Biserica Sf. Nicolae din municipiul Vaslui a inceput a fi zidita la 28
noiembrie 1937. Lucrarile de constructie au durat aproape 6 ani. Asa cum
reiese din pisania bisericii, la zidierea sfantului locas au contribuit
enoriasi ai orasului Vaslui si ai altor localitati, autoritatile
locale, generalul Ioan Rascanu, precum si maresalul Ioan Antonescu.
Locasul de inchinare a fost sfintit la 26 septembrie 1943 de catre
vrednicul de pomenire, Episcopul Grigorie Leu, intaistatatorul
Episcopiei Husilor de la acea vreme.
Lucrarile de constructie au fost initiate de catre Preotul Paroh Dumitru
Laptes care a trecut la Domnul la 8 februarie 1984. I-a urmat ca preot
paroh Parintele Gheorghe Paun care a ocupat acest oficiu pana in anul
2009.
Incepand cu data de 1 iulie 2010, Preasfintitul Parinte Episcop Corneliu
al Husilor a numit in oficiul de preot paroh al acestei parohii pe
Parintele Andrei Dragos Zagan. Acesta este nascut in municipiul Iasi la
27 noiembrie 1979. Clasele I-VIII le-a absolvit in orasul natal, iar
intre 1994-1999 a urmat cursurile Seminarului Teologic Liceal Ortodox
„Veniamin Costachi” de la M-rea Neamt. in anul 2003 a absolvit cursurile
Colegiului de Institutori Religie Ortodoxa la Facultatea de
Psihopedagogie din cadrul Universitatii „Al. I. Cuza” – Iasi. in anul
2006 a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxa „Dumitru Staniloae”,
sectia Pastorala, in cadrul Universitatii „Al. I. Cuza” – Iasi, iar in
2008 a absolvit cursurile de Master, sectia Istorica-Practica, la
aceeasi facultate.
In prezent, sunt demarate lucrari de refacere si infrumusetare a sfantului locas si a dependintelor acestuia.
Tot in biserica Sf. Nicolae slujeste si Parintele stefan Hotoleanu, care este paroh al parohiei Sf. Nicolae II.ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS, XXXIV, 2013 215
BISERICA DIN JUDEłUL VASLUI ŞI SECURITATEA
ÎN PRIMII ANI POSTBELICI
Nicolae IONESCU∗
Melania IONESCU ∗∗
Cuvinte cheie: Biserică, Securitate, preoŃi, închisori.
Keywords: Church, Security, priest, prisons.
Abstract: It is an important and useful theme, with a special impact in the
Romanian society. It is known that in the communist ideology – the
religion was useless and dangerous for the development of the human
personality. The Security had in view not to politicize by Church and
combated the mysticism. This repression organism of the totalitarian form
of government supervised the good working of the institutions in the state,
inclusively the Church. The communists aimed at an atheist society and
many priests who criticized the regime, inclusively from Vaslui district,
filled the communist prisons from Aiud, Piteşti, Gherla, Botoşani, Jilava,
Canal etc.
Este o temă generoasă şi utilă, cu reverberaŃii în societatea românească.
Se ştie că în ideologia comunistă - religia era inutilă şi periculoasă pentru
dezvoltarea personalităŃii umane. Securitatea urmărea ca prin Biserică să nu se
facă politică şi combătea misticismul. Acest organism de represiune a
regimului totalitar supraveghea buna funcŃionare a instituŃiilor statului,
inclusiv a Bisericii. Comuniştii urmăreau ateizarea societăŃii. MulŃi preoŃi au
umplut închisorile comuniste de la Aiud, Piteşti, Gherla, Botoşani, Jilava,
Canal etc. În anii 50 fiii şi soŃiile preoŃilor erau persecutaŃi. După anii 60 –
represiunea încetează a fi de masă, trecându-se la cea individuală.
