ne mântuieşte;
Iisuse, Cel ce ne-ai învăţat adevărata smerenie, nu ne lepăda pe noi;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!
Condacul al 9-lea
Toată firea s-a clătinat, văzându-Te pe Tine răstignit pe Cruce,
soarele în cer razele şi-a ascuns, pământul s-a cutremurat, catapeteasma
templului s-a despicat, pietrele s-au sfărâmat, iadul pe morţi i-a scos
afară, iar noi, cu credinţă şi cu smerenie închinându-ne Sfintelor Tale
Pătimiri, cântăm: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Ritorii cei mult vorbitori, deşi mult grăiesc, nu pot să dea
mulţumire vrednică dumnezeieştilor Tale Pătimiri, iar sufletele şi
trupurile noastre, inimile şi toate mădularele noastre, cu umilinţă se
roagă către Tine, Iubitorule de oameni:
Iisuse, Cel ce pironit fiind pe Cruce mâinile către toţi ai întins, pironeşte şi zapisul greşelilor noastre;
Iisuse, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce în coastă ai fost împuns, învredniceşte-ne a intra în cămara Ta cea cerească;
Iisuse, Cel ce ai fost răstignit, răstigneşte păcatele şi patimile noastre;
Iisuse, Cel ce Te-ai săvârşit în chinuri, dă-ne nouă să nu judecăm şi să nu osândim pe nimeni;
Iisuse, Mult-milostive, să nu cadă peste noi osânda Ta;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!
Condacul al 10-lea
Vrând să mântuieşti lumea, ai tămăduit, Doamne, orbii, şchiopii,
surzii şi leproşii, duhurile cele rele le-ai izgonit, iar cei
nerecunoscători cu răutatea chinuindu-Te, pe Cruce Te-au pironit, căci
nu ştiau să cânte: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Împărate Preaveşnice, Iisuse, pătimit-ai cu trupul pentru a noastră
neînfrânare ca să ne speli de păcate, dându-ne nouă pildă ca să urmăm
Sfintele Tale învăţături şi cu dragoste să strigăm:
Iisuse, dragostea cea fără de sfârşit, celor ce Te-au răstignit nu le-ai socotit păcatul;
Iisuse, Cel ce cu lacrimi şi cu suspinuri Te-ai rugat, învaţă-ne pe noi să ne rugăm;
Iisuse, Cel ce toate proorociile despre Tine le-ai împlinit, împlineşte dorinţele cele bune ale inimilor noastre;
Iisuse, Cel ce Ţi-ai dat duhul în mâinile Tatălui, primeşte în ceasul ieşirii şi duhurile noastre;
Iisuse, Cel ce nu ai oprit împărţirea veşmintelor Tale, cu blândeţe să desparţi de trupuri sufletele noastre la vremea rânduită;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!
Condacul al 11-lea
Cântare cu totul umilită a adus Ţie cea cu totul nevinovată, Maica
Ta, zicând: „Deşi pătimeşti pe Cruce, Te ştiu pe Tine din pântece ca pe
Cel din Tatăl născut mai-nainte de Luceafăr, şi văd că toată făptura cu
Tine pătimeşte”. Cel ce Ţi-ai dat Duhul Părintelui Tău, primeşte şi
duhurile noastre şi nu ne lăsa pe noi, cei ce-Ţi cântăm Ţie: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Cântăm suferinţa Ta cea de voie, ne închinăm Pătimirilor Tale,
Hristoase, şi credem cu sutaşul că eşti cu adevărat Fiul lui Dumnezeu.
Iar când vei veni cu putere multă şi cu slavă mare pe norii cerului,
atunci nu ne ruşina pe noi, cei ce suntem răscumpăraţi cu Sângele Tău şi
care Îţi strigăm:
Iisuse, Mult-pătimitorule, izbăveşte-ne pe noi de plânsul cel veşnic, pentru lacrimile Preacuratei Maicii Tale;
Iisuse, Cel ce de toţi ai fost părăsit, nu ne părăsi pe noi în ceasul morţii noastre;
Iisuse, primeşte-ne şi pe noi ca pe Magdalena să sărutăm sfintele Tale picioare;
Iisuse, cu vânzătorul şi cu cei ce Te-au răstignit pe Tine, nu ne osândi pe noi, smeriţii Tăi robi;
Iisuse, fă-ne părtaşi bunătăţilor cereşti;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!
