ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOS PAFNUTIE-PÂRVU ZUGRAVUL
(7 August)
Rugăciunile începătoare
De este preot, începe aşa :
Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Iar de nu este preot, se zice :
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindeni eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul Bunătăţilor şi Dătătorule de Viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte Bunule sufletele noastre !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-De-Moarte, miluieşte-ne pe noi ! (de 3 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin!
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi ! Doamne, curăţeşte păcatele noastre ! Stǎpâne, iartă fărădelegile noastre ! Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Sfânt Numele Tău !
Doamne miluieşte ! (de 3 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Tatǎl nostru, Carele eşti în Ceruri, Sfinţească-se Numele Tău ! Vie Împărăţia Ta ! Facă-se Voia Ta ! Precum în Cer aşa şi pe Pământ. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri ! Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbǎveşte de cel viclean ! Amin !
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi ! Amin !
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca un Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi !
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh !
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit ; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău ; toţi lucrul mâinilor Tale şi Numele Tău chemăm.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Uşa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne izbăvim prin Tine de nevoi, că Tu eşti mântuirea neamului creştinesc.
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului si al pământului, al tuturor celor văzute si nevăzute. Si întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii ; lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut iar nu făcut,
Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care, pentru noi oamenii si pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri si S-a întrupat de la Duhul Sfânt si din Fecioara Maria si S-a făcut om. Si S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit si s-a îngropat. Si a înviat a treia zi, după Scripturi. Si S-a înălţat la ceruri si sade de-a dreapta Tatălui. Si iarăsi va să vină cu slavă să judece viii si morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârsit. Si întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl si cu Fiul este închinat si slăvit, Care a grăit prin prooroci. Întru una, sfântă, sobornicească si apostolească Biserică. Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor. Astept învierea morţilor si viaţa veacului ce va să fie. Amin !
Doamne miluieste ! (de 12 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru ! (o închinăciune)
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare ; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult ; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit.
Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ţi întoarce faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor care se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa Mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.
Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac Voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău Cel Bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru Numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întruNumele Domnului ! (de 3 ori)
Apoi, Troparul Sfântului Cuvios Pafnutie-Pârvu Zugravul (Glasul 1) (acest Tropar se zice de două ori) :
Iconar iscusit al Arătării lui Dumnezeu, zugrav al firii omenești luminate de har și al frumuseților Raiului, Cuvioase Părinte Pafnutie, slujind lui Hristos în toată viața ta, prin lucrare stăruitoare în tăcere, rugăciune și răbdare, vas ales al Duhului Sfânt te-ai făcut. Pentru aceasta, roagă-te Preasfintei Treimi să mântuiască sufletele noastre!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh !
Apoi se zice : Condacul Sfântului Cuvios Pafnutie-Pârvu Zugravul (Glasul al 3-lea) :
Rugător către Hristos întru tăcere smerită, iconar preaiscusit și lucrător al virtuții fiind tu, Sfinte Pafnutie, Cuvioase, vas ales te-ai arătat cereștilor daruri, iar acum, în cer te bucuri de strălucirea Treimii Sfinte, în veci.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi ? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi ? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după Mare Mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte ; că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât Drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi Biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit ; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi ; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie ; Bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda pe mine de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele ; Bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat ; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa Lui Dumnezeu : duhul umilit ; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot ; atunci vor pune pe altarul Tău jertfă.
Condacul 1
,,Mână purtată de Duhul Sfânt", ai fost numit după dreptate, Cuvioase Părinte Pafnutie; de aceea, cum va putea oare mintea mea cea întinată de gânduri pătimaşe să zugrăvească în cuvinte Icoana vieţii tale celei fericite? Însă, ştiind bine neputinţa mea, precum şi dorirea pe care o am spre cinstirea ta, roagă-te Domnului ca să-ţi pot cânta:
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Icosul 1
Cu darul zugrăvirii de Icoane fiind împodobit de Hristos, Cuvioase Părinte Pafnutie, te-ai străduit să pictezi chipurile Sfinţilor având în sufletul tău smerenie adâncă şi mare evlavie; pentru aceasta, Mântuitorul te-a luminat, ca pe regele Avgar al Edesei, să zugrăveşti şi în inima ta Chipul Cuvântului Celui mai înainte de veci, Cel ce şi pe tăbliţa inimii mele, cu Harul Duhului şi cu Binecuvântarea Tatălui, scrie aceste cuvinte de laudă prin care te cinstesc pe tine:
Bucură-te, chip al omului înDumnezeit !