Tactica pentru distrugerea bisericilor creştine care activau în România a
diferit de la un caz la altul. Scopul urmărit era însă acelaşi: dezrădăcinarea
credinŃei şi impunerea ateismului materialist dialectic. Se ştie, însă, că Biserica
naŃională, numită de marele poet, M. Eminescu, “mama spirituală a neamului”
a contribuit de-a lungul istoriei, alături de şcoală şi armată la dezvoltarea
conştiinŃei naŃionale
În cazul Bisericii Ortodoxe Române, majoritară şi având statutul de biserică
naŃională, a fost folosită decapitarea. ÎnalŃii ierarhi au fost înlocuiŃi („depuşi din
treaptă”), unii dintre ei murind în condiŃii suspecte, alŃii fiind arestaŃi şi primind
„domiciliu obligatoriu” în mănăstiri. Noii aleşi erau promovaŃi pe criterii de obedienŃă
∗ Profesor, Inspectoratul Şcolar JudeŃean Vaslui
∗∗ Profesor, Şcoala ,,Alexandra Nechita” – Vasluihttp://www.cimec.ro / http://www.muzeuvaslui.ro
ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS, XXXIV, 2013 216
faŃă de regim. Cât îi priveşte pe preoŃii de mir, se apreciază că, de-a lungul anilor, au
fost arestaŃi în jur de 2.000. În 1959, Securitatea şi Departamentul de Stat pentru Culte
au redus cu două treimi numărul mănăstirilor şi al călugărilor, peste voia chiar a
Patriarhului Iustinian, pe motiv că aşezămintele monahiceşti ascundeau partizani din
munŃi şi elemente reacŃionare. Unele mănăstiri (Vladimireşti) au fost evacuate prin
forŃa armată. Tot în anii 1959-1960 au fost arestaŃi sute de preoŃi acuzaŃi
că...”răspândesc misticismul, predică împotriva materialismului dialectic sau se opun
orânduirii socialiste”! Cercurile de discuŃii au fost interzise, iar pentru descurajarea lor
au fost fabricate procese politice („Rugul Aprins”). O organizaŃie a laicatului ortodox
– „Oastea Domnului” – a fost distrusă, iar liderii arestaŃi.
Dintre preoŃii care au avut de suferit datorită SiguranŃei şi SecurităŃii din
judeŃul Vaslui, amintim pe preoŃii Dumitru Lapteş de la Biserica Sf. Nicolae,
arhimandritul Mina Dobzeu, Gh. Târnoveanu de la Biserica Adormirea Maicii
Domnului, Ioan Rotaru, Constantin. Burduja, patriarhul preoŃilor din oraşul Vaslui şi
nu numai, ( recent dispărut dintre noi, la venerabila vârstă de 102 ani, n.n.) , preotul
Potorac I., paroh al catedralei SF. Ioan, licenŃiat în teologie şi drept, fost protoereu al
JudeŃului Vaslui, timp de 16 ani, Dumitru Mitoiu din parohia Băceşti, Ion Florea de la
Şerboteşti etc.
Unul dintre preoŃii urmăriti de Securitate cu dosar de urmărire la C.N.S.A.S a
fost Dumitru Lapteş. Era acuzat că duce o politică de subminare a SiguranŃei Statului
încă din 1944, colportând ştiri false, mai ales „printre locuitorii cu nivel politic şi
cultural scăzut, dar şi la biserica Sf. Nicolae, din Vaslui al cărui paroh este”619. Încă
din anii 1940/1941 a făcut politică legionară “ îmbuibând pe credincioşi cu doctrina
legionară împotriva evreilor pe care îi acuza că sunt comunişti. A făcut propagandă
împotriva guvernului şi a constituit asociaŃia religioasă ”Oastea Domnului”în care se
arăta că vor veni americanii iar ruşii sunt răi”. Din declaraŃiile unui consătean, la
început, a fost manist, apoi brătienist şi pe urmă legioanar. I s-a făcut o percheziŃie
domiciliară pe strada Vasile Alecsandri, nr. 4, din Vaslui, găsindu-se un pistol Model
27, de calibru 7,65 mm cu 3 cartuşe şi o carte de cântece legionare620. Unii martori îl
acuzau că din anii 1940-1941 a făcut o politică legionară şi era împotriva evreilor, a
comuniştilor, “de luptă contra diavolilor şi aştepta venirea americanilor”621.
În cimitirul “ Eternitatea “ din Vaslui, preotul D. Lapteş spunea că se vor “
schimba vremurile “ şi îl acuza pe preotul Gh. Florea că s-ar fi aliat cu Gh. Tătărescu
şi guvernul Groza la alegerile din 1946. Era acuzat în dosarul de urmărire “ de
dezordine împotriva ordinii sociale”622. În procesul de interogatoriu din 12 octombrie
1948 se evidenŃia că preotul D. Lapteş s-a născut la 3 noiembrie în 1902 în satul
Bereasa, comuna Dăneşti, judeŃul Vaslui, căsătorit cu Lizica Munteanu şi are 2 copii.
