Acatistul Sfântului Ierarh Ambrozie, Episcopul Mediolanului

 

De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)

Condacul 1

Apărătorului credinţei şi slujitorului Bisericii lui Hristos, Sfântului Ierarhului Ambrozie, episcopul cetăţii Mediolan, cântări de laudă să-i aducem, ca unuia care a luptat pentru apărarea dogmelor celor sfinte şi a biruit ereziile. Cu toţii într-un glas, să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Icosul 1

Sfinte Ierarhe Ambrozie, cel ce din pruncie te-ai arătat a fi binecuvântat de Dumnezeu, deschide-ne nouă, nepricepuţilor, mintea şi limba, spre lauda Preasfintei Treimi, precum ai deschis auzul şi mintea celor ce te ascultau, ca împreună cu aceştia să grăim ţie:
Bucură-te, că din pruncie te-ai arătat a fi om ales;
Bucură-te, că un roi de albine te-a hrănit în chip minunat;
Bucură-te, că doica aceea care avea grijă de tine s-a înspăimântat văzând minunea;
Bucură-te, ale cărui cuvinte sunt mai dulci decât mierea;
Bucură-te, miere duhovnicească;
Bucură-te, ocrotitorul crescătorilor de albine;
Bucură-te, vas ales al Domnului;
Bucură-te, cel prin care vine bucuria;
Bucură-te, trandafir cu mireasmă duhovnicească;
Bucură-te, scară cerească;
Bucură-te, chimval răsunător;
Bucură-te, bucuria credincioşilor;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 2-lea

Născut din părinţi drept-credincioşi şi de bun neam, în cetatea Treveri, te-ai arătat a fi iubitor de Dumnezeu, căci învăţând Scriptura, cea insuflată de Sfântul Duh, ai fost puternic în cuvânt, biruind pe înţelepţii relei credinţe. De aceea, ca un vrednic propovăduitor, cântai Stăpânului: Aliluia!

Icosul al 2-lea

La vârsta copilăriei fiind şi locuind în cetatea Romei, ai fost crescut întru frica lui Dumnezeu cu bună cuviinţă; pentru aceasta, fiu de nădejde ai fost Bisericii şi patriei tale, ca ostenitor în slujirile mireneşti de avocat şi dregător, bună mărturie ai dat prin viaţa plină de mireasma virtuţilor, de care şi noi minunându-ne, strigăm ţie:
Bucură-te, că Duhul Sfânt grăia prin tine;
Bucură-te, că darul lui Dumnezeu, mai înainte de vreme, te pregătea pentru treapta arhieriei;
Bucură-te, că Scriptura ai învăţat-o cu bucurie;
Bucură-te, căutător al dogmelor celor înţelepte;
Bucură-te, cinstitor al Sfintei Treimi;
Bucură-te, mireasma dumnezeirii;
Bucură-te, lucrător al duhovniciei;
Bucură-te, podoaba Bisericii;
Bucură-te, grădină duhovnicească;
Bucură-te, râul înţelepciunii;
Bucură-te, cel care ca avocat ai slujit dreptăţii;
Bucură-te, cel care eşti ucenic al lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 3-lea

Cunoscând atât învăţătura lumească, cât şi pe cea duhovnicească, Sfinte Ambrozie, ai fost numit guvernator al Emiliei şi Liguriei, dar Dumnezeu a vrut să te cheme la treapta arhieriei; pentru aceasta cu credinţă I-ai cântat: Aliluia!

Icosul al 3-lea

După moartea episcopului eretic Auxenţiu s-a iscat tulburare între episcopii ortodocşi şi cei arieni, pentru alegerea unui nou episcop, dar tu, Părinte, ai fost trimis ca să potoleşti mulţimea; atunci un prunc din biserică a strigat: „Ambrozie episcop!”. Iar noi, auzind unele ca acestea, cântăm ţie:
Bucură-te, cel care ai potolit tulburarea;
Bucură-te, că Duhul Sfânt a grăit prin gura unui prunc;
Bucură-te, că tu, fiind încă nebotezat, nu ai voit a fi episcop;
Bucură-te, că din mâna unui episcop ortodox ai primit botezul;
Bucură-te, că la opt zile după botez ai fost aşezat episcop;
Bucură-te, căci ai primit, cu smerenie, demnitatea episcopală;
Bucură-te, că poporul te-a primit cu bucurie ca episcop al Mediolanului;
Bucură-te, cel care stai în ceata ierarhilor;
Bucură-te, stâlp neclintit al Bisericii;
Bucură-te, turn al lui David;
Bucură-te, Părinte al Apusului şi al Răsăritului;
Bucură-te, minune a Bisericii celei din Mediolan;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 4-lea