Condacul al 12-lea
Dăruieşte-ne har, dezlegătorule al tuturor datoriilor, Hristoase, şi
ne primeşte pe noi, cei ce cinstim Sfintele Tale Patimi, precum ai
primit pe Pavel şi pe cei ce Te-au slăvit pe Tine, şterge păcatele
noastre, curăţeşte-ne, sfinţeşte-ne şi ne mântuieşte pe noi, cei ce cu
credinţă, cu smerenie şi cu dragoste cântăm Ţie: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cinstind şi slăvind Pătimirea Ta, Hristoase, Te lăudăm şi credem
împreună cu Toma că Domn şi Dumnezeu eşti, Cel ce vei judeca vii şi
morţii; învredniceşte-ne, Doamne, Împărăţiei Tale celei veşnice pe noi,
cei ce strigăm către Tine:
Iisuse, Cel ce pentru noi ai pătimit, izbăveşte-ne din necazuri, din patimi şi din nevoi;
Iisuse, Cel ce ai fost batjocorit, scapă-ne pe noi de batjocura vrăjmaşilor noştri;
Iisuse, Cel ce ai fost biciuit, nu ne pedepsi pe noi, pentru păcatele noastre, ci ne mântuieşte;
Iisuse, Cel ce Te-ai umilit, dă inimilor noastre umilinţă şi smerenie, ca să ne mărturisim greşelile şi păcatele noastre;
Iisuse, Cel ce eşti dragostea cea netrecătoare, nu îngădui să fim biruiţi de răutate;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!
Condacul al 13-lea
O, Iisuse Hristoase, Mieluşelul lui Dumnezeu, Cel ce ridici păcatele
lumii, primeşte această puţină rugăciune de mulţumire, pe care o aducem
Ţie, şi cu mântuitoarele Tale Pătimiri, vindecă-ne pe noi de toată
durerea sufletească şi trupească, izbăveşte-ne cu Crucea Ta cea Sfântă
de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi şi, la sfârşitul vieţii noastre, nu
ne lăsa pe noi, izbăvindu-ne cu moartea Ta din veşnica moarte, să
strigăm Ţie: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice Icosul 1:Cel ce Dumnezeu fiind…, Condacul 1:Apărătorul cel mare şi Domn al cerului şi al pământului…, şiaceastă
Icosul 1
Cel ce Dumnezeu fiind, pentru noi om Te-ai făcut şi pe noi, cei
omorâţi de păcate, cu Trupul şi Sângele Tău cel făcător de viaţă, ne-ai
înviat. Drept aceea Ţie, Căruia ne-ai arătat atâta dragoste, cu
mulţumire strigăm:
Iisuse, Dumnezeule, dragostea cea mai înainte de veci, Cel ce pentru neamul pământesc ai binevoit a pătimi;
Iisuse, Cel ce trup ca al nostru ai luat şi cu moartea Ta stăpânirea morţii ai stricat;
Iisuse, Cel ce cu rănile Tale lumea ai răscumpărat;
Iisuse, Mântuitorule, întăreşte-ne în ispite;
Iisuse, Cel ce ai biruit puterile întunericului, luminează-ne;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!
Condacul 1
Apărătorul cel mare şi Domn al cerului şi al pământului, pe Tine,
Împăratul cel nemuritor, văzându-Te răstignit pe Cruce, făptura toată
s-a schimbat, Cerul s-a înspăimântat, temeliile pământului s-au
clătinat. Iar noi, nevrednicii, închinăciune de mulţumire aducând
Pătimirilor Tale pentru noi, cu tâlharul strigăm Ţie:Iisuse, Fiul lui
Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Împărăţia Ta!Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit
pentru noi, mântuieşte-ne!