Bucură-te, pictor de Icoane luminat de Duhul Sfânt !
Bucură-te, sălaş duhovnicesc al Tainelor negrăite !
Bucură-te, văzător al celor tăinuite oamenilor !
Bucură-te, căutător al frumuseţilor cereşti !
Bucură-te, cel cei ai aflat talantul de iconar !
Bucură-te, pildă a monahilor iubitori de desăvârşire !
Bucură-te, povăţuitor al credincioşilor spre mântuire !
Bucură-te, cel ce te odihneşti în lumina Sfinţilor !
Bucură-te, cel ce aduci bucurie cetelor îngereşti !
Bucură-te, cel ce ai oglindit frumuseţile Raiului !
Bucură-te, cel ce ai zugrăvit chipuri duhovniceşti !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 2
Cu insuflarea Duhului Sfânt, inima ta s-a umplut de mireasma darurilor duhovniceşti din vremea prunciei, când, fiind orfan de mamă, împreună cu tatăl tău, preotul Ioan, ai mers la Mânăstirea Negru-Vodă şi acolo ai deprins ştiinţa cărţii şi zugrăvirea de Icoane, iar cu mintea, în tăcere, lăudai pe Dumnezeu, cântându-I : Aliluia!
Icosul 2
Smerenia cea desăvârşită şi lucrul în tăcere ţi-ai agonisit, iar cursele vrăjmaşului le-ai sfărâmat, făcându-te pe tine însuţi icoană a frumuseţii veşnice,după Chipul lui Hristos-Dumnezeu, Cel ce ne ascultă pe noi când te cinstim cu aceste laude:
Bucură-te, cel ce ne-ai arătat calea spre desăvârşire !
Bucură-te, oglindă în care se vede Strălucirea Treimii !
Bucură-te, lăcaş al darurilor duhovniceşti !
Bucură-te, cel ce ai avut rugăciunea drept scară către cer !
Bucură-te, cel ce ai privit la înălţimile cereşti !
Bucură-te, văzător, cu ochiul sufletului, al lucrărilor minunate !
Bucură-te, cel povăţuit cu blândeţe de Duhul Sfânt !
Bucură-te, cel ce ai pus înaintea tuturor chipul virtuţii !
Bucură-te, călăuzitor spre Împărăţia cerurilor !
Bucură-te, zugrav al Tainelor Duhului Sfânt !
Bucură-te, cel ce ne-ai arătat chipul Împărăţiei cerurilor !
Bucură-te, iconar următor al Sfintei Tradiţii ortodoxe !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 3
Cel dintâi erai, între tinerii de o vârstă cu tine, la nevoinţele duhovniceşti, aşa cum arată numele tău de Pârvu, primit la Botez. Pentru aceasta,de mic ai bucurat pe Îngeri şi pe cei de aproape ai tăi, că, sub povăţuirea monahilor din Mânăstirea Negru-Vodă, erai însufleţit de dorul ştiinţei de carte şi de a-ţi spori talantul zugrăvirii de Icoane, prin care te sârguiai la toată fapta bună, biruind pe vrăjmaşii nevăzuţi şi slăvind pe Dumnezeu prin cântarea: Aliluia!
Icosul 3
Dumnezeu, Cel ce a împodobit cerurile cu stele şi a pus luminătorii spre a lumina nouă, celor ce călătorim printre încercările acestei vieţi, a binevoit să te arate pe tine între zugravii de Icoane ca pe unul care ai înmulţit darul prin stăruinţă în lucrare, prin post şi rugăciune în tăcere, fiind povăţuitor al iconarilor celor din vremea ta şi al celor de după tine, Cuvioase Părinte, pentru că lucrarea ta lăuntrică se arată nouă în lucrarea mâinilor tale şi a ucenicilor tăi; de aceea, îţi cântăm:
Bucură-te, învăţător al iconarilor din Ţara Românească !
Bucură-te, cel ce ai văzut cele materiale în chip duhovnicesc !
Bucură-te, cel ce ai primit prin Duhul Sfânt deosebite daruri !
Bucură-te, cel ce ai dobândit ochi văzători de taine cereşti !
Bucură-te, cel ce ţi-ai îndreptat auzul la sfintele învăţături !
