Sinaxar 28 Martie

 

În această lună, în ziua a douăzeci şi opta, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Ilarion cel nou, egumenul Mănăstirii Palechitului.

Sfântul Ilarion cel Nou, egumenul Mănăstirii Palechitului şi-a pus viaţa în slujba Domnului de la o vârstă fragedă şi a petrecut mulţi ani ca pustnic. Pentru viaţa sa sfântă, fără cusur, a fost hirotonit preot şi mai apoi egumen al Mănăstirii Palechitului, de lângă Dardanele. Sf. Ilarion a primit de la Dumnezeu darul înaintevederii şi a facerii de minuni. 

Prin rugăciune a adus ploaia în timpul unei secete şi asemeni profetului Elisei a despărţit apele unui râu, a izgonit fiarele rele de pe holde, le-a umplut mrejele pescarilor cu peşte atunci când nu puteau pescui nimic şi a făcut multe alte minuni. Mai mult de atât, el vindeca bolnavii şi izgonea demonii.

Sf. Ilarion a pătimit în Joia cea Mare şi Sfântă în anul 754, când comandantul de armată Lakhanodrakon a atacat pe neaşteptate mănăstirea Palechitului în căutarea închinătorilor la icoane intrând cu forţa în biserică şi în timpul slujbei care se ţinea a aruncat Sfintele Daruri pe jos. Atunci au fost arestaţi patruzeci şi doi de călugări, puşi în lanţuri, trimişi la Edessa şi ucişi. Cei rămaşi au fost oribil mutilaţi  bătuţi, arşi, mânjiţi pe faţă cu smoală şi unora li s-a tăiat nasul. Sf. Ilarion a murit în timpul acestei persecuţii pentru că a cinstit sfintele icoane. 

Sf. Ilarion a lăsat moştenire lucrări spirituale cu îndrumări morale pentru o viaţă duhovnicească.

Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Ştefan Mărturisitorul, făcătorul de minuni, care pentru dreapta credinţă în surghiun s-a săvârşit.

Sf. Ştefan Mărturisitorul, egumenul Mănăstirii Triglia a pătimit în timpul împăratului urâtor de icoane Leo Armeanul (813-820).

Sfântul şi-a dedicat viaţa lui Dumnezeu încă de când era copil şi a fost tuns călugăr la o vârstă fragedă, devenind, mai târziu, conducătorul mănăstirii Triglia de lângă Constantinopol.

Când prigoana împotriva sfintelor icoanelor a reînceput, sfântul egumen a fost chemat la interogatoriu, încercând să-l forţeze să semneze un act prin care ar renunţa la cinstirea sfintelor icoane. Sf. Ştefan era foarte hotărât să nu trădeze Ortodoxia, acuzându-l cu curaj pe împărat de necredinţă. Sfântul a fost supus unor torturi inimaginabile după care l-au închis în închisoare în anul 815. Slăbit şi bolnav, Sfântul Ştefan Mărturisitorul a murit după scurt timp în închisoare.

Tot în această zi, pomenirea sfântului Irodion, unul dintre cei şaptezeci de ucenici.

Acest sfânt a fost unul dintre cei şaptezeci de ucenici ai Domnului şi urmând întru totul celor 12 apostoli a fost împreună cu ei lucrător pentru răspândirea propovăduirii creştine. Învăţând pe mulţi şi întorcându-i Domnului, a fost aşezat episcop al Noilor Patre. El a fost însă prins de către iudei, cărora le-au venit în ajutor şi închinătorii la idoli şi a fost bătut cumplit; căci unii îl băteau, alţii îi loveau cu pietre gura şi alţii îl loveau în cap. În cele din urmă l-au tăiat cu săbiile şi astfel s-a săvârşit din viaţă, dându-şi sufletul în mâinile lui Dumnezeu.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Luna martie in 28 zile: pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Ilarion, noul Marturisitor, egumenul manastirii Pelechitului.

Cuviosul Ilarion cel Nou a trait pe vremea imparatului Leon Isaurul (717-741), prigonitorul Sfintelor icoane, si a fiului sau, Constantin Copronim (741-775). Cunoscand, din copilarie, sfanta credinta, Cuviosul Ilarion s-a calugarit din tinerete si a urmat cu osardie, Celui rastignit, supunandu-si, cu infranarea, patimile trupesti. A petrecut, dupa aceea, inchis intr-o chilie, vreme de multi ani si acolo se indeletnicea cu rugaciunea si cu cercetarea Sfintelor Scripturi, si, asa, s-a luminat cu darul nepatimirii. A primit, apoi, si randuiala preotiei si s-a invrednicit a fi egumen la manastirea Pelechitului, langa Helespont, in Asia. La sfarsit, i s-a daruit lui si puterea facerii de minuni; si, ca unul ce a suferit chinuri grele de la prigonitori, s-a invrednicit si de cununa muceniciei. Ca, pornind imparatul Leon prigoana impotriva Sfintelor icoane, urmaritorii au ajuns si in manastirea Pelechitului, intr-o sfanta si mare Joi din Saptamana Patimilor, manastirea fiind cotropita, in adevar, de prigonitori, care au patruns in biserica si in altar, sfaramand icoanele si aruncand Sfintele Taine. Calugarii au fost ferecati in lanturi, batuti si chinuiti. La plecare, ei au dat foc manastirii.

La statornica impotrivire a Cuviosului egumen Ilarion, prigonitorii au tabarat asupra lui si l-au pus la neinchipuite chinuri. Apoi, pus in lanturi, cu o ceata de calugari, l-au pornit in partile Efesului, unde toti au fost aruncati in inchisoare. Multumind lui Dumnezeu, pentru taria ce i s-a dat, de a indura toate, marturisind dreapta credinta, acolo in temnita, Cuviosul si-a gasit sfarsitul. Dumnezeului nostru, slava!