Rugăciune
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu cel viu, Făcător al
cerului şi al pământului, Mântuitorul lumii, iată, noi, nevrednicii şi
păcătoşii, cu smerenie plecăm genunchii inimilor noastre înaintea
măririi slavei Tale şi mulţumire Îţi aducem, Împărate al tuturor şi
Doamne, că bine ai voit ca un om a purta toate ostenelile, nevoile,
ispitele şi chinurile, ca să fii nouă pildă întru toate. Tu ai purtat
toate întristările şi necazurile fiind nouă ajutor, împreună-pătimitor
şi Mântuitor. Ştim, întru tot Îndurate Stăpâne, că pentru mântuirea
noastră Crucea şi Pătimirile ai răbdat, ca pe noi să ne răscumperi din
robia cea cumplită a vrăjmaşului. Ce dar vom aduce Ţie, Iubitorule de
oameni, pentru toate câte ai pătimit pentru noi, păcătoşii? Sufletele şi
trupurile şi toate cele bune de la Tine sunt şi noi ai Tăi suntem.
Numai la milostivirea Ta cea nemăsurată nădăjduim, Bune şi Îndurate
Doamne, lăudăm îndelungata Ta răbdare, mărim milostivirea Ta cea multă,
închinându-ne Preacuratelor Pătimiri şi cu toată dragostea sărutăm
mâinile Tale, strigând: Miluieşte-ne pe noi, robii Tăi, şi fă să nu fie
fără de roade întru noi Crucea Ta cea Sfântă şi ca, împărtăşindu-ne aici
cu credinţă Pătimirilor Tale, să ne învrednicim a vedea şi în ceruri
slava Împărăţiei Tale, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Şi se face otpustul.
Orice emoție negativă blochează celulele sistemului imunitar și ne lasă organismul fără apărare pentru câteva ore sau chiar ani. Stresul este moartea celulei. E drept că unele celule nervoase se refac printr-o gândire constructivă, optimistă, dar e nevoie de muncă personală. Orice boală trebuie tratată cu înțelegere, compasiune și nu cu revoltă, deoarece unele suferințe le primim ca lecții, iar altele au cauze spirituale (egoism, invidie, răzbunare, stres, frică etc).
Fără Dumnezeu nu există bucurie autentică, iar prezența Lui se simte la tot pasul, de la sufletele care ne apar în Calea ce-o avem de parcurs, până la natura care mângâie simțurile într-o doxologie nemărginită. Cea mai mare minune este să iubești toți oamenii.
Și nu putem împărtăși celuilalt ceea ce nu suntem deja.
Cred că nu ne lipsesc informațiile, ci experiențele. Viața nu este o formulă matematică general valabilă, ci trăire în Duh și în Adevăr. În ființa lor toate lucrurile din lume sunt bune, întrebuințarea lor uneori este greșită. Tot ce există este bun și orice cădere aduce ceva folositor la lumină.
Când iertăm, nu doar sufletul nostru se simte ușurat, ci mai ales sufletul celui pe care îl iertăm.
Întoarce-te în tine de oriunde ai fi și primește-te, iartă-te. Viața se trăiește, nu se caută, nu se învață. Trăiește adevărul, bucuria și iubirea. Ele se află acolo unde ești. Liniștea nu este într-un loc, ci într-un mod de a fi. Sunt două zile în care nu mai putem face nimic : ieri și mâine. Prezentul este timpul mântuirii. Amânarea înseamnă niciodată. Un om valorează atât cât iubește. Restul e poveste. Verbul meu este în inimă și pulverizează spre voi. E nevoie să înțelegem că nu am fost creați de Dumnezeu ca să suferim, ci ca să ne întâlnim cu EL într-o Poveste de Iubire. Unică. În ochii tăi este soare când iubești.
Iar ca să ajungi la fericire nu ai nevoie de hartă, ci de prezență, de tine. Descoperă sau redescoperă Iubirea Tatălui Ceresc !
Să ai grijă de sufletul tău !