Bucură-te, vestitor în tăcere al frumuseţilor nevăzute !
Bucură-te, cel ce ai arătat lucrarea harului în iscusinţa mâinilor tale !
Bucură-te, cel ce ai urcat la înălţimea vieţii virtuoase !
Bucură-te, cel ce împodobeşti cununa iconarilor cucernici !
Bucură-te, cel ce ai pictat cele ascunse privirii omeneşti !
Bucură-te, cel ce ai zugrăvit ca într-o carte vieţuirea Sfinţilor !
Bucură-te, podoaba iubitorilor de înţelepciune !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 4
Împreună cu ucenicii tăi, ostenitori şi rugători cu tine, Cuvioase Părinte Pafnutie, te-ai străduit să înfrumuseţezi Biserici şi Mânăstiri cu chipurile înveşnicite ale Sfinţilor din toate timpurile, făcând bucurie în cer bineplăcuţilor lui Dumnezeu, iar pe pământ ctitorilor de lăcaşuri sfinte şi dreptcredincioşilor creştini, care, într-un glas, se unesc să laude pe Hristos, cântând: Aliluia!
Icosul 4
Plin de bucurie şi luminat la faţă ai fost văzut din copilărie, că Duhul Sfânt se odihnea întru tine, mângâindu-te pentru pierderea mamei tale, martiră la naşterea celui de-al şaselea prunc, precum şi pentru plecarea mai devreme din această viaţă a fraţilor tăi. De aceea, deşi erai mereu însingurat, simţeai Ajutorul lui Dumnezeu lucrând în viaţa ta roadele iubirii Dumnezeieşti, pentru care te lăudăm aşa:
Bucură-te, cel luminat în viaţă prin osteneala rugăciunii !
Bucură-te, purtător al smereniei, haina Dumnezeirii !
Bucură-te, cel iubitor de adevărata înţelepciune !
Bucură-te, cel ce ai ştiut că păzirea limbii aduce pace în suflet !
Bucură-te, cel ce ai unit tăcerea cu neosândirea altora !
Bucură-te, cel ce ai murit lumii pământeşti, punând strajă buzelor tale !
Bucură-te, cel tăcut pentru vremea vieţii cea trecătoare !
Bucură-te, cel ce n-ai pierdut timpul dat ţie pentru mântuire !
Bucură-te, iconar al timpului sfinţit pentru veşnicie !
Bucură-te, luminător şi ocrotitor al iconarilor !
Bucură-te, ascultător al glasului Înţelepciunii celei de sus !
Bucură-te, cel împodobit cu adevărata curăţie sufletească !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 5
Talantul pe care ţi l-a dat Dumnezeu, Cuvioase Părinte Pafnutie, precum şi strădania ta de a-l spori, au adus bucurie sufletească Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu şi ctitorilor de Biserici din vremea aceea, că te-ai străduit, cu timp şi fără timp, să lucrezi necontenit, până la vârsta de şaizeci de ani, zugrăvirea multor Biserici, apoi, desăvârşit ţi-ai închinat lui Dumnezeu viaţa prin vieţuire monahală, cântându-I: Aliluia!
Icosul 5
Cu darul cel dat ţie de Hristos, pe care l-ai sporit precum cel din Evanghelie care a primit zece talanţi, Părinte Pafnutie, asemenea Sfântului Cuvios Andrei Rubliov, ai pictat Mânăstiri, Biserici şi multe Icoane, între care străluceşte, mai mult decât toate, Icoana Preasfintei Treimi. La această lucrare sfântă ai chemat în ajutor pe Dumnezeu, ostenindu-te cu postul şi rugăciunea, priveghind şi lucrând cu stăruinţă; drept aceea, vrednic eşti de laude ca acestea:
Bucură-te, lauda Bisericilor pe care le-ai împodobit cu pictură !
Bucură-te, podoabă a iubitorilor de sfinţenie !
Bucură-te, înfrumuseţare a ctitoriilor brâncoveneşti !
Bucură-te, cel ce ai zugrăvit în sufletul tău Chipul lui Hristos !
Bucură-te, cel în care Se odihneşte Duhul Sfânt !
Bucură-te, cel ce ţi-ai sporit darul prin nevoinţe !
Bucură-te, neostenit lucrător în Sfintele Biserici !
Bucură-te, cel ce arăţi prin lucrarea ta că ai cunoscut Taina Chipului veşnic!