Ai urmat, Sfinte Părinte Ambrozie, credinţei celei drepte mărturisite de fericitul Episcop Dionisie, cel care mai înainte de tine a păstorit cetatea Mediolanului, căci el, fiind izgonit de arieni, şi-a trăit cele din urmă clipe ale vieţii în Capadocia, cea păstorită de Marele Ierarh Vasile, care, văzându-i tăria credinţei, a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Mare bucurie ai pricinuit Sfântului Vasile cel Mare, prin scrisoarea ta, Sfinte Ambrozie, prin care îi cereai moaştele lui Dionisie, pe care cu bucurie dăruindu-ţi-le, nu înceta a te lăuda, pentru virtuţile tale, grăind aşa:
Bucură-te, cel cu gând înalt;
Bucură-te, cel îmbrăcat cu podoabele darurilor lumeşti;
Bucură-te, judecătorule cel drept;
Bucură-te, urmaş al Apostolilor;
Bucură-te, iubitorule de Dumnezeu;
Bucură-te, cinstitor al luptătorilor pentru credinţă;
Bucură-te, că Evanghelia lui Hristos n-ai învăţat-o de la oameni;
Bucură-te, că Însuşi Hristos te-a aşezat pe scaunul apostolilor;
Bucură-te, cinstitor al Sfântului Dionisie;
Bucură-te, că ai putere mare în cuvânt;
Bucură-te, cel plin de smerenie;
Bucură-te, râvnitorule după cele sfinte;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 5-lea

Prin înţelepciunea şi credinţa ta cea mare în Hristos, Adevăratul Dumnezeu, ai reuşit să fii sfetnic a trei împăraţi, pentru care aceştia au dat slavă lui Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Sfinte Ierarhe, Dumnezeu te-a rânduit ca prin tine să se descopere moaştele Sfinţilor Mucenici Protasie şi Ghervasie, care fiind scoase din pământ la iveală, multe minuni se făceau printr-însele; pentru care laude ca acestea îţi aducem:
Bucură-te, cinstitorul Sfinţilor Mucenici Protasie şi Ghervasie;
Bucură-te, că duhurile necurate se izgoneau din oameni, prin atingerea de sfintele lor moaşte;
Bucură-te, că Sevir, orbul, numai ce s-a atins de moaştele lor s-a tămăduit;
Bucură-te, că sfintele tale moaşte se odihnesc alături de ale celor doi Sfinţi Mucenici;
Bucură-te, cel care ai rânduit cinstirea sfinţilor, prin Sfânta Liturghie;
Bucură-te, că batjocorit fiind de arienii care nu credeau în puterea tămăduitoare a sfintelor moaşte, tu pe aceştia i-ai ruşinat;
Bucură-te, că pe mulţi arieni i-ai adus la dreapta credinţă;
Bucură-te, cel care ai luminat poporul cu cunoştinţele tale;
Bucură-te, iubitorule de Dumnezeu;
Bucură-te, biruitorul cetelor diavoleşti;
Bucură-te, Părinte al nostru, blând şi milostiv;
Bucură-te, cel binecuvântat de Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 6-lea

Sfinte Ambrozie, luminat fiind de Duhul Sfânt, ai alcătuit scrieri prin care ai apărat sfintele dogme şi ai dezrădăcinat ereziile, iar noi, pentru aceasta, cântăm lui Dumnezeu cântarea: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Cine poate spune luptele şi nevoinţele tale, căci tu, timp de douăzeci şi doi de ani, cât ai păstorit turma cea încredinţată ţie de Dumnezeu, i-ai combătut pe ereticii acelor vremuri, pe arieni, pe necinstitorii Duhului Sfânt şi pe apolinarişti, păzindu-i pe drept-credincioşi de unii ca aceştia; pentru care şi noi grăim către tine aşa:
Bucură-te, biruitorul păgânilor şi al ereticilor;
Bucură-te, propovăduitorul adevăratei credinţe;
Bucură-te, că ai ars neghina ereziilor;
Bucură-te, drept-măritor al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh;
Bucură-te, al adevărului fără de frică lucrător;
Bucură-te, că un arian, văzând cum un înger al Domnului îţi şoptea la ureche, s-a întors la credinţa cea dreaptă;
Bucură-te, că alţi doi arieni, vrând a te ispiti, au fost pedepsiţi de Dumnezeu cu moartea;
Bucură-te, că prin tine vrăjmaşii dreptei credinţe au fost biruiţi;
Bucură-te, că mult ai pătimit din pricina arienilor;
Bucură-te, căci timp de trei zile te-ai închis într-o biserică, împreună cu mult popor, biruind uneltirile arienilor;
Bucură-te, că celui care fusese trimis de împărăteasa Iustina, ca să te omoare, i s-a uscat mâna atunci când a vrut să te lovească cu sabia;
Bucură-te, că tu, fiind fără de răutate, ai vindecat mâna aceluia;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 7-lea