623 Urmează Seminarul ortodox de la Huşi şi apoi Facultatea de Teologie din Chişinău
unde l-a avut ca profesor pe renumitul scriitor, Gala Galaction. Este hirotonit preot la
619 Consiliul NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii ( C.N.S.A.S.) – P. 1062, vol. 1 Fond preot
D. Lapteş , dos. 9. f.1.
620 Ibidem,
621 Ibidem,
622 Ibidem, f.3.
623 Ibidem, f.4-5http://www.cimec.ro / http://www.muzeuvaslui.ro
ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS, XXXIV, 2013 217
Fereşti, comuna Văleni şi din 1935 slujeşte la diferite biserici din oraşul Vaslui. A
construit Biserica cu hramul Sf. Nicolae, de lângă Regimentul 25 Infanterie,
începând cu anul 1937, în vremea când Episcop al Huşilor era P.S., Nifon
Criveanu. Acest lăcaş de cult s-a ridicat cu sprijinul enoriaşilor şi al autorităŃilor locale
în frunte cu primarul oraşului, generalul Ion Răşcanu. De menŃionat că în preajma
celui de-al doilea război mondial şi în timpul acestuia, s-au construit cu sprijinul
comunităŃii locale,dar şi al mareşalului, I. Antonescu, două biserici Sf. Nicolae şi Sf.
Paraschiva de preotul Ion Ene, târnosite în plin război, în 1943, în prezenŃa P.S.
Episcop Grigore Leu, ultimul ierarh al Episcopiei Huşilor până la desfiinŃarea sa, în
1949, de comunişti. A murit în acelaşi an, în condiŃii încă neelucidate, după unii, ar fi
murit otrăvit cu arsenic în urma unei întrevederi avută la Guvern. Preotul D. Lapteş,
după anul 1944 a fost arestat de mai multe ori , la fel şi nepotul său, Mihai Lapteş,
elev al Liceului Mihail Kogălniceanu Vaslui.624 . În DeclaraŃiile sale, preotul D. Lapteş
arăta că acuzaŃiile au fost intenŃionate şi învinuirile sunt calomnii. Pentru poziŃiile
sale anticomuniste este arestat prin mandatul de deŃinere nr.2.099 din 1948 la Iaşi,
timp de două luni.
Există la dosarul lui D. Lapteş şi declaraŃiile unor evrei din Vaslui din anul
1945 asupra urii de rasă a preotului, proferând că “ aici e łara Românească şi nu
Palestina”625.Preotul Lapteş era acuzat că la 24 octombrie 1940 a oficiat slujba de
deshumare a celor 32 de legionari de la cimitirul Eternitatea şi în cuvântul său a
preamărit faptele lor. Legionarii fuseseră închişi la Vaslui, în locul fostei Şcoli
Normale “Ştefan cel Mare”, fiind împuşcaŃi în septembrie 1939, din ordinul regelui
Carol al II-lea după asasinarea lui Armand Călinescu. Evreii îl acuzau că este un
propagandist înverşunat al mişcării legionare, făcând propagandă antisemită şi
fascistă626.
DirecŃiunea Generală a PoliŃiei ( SiguranŃa) urmărea relaŃiile dintre preoŃii
Gh. Târnoveanu de la Biserica Adormirea Maicii Domnului şi D. Lapteş de la Biserica
Sf. Nicolae, ultimul fiind considerat reacŃionar. În dosarul SecurităŃii sunt cuprinse şi
notele informative din 22 aprilie 1951, când în casa lui Ionică Popa se întâlneau I.