Bucură-te, mărturisitor al smereniei şi al Slavei lui Hristos !
Bucură-te, povăţuitor al pictorilor începători !
Bucură-te, împreună vorbitor cu Îngerii !
Bucură-te, căutător al sfinţeniei, care este împlinirea omului !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 6
Icoana Preasfintei Treimi este ca un luceafăr între Icoanele zugrăvite de tine, că toată dragostea şi evlavia inimii tale le-ai unit cu stăruinţa în lucrare, pentru a înălţa mintea privitorului dincolo de marginile Icoanei, la Cel necuprins, şi a-I aduce lui Dumnezeu Celui întreit în Persoane, cuvenita închinare şi cântarea: Aliluia!
Icosul 6
După ce harnica Tudora, soţia ta, s-a mutat în veşnice lăcaşuri, Cuvioase Părinte, împreună cu cel mai mic fiu al tău, Gheorghe, te-ai închinoviat în Mânăstirea Mărgineni, a cărei Biserică ai înfrumuseţat-o, cândva, cu chipurile Sfinţilor. După o vreme, amândoi aţi luat chipul îngeresc şi v-aţi nevoit în obşte, apoi, trecând fiul tău la Domnul, ai mers la Schitul Robaia şi ai fost încredinţat duhovniceşte ocrotirii marelui Cuvios Pafnutie din Egipt, iar noi, pentru vieţuirea ta cea sfântă, te cinstim cu laudele acestea:
Bucură-te, cel deprins din tinereţe cu vieţuirea îngerească !
Bucură-te, cel neînfricoşat de ispitirile lumeşti !
Bucură-te, cel doritor de apa vieţii veşnice !
Bucură-te, cel ce te-ai încins cu legătura smeritei cugetări !
Bucură-te, cel ce ai avut dragostea drept acoperământ !
Bucură-te, ostaş vrednic al Împăratului ceresc !
Bucură-te, cel ce ai alungat din suflet tulburările vrăjmaşului !
Bucură-te, cel ce, prin vieţuire curată, îndemni la pocăinţă !
Bucură-te, cel răsplătit de Domnul cu viaţa veşnică !
Bucură-te, cel ce te-ai ridicat prin har la asemănarea cu Hristos !
Bucură-te, cel mult rugător şi smerit cugetător !
Bucură-te, iconar povăţuit în viaţă de Duhul Sfânt !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 7
Ziua şi noaptea ai cugetat la Smerenia şi Slava Domnului, ai privit frumuseţile sfinţeniei cereşti pe care le-ai zugrăvit în Biserici şi, cu luare aminte, gândeai mereu cum să ajungi la dobândirea mântuirii în Hristos, pe Care neîncetat Îl slăveai în inima ta, în tăcere faţă de oameni, dar cu mare strigare din suflet către Dumnezeu, lăudându-L şi cântându-I: Aliluia!
Icosul 7
Pe Cel nevăzut L-ai făcut văzut, zugrăvindu-L cu penelul în Biserici şi pe Icoane, prin lumini şi culori, dar L-ai zugrăvit şi în sufletul tău prin dobândirea virtuţilor, mai ales prin smerita cugetare la frumuseţile cele cereşti, prin tăcerea faţă de oameni şi neosândirea lor; de aceea, îţi aducem aceste cuvinte de laudă:
Bucură-te, cel ce ai făcut văzut pe Cel nevăzut şi veşnic !
Bucură-te, văzător al celor necuprinse de gând !
Bucură-te, cel îmbrăcat în veşmântul smeritei cugetări !
Bucură-te, zugrav în Icoane al Tainelor Cuvântului-Hristos !
Bucură-te, lăcaş luminat de Soarele dreptăţii !
Bucură-te, cel ce ai mărturisit în Icoane adevărul Întrupării Celui nevăzut !
Bucură-te, cel ce ai îndrăgit curăţia sufletului ca Icoană a harului !
Bucură-te, cel ce ai răspuns chemării cereşti de a vesti lumina Sfinţilor !
Bucură-te, cel ce ai înfrânt mândria cu puterea Crucii !
Bucură-te, cel ce ai împlinit chemarea Domnului cu smerită ascultare !
Bucură-te, cel ce ţi-ai păzit inima cu mintea veghetoare !