Bărbat cu mare înfrânare, iubitor de osteneală şi de rugăciune neîncetată, scriitor de cărţi folositoare, făclie luminoasă a Bisericii te-ai arătat, Sfinte, căci pe mulţi eretici şi închinători la idoli i-ai întors la adevărata credinţă, pentru care cântăm lui Dumnezeu, cu umilinţă: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Pe nevrednica slujitoare a împărătesei Iustina, cea care fusese trimisă către tine pentru a te batjocori în faţa poporului, tu pe aceasta degrabă ai împiedicat-o cu dumnezeiasca certare, Sfinte Ambrozie, iar noi, văzând certarea ta cea dreapta, îţi cântăm ţie unele ca acestea:
Bucură-te, că nu ai tăcut la aflarea fărădelegii făcute;
Bucură-te, că pentru credinţa cea dreaptă ai suferit una ca aceasta;
Bucură-te, căci cu credinţă ai mustrat pe împărăteasă;
Bucură-te, apărătorul dreptăţii;
Bucură-te, pierzătorul fărădelegii;
Bucură-te, că ai fost apărat de Dumnezeu;
Bucură-te, că dreptatea cu osârdie o căutai;
Bucură-te, că şi poporul te sprijinea;
Bucură-te, al nedreptăţiţilor sfătuitor;
Bucură-te, al ortodoxiei propovăduitor;
Bucură-te, cel care ai luptat pentru credinţa cea dreaptă;
Bucură-te, lauda ierarhilor drept-credincioşi;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 8-lea

Celui care a descoperit plăcutului său Ambrozie moaştele Sfinţilor Mucenici Vitalie, Agricolae, Nazarie şi Chelsie, lui Dumnezeu, Celui în Treime închinat şi slăvit, să-I aducem cântarea: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Poporul din Tesalonic s-a ridicat asupra voievodului Votirie al Iliricului şi l-a omorât, pentru care pricină mâniindu-se, împăratul Teodosie cel Mare a trimis o armată asupra acelei cetăţi, ucigând mulţi oameni. Auzind de această faptă, tu, Părinte, te-ai întristat şi cu îndrăzneală l-ai mustrat pe împărat, zicând: „Împăratul este în Biserică, nu peste Biserică!”; iar noi, minunându-ne de dreapta ta judecată, îţi strigăm:
Bucură-te, sprijinitorul credincioşilor din Tesalonic;
Bucură-te, că te-ai întristat când ai aflat de uciderea făcută de împărat;
Bucură-te, că l-ai mustrat pentru uciderea săvârşită,
Bucură-te, că nu l-ai lăsat să intre în catedrala episcopală din Mediolan;
Bucură-te, că l-ai oprit de la împărtăşirea cu Sfintele Taine;
Bucură-te, că la Sfânta Liturghie nu l-ai lăsat pe împărat să intre în altar;
Bucură-te, că pe acesta l-ai îndemnat la pocăinţă;
Bucură-te, că împăratul, pocăindu-se, se arunca cu faţa la pământ şi plângea;
Bucură-te, că, după ce s-a pocăit, l-ai iertat;
Bucură-te, că împreună cu tine a cântat şi el imnuri mântuitoare;
Bucură-te, că l-ai împărtăşit împreună cu credincioşii;
Bucură-te, că nu te depărtezi de dreptcredincioşi;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 9-lea

