“Să ne rugăm pentru cei morți, iar dacă cel mort este păcătos, să i se dezlege păcatele; iar dacă este un drept, să câștige prinos de plată și să mijlocească la Dumnezeu pentru noi”.

  În 2022, moșii de toamnă sunt prăznuiți la data de 29 octombrie, ultima sâmbătă din această lună.

În Sâmbăta Morților, credincioșii merg la biserică să asculte Sfânta Liturghie. Tradiția Bisericii spune că e indicat să aduci o sticlă mică cu vin, o colivă și un colăcel, și, dacă vrei, câteva preparate pentru a fi sfințite și pentru a le împărți ulterior (de exemplu pachete cu plăcinte, sarmale, brânzeturi, carne, piftie). Pachetele se pregătesc de acasă și se împart împreună cu o lumânare. De asemenea, se face un pomelnic cu numele celor adormiți care va fi citit de către preot în timpul slujbei. Odată cu pomelnicul, preotului i se va da și un prosop, tămâie și cărbuni. 

Imediat după slujbă, se merge la cimitir unde se aprind câte două lumânări (cel puțin) la mormintele celor adormiți, ca să încălzească sufletul acestora.

În Muntenia există obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit. 

În zonele rurale, pe vremuri se obișnuia să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri. De asemenea, se dădea de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt.

În această zi de pomenire, cu toții trebuie să avem sufletele liniștite, să nu ne certăm și să ne împăcăm cu toți oamenii, să ne purtăm civilizat. De asemenea, este important să avem o ținută decentă la slujbă, iar femeilor li se recomandă să aibă capul acoperit.

Totodată, femeile nu dau cu mătura să nu ridice praful în ochii răposaților, nu spală și nu aruncă gunoiul ca să nu ajungă în mâncarea morților. 

În această zi nu este bine să mergi la fântână și nici să treci printr-o răscruce de drumuri izolată. Se spune că pe acolo trec duhuri necurate și trebuie să te ferești de ele. 

 

"Mosii" inseamna neamul din care ne tragem, stramosii cei mai indepartati, toti cei dragi ai nostri, trecuti in "lumea de dincolo". Suntem datori sa ne rugam pentru cei adormiti in Domnul, dupa cum ne indeamna Sfantul Ioan Gura de Aur: "Sa ne rugam pentru cei morti, iar daca cel mort este pacatos, sa i se dezlege pacatele, iar daca este un drept, sa castige prinos de plata si sa mijloceasca la Dumnezeu pentru noi".

Biserica mijloceste pentru odihna si pentru iertarea pacatelor celor adormiti, exprimand prin aceasta dragostea pe care o are fata de ei. Slujbele de pomenire poarta numele de "parastas", cuvant din limba greaca, care inseamna "infatisare inaintea cuiva", "mijlocire". Astfel, prin aceasta slujba se mijloceste inaintea lui Dumnezeu pentru cei trecuti la cele vesnice.

Biserica a consacrat ziua sambetei, ca zi de pomenire a celor adormiti, pentru ca aceasta este ziua in care Hristos a stat cu trupul in mormant si cu sufletul in iad ca sa-i elibereze pe dreptii adormiti. Pe de alta parte, sambata e deschisa spre duminica, ziua Invierii lui Hristos.

Cel mai important lucru pentru cei adormiti este sa-i pomenim la dumnezeiasca Liturghie. Amintim ca sambata, 30 octombrie, este ziua in care in biserici se savarseste Sfanta Liturghie. La Proscomidie, preotul scoate din prescura miridele pentru morti si le asaza sub Sfantul Agnet, rostind numele celor adormiti de pe pomelnicele care i-au fost aduse. In cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se preface in Trupul si Sangele Domnului, iar miridele (particelele din prescura care ii reprezinta pe cei pomeniti) participa la sfintenie prin prezenta lor alaturi de Trupul lui Hristos de pe Sfantul Disc. Dupa Sfanta Liturghie, se va oficia si parastasul pentru cei trecuti la Domnul.