Bucură-te, cel ce nu ai căutat slava şi bogăţia lumească !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 8
Dumnezeu Cel nevăzut, necuprins şi neapropiat, Cel mai presus de mintea, de vederea şi de înţelegerea oamenilor, S-a făcut văzut prin Chipul Fiului Său întrupat şi a descoperit Tainele sfinţirii omului prin Lucrarea lui Hristos şi prin Harul Duhului Sfânt în inima ta, pentru care ai mulţumit Sfintei Treimi, cântând: Aliluia!
Icosul 8
Porţile cereşti ţi s-au deschis şi ai văzut frumuseţile Raiului, cel ce ai căutat să înţelegi Tainele frumuseţii Dumnezeieşti, iar noi, deşi cuprinşi de stricăciunea păcatului, cu bucurie aducem ţie cântări ca acestea:
Bucură-te, moştenitor al darurilor cereşti !
Bucură-te, cel binecuvântat de Dumnezeu-Tatăl !
Bucură-te, cel ce ai odihnit în inimă pe Dumnezeu-Cuvântul !
Bucură-te, sălăşluire curată a Sfântului Duh !
Bucură-te, cel ce ai deschis ferestre către cer !
Bucură-te, cunună a nevoitorilor monahi !
Bucură-te, făclierul pictorilor de Icoane !
Bucură-te, cel ce ai avut adevărata înţelepciune !
Bucură-te, cel ce ai cugetat Ia viaţa veşnică !
Bucură-te, cel înnoit prin Lucrarea Duhului Sfânt !
Bucură-te, cel ce ţi-ai lucrat mântuirea cu multă răbdare !
Bucură-te, cel ce ai avut pocăinţa drept călăuză !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 9
Mintea mea nu poate înţelege Tainele cereşti, când se îngrijeşte de lucrurile pământeşti trecătoare, iar inima mea este atrasă de lucruri pătimaşe şi se arată neroditoare la rugăciune; însă tu, Cuvioase Părinte Pafnutie, cel ce ai cunoscut Tainele Duhului Sfânt şi ai supus trupul cel stricăcios sufletului nemuritor, povăţuieşte-mă şi pe mine să aduc Stăpânului Hristos lucrarea mâinilor spre mântuire şi să cuget la viaţa veşnică în tăcere, aşa cum ai făcut şi tu pe Pământ, ca să-I cânt şi eu lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9
După cum, în timpul vieţii pământeşti, ai împodobit Bisericile cu chipurile celor plăcuţi Domnului, tot aşa şi mintea şi inima ţi le-ai împodobit cu gânduri duhovniceşti, apropiindu-te de Dumnezeu şi unindu-te cu El prin rugăciunile şi mijlocirile Sfinţilor; cu aceştia roagă-te împreună pentru cei ce te cinstesc pe tine, grăind:
Bucură-te, vieţuitor pe pământ în părtăşie cu Sfinţii !
Bucură-te, cel ce ai intrat în bucuria Drepţilor !
Bucură-te, cel ce ai purtat şi chipul îngeresc !
Bucură-te, cel ce, prin lucrarea ta, ai învăţat pe neştiutorii de carte !
Bucură-te, cel ce ai adus pe cele nevăzute la vedere tuturor !
Bucură-te, cel ce ai zugrăvit în Biserici frumuseţile cereşti !
Bucură-te, lumină călăuzitoare pe căile dreptăţii !
Bucură-te, cel ce ţi-ai pus lucrarea ta ca pe o candelă arzând la Altar !
Bucură-te, cel ce ai purtat în inima ta harul sfinţitor !
Bucură-te, cel ce arăţi prin chipuri sfinte calea spre mântuire !
Bucură-te, călăuzitor al doritorilor de frumuseţe înduhovnicită !
Bucură-te, dascăl iscusit şi părinte sufletesc al iconarilor !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 10
Întru adâncă smerenie şi în tăcere îndelungată ai vieţuit şi ai lucrat, Cuvioase Părinte Pafnutie, lepădând orice cugetare deşartă a acestei lumi şi cu gânduri Dumnezeieşti ţi-ai împodobit sufletul, privind cu ochii trupeşti la Sfinţii pe care îi zugrăveai în Biserici şi pe Icoane, iar ochii minţii înălţându-i la frumuseţile cereşti, pentru care lăudai pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul 10
Cu mâinile tale, ridicate ca la rugăciune, pictai cu iscusinţă, pe pereţii Bisericilor sau pe Icoane, chipurile Sfinţilor prin ale căror mijlociri ai dobândit de la Dumnezeu darul zugrăvirii de Icoane şi lumina sfinţeniei, pentru care, Cuvioase Părinte Pafnutie, te lăudăm aşa:
Bucură-te, cel ce ţi-ai sfinţit mâinile prin lucrare şi rugăciune !