Dobândit-ai puterea Cuvântului, cea mijlocitoare de mântuire, pentru că în rugăciunea ta nu ai cerut viaţă lungă, bogăţie şi slava deşartă, ci ai cerut de la Dumnezeu darul învăţăturii şi al înţelepciunii, pentru care cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Pe ritorii cei mult grăitori îi vedem tăcând ca nişte peşti fără de glas, că străbătând vestea despre tine pretutindeni, Sfinte Ierarhe Ambrozie, au venit din Persia în Mediolan doi bărbaţi preaînţelepţi, care, prin multe întrebări vrând să-ţi ispitească înţelepciunea, au rămas ruşinaţi de adâncul ştiinţei tale; pentru care noi, minunându-ne, cântăm ţie:
Bucură-te, că te-ai învrednicit de darul înţelepciunii;
Bucură-te, că te-ai arătat ca un al doilea Solomon;
Bucură-te, cel ce-i ospătezi pe cei înţelepţi;
Bucură-te, al Adevărului mărturisitor iscusit;
Bucură-te, cel ce răspândeşti lumina credinţei adevărate;
Bucură-te, cel ce Calea, Adevărul şi Viaţa le-ai descoperit;
Bucură-te, drept cinstitor al Sfintei Treimi;
Bucură-te, că ai mărturisit-o pe Fecioara Maria ca fiind Născătoare de Dumnezeu;
Bucură-te, călăuzitorul Bisericii din Mediolan;
Bucură-te, cel prin care Biserica a biruit;
Bucură-te, lăcaş al dumnezeirii;
Bucură-te, izvor de fapte bune;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 10-lea

Ca o tămâie cu bună mireasmă se înălţau rugăciunile tale către Domnul, căci tu, Părinte, prin puterea lui Hristos, pe mulţi îndrăciţi ai tămăduit şi pe mulţi eretici ai biruit, de aceea cu credinţă cântai: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Murind împăratul Valentinian cel Tânăr, locul acestuia a fost luat de uzurpatorul tiran Eugeniu, care, slujind idolilor, a redeschis templele păgâne. Iar tu, Părinte, când ai auzit că el vine în Mediolan, pentru a nu te întina de necurăţia păgânească, ai plecat în Florenţa, la un bărbat binecredincios cu numele Dechentie, pentru care îţi aducem ţie laude ca acestea:
Bucură-te, cel care te-ai îngreţoşat de vederea tiranului;
Bucură-te, că pentru a nu te întina ai plecat din Mediolan;
Bucură-te, că pe Eugeniu l-ai îndemnat la pocăinţă;
Bucură-te, că ai găsit sălaş în casa lui Dechentie;
Bucură-te, că pe fiul acestuia, Pansofie, l-ai tămăduit de un duh necurat;
Bucură-te, că murind Pansofie, tu pe acesta l-ai înviat;
Bucură-te, tămăduitorul multor boli;
Bucură-te, al idolilor biruitor;
Bucură-te, al dreptei credinţe apărător;
Bucură-te, că pe drept-credincioşi îi întăreşti în nevoi;
Bucură-te, al nostru mijlocitor;
Bucură-te, că pe sfinţi i-ai cinstit după cuviinţă;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 11-lea

Ajungând la bătrâneţe, Părinte Ambrozie, atunci când ai început a boli, înaintea sfârşitului tău, Stilic, comitul, s-a întristat văzând apropiata ta mutare la ceruri, iar noi, cu umilinţă, strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Bătrân şi bolnav fiind, mai înainte ai văzut plecarea ta din viaţa aceasta pământească, iar Dumnezeu a arătat, prin tine, o nouă minune, căci Paulin preotul a văzut foc înconjurând capul tău, iar faţa ta era albă ca zăpada, arătând prin aceasta o nouă minune; iar noi grăim către tine strigând:
Bucură-te, că străin ai fost de toate agoniselile;
Bucură-te, cel ce te bucurai împreună cu cei ce se bucurau;
Bucură-te, cel ce plângeai împreună cu cei ce plângeau;
Bucură-te, al celor care se pocăiau mângâietor;
Bucură-te, al împietriţilor cu inima mustrător;
Bucură-te, bărbat cu mare înfrânare;
Bucură-te, iubitor de osteneală;
Bucură-te, că în ziua Sfintelor Paşti ai trecut la Domnul;
Bucură-te, că împreună cu îngerii stai înaintea tronului lui Hristos;
Bucură-te, că eşti locuitor al raiului;
Bucură-te, că nici după trecerea la cele veşnice nu te-ai depărtat de drept-credincioşi;
Bucură-te, izgonitorul diavolilor;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 12-lea