Ciorăscu, liberal, Gh. Răşcanu-liberal, V. Cataramă, Ńărănist, Th. Hodoroabă-Ńărănist,
preotul Lapteş-liberal şi Novac I.–impiegat CFR, liberal, ginerele lui Ionică Popa. Ei
colportau asupra regimului şi criticau faptul că deşi au trecut şase ani de la la
semnarea ConvenŃiei de ArmistiŃiu, „ noi suntem tributari încă ruşilor”627.De
asemenea, sunt inserate şi alte informaŃii de supraveghere şi percheziŃii asupra
domiciliului personal . În urma acuzaŃiilor de „uneltire asupra ordinii sociale
existente”, preotul D. Lapteş este arestat de două ori, în 1948 şi 1952. A fost pus în
libertate la 7 septembrie 1953 după ce fusese condamnat la 60 de luni de
închisoare.628. După multe tracasări ale SecurităŃii a slujit mulŃi ani la biserica pe
care o construise şi a trecut la cele veşnice în anul 1982.
624 Petru Necula, Mihai Ciobanu, DicŃionarul personalităŃilor vasluiene, Editura „ Cutia Pandorei”,
Vaslui, 2001, pp.78-79.
625 Idem, dosar. nr. 9,pr. D. Lapteş f.10.
626 Ibidem, f.12.
627 Ibidem, f.17.
628 Ibidem,f. 25.http://www.cimec.ro / http://www.muzeuvaslui.ro
ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS, XXXIV, 2013 218
Printre preoŃii care s-au opus “reeducării” în închisorile comuniste au fost
preotul Dumitru Mitoiu , împreună cu cantorul Verigheanu, şi Nicolae Pâslaru, şeful
Regionalei F.D.C Moldova şi Bucovina de Sud, decedat în detenŃie în închisoarea de
la Aiud, în 1961.La aceştia se adaugă şi tinerii FDC-işti vasluieni, Iulian C., Olaru
Aurel, Dănilă Constantin, Târnoveanu Mircea, Lapteş Mihai, Dimitriu I. ş.a, foşti elevi
ai Liceului de băieŃi, Mihail Kogălniceanu. AlŃi preoŃi erau hărŃuiŃi de securitate cum
a fost Rotaru Ioan, absolvent al FacultăŃii de teologie, mai întâi pedagog şi profesor
de religie la Liceul Mihail Kogălniceanu, apoi preot la biserica din Rediu, şi mult
mai târziu, la Sf. Paraschiva din Vaslui. Era acuzat că în ziua de 25 martie 1947 la
sărbătoarea „Bunei Vestiri”, a oficiat un parastas pentru pomenirea morŃilor legionari,
Corneliu Zelea Codreanu, MoŃa şi Marin. La fel şi Mitoiu Dumitru, care după
eliberarea din închisorile comuniste nu a putut sluji ca preot mult timp, fiind profesor
de franceză la şcoala din Băceşti. S-a născut în comuna Dărmăneşti, judeŃul Argeş, în
anul 1916 şi ca preot paroh după 1989 a contribuit la reparaŃia capitală a bisericii
“SfinŃii Mihail şi Gavril” din Băceşti. A trecut la cele veşnice în anul 1999.
De remarcat este faptul că şi soŃiile preoŃilor erau urmărite de Securitate.
Printre ele se numără şi Elena Coman, născută în 1909 în comuna Tăcuta, raionul
Codăieşti, regiunea Iaşi , de origine socială–chiabur, proprietar a 50 ha.. Era acuzată
că a simpatizat la alegerile parlamentare din noiembrie 1946 cu liberalii. Arestată
cinci luni, împreună cu soŃul ei, preot- condamnat un an pentru omisiune de denunŃ.
S- a manifestat duşmănos faŃă de reforma bănească, aducând insulte celor ce au făcut
reforma”629.
Au fost urmăriŃi îndreapoape şi preoŃii din zona Huşilor, dintre care amintim
pe Anton I. Popescu, Vasile Profir, Constantin Grancea , iar alŃii au fost arestaŃi şi
condanmnaŃi politic: Mina Dobzeu, Ioan I. Cosma, I. Chirilă, I. Gheorghiu etc. Înainte
de anul 1950, erau suspectaŃi preoŃii care nu activau în Uniunea Democratică a
PreoŃilor , în A.R.L.U.S şi mai târziu, în F.D.U.S. Prin Decretul de Stat nr. 410 din 28
octombrie 1959, semnat de preşedintele Prezidiului Marii Adunări NaŃionale din acea
vreme, Ion Gheorghe Maurer, se restrânge drastic monahismul şi se „ impulsionează
“acŃiunile ateiste”, îngrădindu–se libertăŃile religioase. CălugăriŃele, rasofore
fugărite de la celebra mănăstire Vladimireşti au fost întemniŃate la Penitenciarul
Huşi care după 1963 a devenit o şcoală profesională specială.
