Proiectul se bazeaza pe o documentare realizata de Valer Simion
Cosma, Marina Patricia Toma, Alex Fifea, Madalina Branduse si Alex
Fifea; coordonatoare MNTRplusC: Ilina Schileru.
Din cauza situatiei
sanitare, accesul in galerie se va face cu limitarea a maximum 10
persoane simultan, cu intrare din 45 in 45 de minute si programare
prealabila la
marina.ilie.arthub@gmail.com . Deschiderea este programata pentru primele 4 zile ale expozitiei dupa cum urmeaza:
- joi, 4 noiembrie: 17.00-20.00 (4 serii);
- vineri, 5 noiembrie: 17.00-20.00 (4 serii);
- sambata, 6 noiembrie: 12.00-18.00 (8 serii);
- duminica, 7 noiembrie: 12.00-18.00 (8 serii).
Faptul
divers paradoxal: anul acesta, in plina perioada de izolare, cand
cetatenele si cetatenii Romaniei primeau cele mai mari amenzi din
Uniunea Europeana pentru incalcarea regulilor impuse de starea de
urgenta, autoritatile au permis plecarea a mii de muncitoare si
muncitori cu destinatia Germania. Comasati in avioane, au plecat sa isi
riste viata pentru a strange recolta de sparanghel, o munca pe care nici
un european vestic cumsecade nu o accepta, nici in lipsa pandemiei,
date fiind conditiile inumane de munca.
Acesta a fost punctul de declansare al proiectului Politici ale non-actiunii, cu cele doua componente ale sale, Depozitul 12 (care a avut loc in mai 2021 la Galeria Senat) si Nu vorbim despre sclavie moderna,
ce trateaza situatii legate de munca si abuzuri la adresa cetatenilor
romani, asa cum reies din interviurile realizate, in acest an, de echipa
de documentare formata din Valer Simion Cosma, Alex Fifea, Marina Popa,
Madalina Branduse si Nona Serbanescu. Interviurile si materialele
colectate pe perioada documentarii vor face obiectul unei publicatii si
vor sta la baza unui nou spectacol, care va fi produs in 2022.
Interesul
practicii artistice a Nonei Serbanescu in zona social-politica si de
interogare a argumentelor echilibrului care chestioneaza modalitatile in
care sistemul capitalist devine injust si inuman este binecunoscut.
Cercetarile artistei din ultimii ani se axeaza pe structura
social-economica a celor care au cel mai mult de suferit din cauza
injustitiilor sociale si economice, venite direct din mediul statal,
neperformant, care nu ajuta, precum si din mediul neoliberal-capitalist,
acolo unde pare ca cei mai multi dintre noi primim doar „firimiturile“
sistemului, spune Eugen Radescu, curator.
Restrictiile impuse
si masurile luate pentru protejarea populatiei au transformat profund
vietile cetatenilor prin prisma muncii, dar in directii foarte diferite,
care reflecta, intr-o mare masura, inegalitatile economice, diverse
tipuri de privilegii si predominanta unui model cultural care depreciaza
profund anumite munci si pe cei care le presteaza, integrandu-i intr-o
categorie a perdantilor. Lucratori in comert, de la retail, pana la
buticurile de cartier/ulita, soferi care transportau marfuri sau
persoane, lucratori la salubritate, lucratorii din depozite si din
sectorul de procesare a alimentelor, postasi, curieri si livratori sunt
doar cateva dintre categoriile profesionale a caror maxima utilitate
sociala a fost demonstrata intr-un context atat de grav. Spre deosebire
de personalul medical si militar (institutiile de forta) angrenat direct
in gestionarea crizei, dar beneficiind de sporuri suplimentare generate
de contextul epidemic, munca celor din categoriile profesionale
mentionate a continuat sa fie mult mai prost platita, iar statutul lor
social este semnificativ inferior, afirma Valer Simion Cosma, istoric, antropolog, publicist si manager cultural.
Mai multe detalii gasiti pe www.muzeultaranuluiroman.ro.
Printre partenerii media ai evenimentului se numara si revista online www.daciccool.ro si www.accmediachannel.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.