Bucură-te, cel ce te-ai împărtăşit de lumina Sfinţilor !
Bucură-te, iconom credincios al Harului Dumnezeiesc !
Bucură-te, cel ce ai înmulţit talantul dat de Dumnezeu !
Bucură-te, cel ce prin Sfinte Icoane ai luminat conştiinţe nedumerite !
Bucură-te, înţelepţire tainică a iconarilor şi pictorilor bisericeşti !
Bucură-te, nădejde şi îndemn al doritorilor de învăţătură !
Bucură-te, cel ce prin smerenie ai primit har de la Domnul !
Bucură-te, chip al adevăratului artist rugător !
Bucură-te, luminător în tăcere al credincioşilor mireni !
Bucură-te, bucurie negrăită a monahilor-iconari !
Bucură-te, cel ce te-ai nevoit în tăcere, biruind vorbirea deşartă !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 11
Ca un pom plin de roade te-ai arătat în vieţuirea pământească, Sfinte al lui Dumnezeu, Cuvioase Părinte Pafnutie, lăsându-ne moştenire multe Biserici şi Icoane pictate, din care înţelegem strădania ta, dar şi talantul pe care l-ai primit de la Dumnezeu, fiind ocrotit de oameni de bună credinţă şi doritori de tot binele pentru neamul nostru; prin toate acestea, cu recunoştinţă, ai îndeplinit vechea rânduială monahală roagă-te şi lucrează pentru a lăuda pe Dumnezeu în linişte prin lucrarea mâinilor tale, cântând: Aliluia!
Icosul 11
În turnul tăcerii cu folos te-ai adăpostit de furtuna şi împrăştierea vorbelor deşarte şi de negura cugetărilor urâte, iar de la acea înălţime L-ai simţit pe Hristos mai aproape de tine; astfel, în Icoane, L-ai zugrăvit privind la noi blând şi cu nădejde şi chemându-ne la mântuire, spre bucuria duhovnicească a celor ce te laudă, zicând:
Bucură-te, lucrător neostenit al tăcerii cu folos !
Bucură-te, cel ce ai nimicit vorbirea deşartă din sufletul tău !
Bucură-te, cel ce ne povăţuieşti la linişte sufletească !
Bucură-te, cel ce îndemni la doririle Dumnezeieşti !
Bucură-te, cel rugător şi lucrător între cer şi pământ !
Bucură-te, cel ce ai avut mereu dor de cer şi de sfinţenie !
Bucură-te, iscusit zugrav al Tainelor cereşti !
Bucură-te, cel ce ai intrat în Bucuria Sfintei Treimi !
Bucură-te, cel ce ai atins Lumina cea neapusă !
Bucură-te, cel ce ai trecut peste toate cursele vicleanului !
Bucură-te, cel ce ţi-ai pregătit în timpul vieţii lăcaş veşnic !
Bucură-te, cel ce ai zugrăvit în Icoane blândeţea Sfinţilor !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 12
Toate săltările trupului le-ai potolit cu deprinderea rugăciunii şi cu stăruinţa pictării Icoanelor, având pilde de vieţuire pe Sfinţii zugrăviţi pe icoane sau pe zidurile Bisericilor, întru lumina Învăţăturii lui Hristos, încât ţi s-au descoperit Tainele înţelepciunii celei de sus, prin care primeai îndemn să te îndepărtezi de desătările pământeşti şi să-ţi ridici mintea la bucuriile cereşti, pentru a lăuda pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul 12
În toată vremea ai lucrat la înălţime, între cer şi pământ, şi te-ai străduit să faci deplin lucrul tău şi să-ţi ridici gândul la Dumnezeu prin ruăciune şi smerită cugetare; astfel având în afară tăcere desăvârşită, iar în suflet pururea vorbind cu Dumnezeu şi cu Sfinţii Lui, te-ai nevoit să înmulţeşti talantul harului după măsura darului, iar noi te lăudăm, zicând:
Bucură-te, cel ce ţi-ai îndreptat gândul spre lumina Taborului !
Bucură-te, cel ce ţi-ai răstignit mândria prin Crucea Golgotei !