Desigur, şi preoŃii catolici au fost urmăriŃi de Securitate. În rândurile
personalului ecleziastic de la cele două biserici catolice din Huşi erau infiltraŃi
informatori, pentru a se controla de regimul ateu opoziŃia anticomunistă. I-au căzut
victime preoŃii Francisc Cojocea, ,Petru Andrei, Gh. Ciuraru, Francisc Simon, Isidor
Dâscă şi călugăriŃele AnunŃiata Blaj, Hildegard Croitoru etc630.
SituaŃia dificilă în care se găsea Ńara după 1944 era pusă , de majoritatea
locuitorilor, în stânsă legătură cu ocupaŃia sovietică . Cum România era un stat mic,
încapabil să se măsoare cu marea putere de la Răsărit, speranŃele populaŃiei se
îndreptau spre democraŃiile occidentale, în primul rând către S.U.A şi Marea Britanie.
De aici s-au hrănit speranŃele românilor şi a celorlalte popoare aflate într-o situaŃie
629 Ibidem, dosar 13, f. 21.
630 Valeriu Neştian, Acea parte ascunsă a istoriei huşene, în „Lohanul” , nr.14 , oct. 2010.http://www.cimec.ro / http://www.muzeuvaslui.ro
ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS, XXXIV, 2013 219
identică. Din nefericire, în scurt timp, speranŃele s-au transformat în iluzii. Dar, prin
manifeste în versuri era reluată uneori, ideea înfrângerii iminente a URSS. Un
exemplu concret este cel descoperit de SiguranŃă, în comuna Dragomireşti, judeŃul
Vaslui, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din martie 1948:
“ Tatăl nostru- cel de la Moscova
Prăbuşească-se împărăŃia ta
Facă-se voia mea
Precum în Germania
Aşa şi în Rusia
Pâinea noastră de un sfert pe săptămână,
Dă-ne o nouă astăzi, în fiecare zi
Şi ne iartă nouă condiŃiile de armistiŃiu
Precum şi noi iertăm jafurile voastre
Şi nu ne duce pre noi în ispită
Şi ne izbăveşte de prietenia cu Rusia Sovietică
Amin.631 “
Trecerea zilelor, săptămânilor şi lunilor era însă de natură să infirme
speranŃele că Ńara va scăpa de comunism . Cu toate acestea, colportajul pe tema
„venirii americanilor” se menŃinea încă la cote demne de semnalat, speranŃă
întreŃinută şi de preoŃii din judeŃul Vaslui. Astfel, prefectul judeŃului Fălciu transmitea
în raportul pe octombrie 1948, că populaŃia şi preoŃii discutau că „în curând va fi
război, americanii urmând a folosi - puterea bombei atomice”632.
În concluzie, Biserica a fost Ńinta predilectă a atacurilor distrugătoare ale
comunismului ateu. Bătălia cea mai mare au dat-o însă comuniştii pentru scoaterea lui
Dumnezeu din suflete şi înlocuirea Lui cu doctrina marxistă. Printr-un decret special,
călugării au fost scoşi cu forŃa din mănăstiri şi obligaŃi „ să se integreze în
producŃie”, cu interdicŃia de a mai purta haina monahală. PreoŃilor li s-a interzis să mai
facă misiune pastorală, mai ales în primele decenii ale regimului comunist,
impunându-li-se să vorbească în predici despre „ binefacerile colectivizării” şi
„fericirea societăŃii socialiste”. Împotriva uciderii lui Dumnezeu din om s-au ridicat
milioanele de martiri ucişi în temniŃele comuniste, adeverindu-se afirmaŃia
cunoscutului filosof Petre łuŃea, la Aiud că „ dacă murim aici în lanŃuri şi în haine
vărgate, nu noi facem cinste poporului român, ci poporul român ne-a făcut onoarea
să murim pentru el…”
631 DirecŃia JudeŃeană Iaşi a Arhivelor NaŃionale ( în continuare D.J.A.N. Iaşi), Fond Inspectoratul de
Jandarmi Iaşi, f.248-251
632 Ibidem, f.133.http://www.cimec.ro / http://www.muzeuvaslui.ro
PREOT SLUJITOR