Călătoria ai plinit, credinţa ai păzit şi ai ajuns în cămările cereşti, în care ţi s-a şi gătit cununa ostenelilor tale, Sfinte Ambrozie, drept pentru care nu înceta a te ruga pentru unitatea credinţei şi a Bisericii Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească, ca împreună să-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cu cântări te cinstim pe tine, Sfinte Ierarhe Ambrozie, iar tu, ca un părinte blând, priveşte dintru înălţime şi te milostiveşte spre noi, cei care, cu umilinţă, strigăm către tine:
Bucură-te, că ai binevoit a cinsti pământul României cu părticele din sfintele tale moaşte;
Bucură-te, că şi noi îţi aducem cinstirea cuvenită;
Bucură-te, nădejdea tuturor credincioşilor;
Bucură-te, al celor care te cinstesc ajutător;
Bucură-te, că eşti mijlocitor al nostru către Dumnezeu;
Bucură-te, stea a creştinătăţii;
Bucură-te, vorbitorule cu îngerii;
Bucură-te, mir cu bună mireasmă;
Bucură-te, al lui Hristos prieten;
Bucură-te, zid nebiruit al Bisericii nedespărţite;
Bucură-te, luptător pentru unitatea credinţei;
Bucură-te, bucuria locuitorilor din Mediolan;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 13-lea

O, preabunule Părinte, Sfinte Ierarhe Ambrozie, nu trece cu vederea aceste cântări de laudă pe care noi, păcătoşii, le aducem ţie, ci ca un părinte blând şi iubitor de oameni primeşte-le şi pururea te roagă înaintea tronului lui Hristos, pentru sănătatea şi mântuirea noastră, a celor ce-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Sfinte Ierarhe Ambrozie, cel ce din pruncie…, Condacul 1: Apărătorului credinţei şi slujitorului Bisericii…,

Icosul 1

Sfinte Ierarhe Ambrozie, cel ce din pruncie te-ai arătat a fi binecuvântat de Dumnezeu, deschide-ne nouă, nepricepuţilor, mintea şi limba, spre lauda Preasfintei Treimi, precum ai deschis auzul şi mintea celor ce te ascultau, ca împreună cu aceştia să grăim ţie:
Bucură-te, că din pruncie te-ai arătat a fi om ales;
Bucură-te, că un roi de albine te-a hrănit în chip minunat;
Bucură-te, că doica aceea care avea grijă de tine s-a înspăimântat văzând minunea;
Bucură-te, ale cărui cuvinte sunt mai dulci decât mierea;
Bucură-te, miere duhovnicească;
Bucură-te, ocrotitorul crescătorilor de albine;
Bucură-te, vas ales al Domnului;
Bucură-te, cel prin care vine bucuria;
Bucură-te, trandafir cu mireasmă duhovnicească;
Bucură-te, scară cerească;
Bucură-te, chimval răsunător;
Bucură-te, bucuria credincioşilor;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul 1

Apărătorului credinţei şi slujitorului Bisericii lui Hristos, Sfântului Ierarhului Ambrozie, episcopul cetăţii Mediolan, cântări de laudă să-i aducem, ca unuia care a luptat pentru apărarea dogmelor celor sfinte şi a biruit ereziile. Cu toţii într-un glas, să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

şi această

Rugăciune către Sfântul Ierarh Ambrozie, Episcop al Mediolanului

Sfinte Ierarhe Ambrozie, rugămu-ne ţie noi, cei împovăraţi cu multe feluri de păcate, nu trece cu vederea aceste smerite laude pe care le înălţăm către tine, ci le primeşte şi auzi-ne în tot ceasul în care te chemăm spre a fi mijlocitor înaintea Mântuitorului Hristos, Cel care, după trecerea noastră din viaţa aceasta, ne va judeca după faptele noastre. Noi suntem nevrednici a ne ruga lui Dumnezeu cu inimă curată, din pricina multelor noastre ticăloşii pe care le săvârşim în fiecare zi. De aceea, pe tine te rugăm, cel care toată viaţa ai slujit dreptăţii şi te-ai învrednicit să fii ales, în chip minunat, episcop al Mediolanului, să ne fii mijlocitor alături de toţi ceilalţi sfinţi, şi mai ales alături de Preasfânta şi Preacurata Fecioară Maria, cea care neîncetat se roagă cu lacrimi înaintea Fiului său, pentru noi. Sfinte Ambrozie, adu-ţi aminte şi de familiile şi de cunoscuţii noştri, ale celor care cu osârdie ne rugăm ţie, ocroteşte-i pe aceştia şi pe noi de toată reaua întâmplare şi de toate uneltirile diavolului şi dăruieşte-le acestora şi nouă sănătate şi ajutor în toate cele de trebuinţă, pentru ca prin tine să se preaslăvească numele cel preasfânt al dumnezeirii celei de o fiinţă şi nedespărţite: Tatălui, Celui fără de început, Fiului, Cel Unul Născut, şi Sfântului Duh, Care de la Tatăl purcede, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Şi se face otpustul.