Bucură-te, cel ce nu ai iubit slava acestei lumi trecătoare !
Bucură-te, cel ce te-ai unit cu Hristos prin gând şi lucrare !
Bucură-te, cel ce ai cântat mereu frumuseţile cereşti !
Bucură-te, cel ce ai făcut să crească întru tine Dumnezeiasca lumină !
Bucură-te, iconar al Cuvântului-Hristos, lucrător în Sfinţii Săi !
Bucură-te, minte luminată de Razele Duhului Sfânt !
Bucură-te, slăvitor al Preasfintei Treimi !
Bucură-te, tălmăcitor al cuvintelor Vieţii în chipuri sfinte !
Bucură-te, cel ce te veseleşti acum împreună cu oştile îngereşti !
Bucură-te, moştenitor al unui lăcaş strălucit în Casa Tatălui ceresc !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 13 (acest Condac se zice de trei ori)
O, Sfinte Cuvioase Părinte Pafnutie, văzător al frumuseţilor cereşti, cel ce te-ai împodobit cu smerenia şi tăcerea în viaţa pământească şi, cu multă dăruire, ai zugrăvit Biserici şi Icoane, roagă-te lui Dumnezeu să lepădăm somnul cel greu al lenevirii pricinuitoare de moarte sufletească şi să ne împodobim sufletul cu lucrarea faptelor bune, să biruim vorbirea deşartă prin tăcerea sfântă, iar judecarea aproapelui prin neosândire şi să căutăm pacea cu toţi şi sfinţenia, ca să cântăm Sfintei Treimi: Aliluia!
Apoi, se zice iarăşi Icosul 1 :
Cu darul zugrăvirii de Icoane fiind împodobit de Hristos, Cuvioase Părinte Pafnutie, te-ai străduit să pictezi chipurile Sfinţilor având în sufletul tău smerenie adâncă şi mare evlavie; pentru aceasta, Mântuitorul te-a luminat, ca pe regele Avgar al Edesei, să, zugrăveşti şi în inima ta Chipul Cuvântului Celui mai înainte de veci, Cel ce şi pe tăbliţa inimii mele, cu Harul Duhului şi cu Binecuvântarea Tatălui, scrie aceste cuvinte de laudă prin care te cinstesc pe tine:
Bucură-te, chip al omului înDumnezeit !
Bucură-te, pictor de Icoane luminat de Duhul Sfânt !
Bucură-te, sălaş duhovnicesc al Tainelor negrăite !
Bucură-te, văzător al celor tăinuite oamenilor !
Bucură-te, căutător al frumuseţilor cereşti !
Bucură-te, cel cei ai aflat talantul de iconar !
Bucură-te, pildă a monahilor iubitori de desăvârşire !
Bucură-te, povăţuitor al credincioşilor spre mântuire !
Bucură-te, cel ce te odihneşti în lumina Sfinţilor !
Bucură-te, cel ce aduci bucurie cetelor îngereşti !
Bucură-te, cel ce ai oglindit frumuseţile Raiului !
Bucură-te, cel ce ai zugrăvit chipuri duhovniceşti !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
după care rostim această:
Rugăciune
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce eşti Chipul lui Dumnezeu Tatăl, Care ne-a creat pe noi, oamenii, privind inainte la chipul Tău, Tu ai rânduit ca, prin Icoanele care împodobesc Bisericile creştine ortodoxe, să înţelegem că nu suntem niciodată singuri în Biserică, ci ne aflăm împreună cu Dumnezeu şi cu prietenii Săi, Sfinţii, pe care îi arată chipurile lor din Icoane. Cu Sfinţii vorbim în rugăciune, îi cinstim cu închinare, îi lăudăm în cântări, le sărutăm chipurile şi împreună cu ei, Te 1ăudăm pe Tine, Hristoase-Doamne, Unul din Sfânta Treime; de aceea, când intrăm şi ne rugăm în Biserică, ni se pare că stăm în cer, în Casa lui Dumnezeu, iar Sfinţii, casnicii Lui, devin mijlocitorii sau rugătorii noştri către Tine, Mântuitorule, Singurul Mijlocitor între Dumnezeu şi om. Primeşte deci şi rugăciunile cele pentru noi ale Sfântului şi Cuviosului nostru Părinte Pafnutie, iconarul cel harnic şi rugător, tăcut şi blând, prin care ajută-ne să zugrăvim în sufletul nostru Chipul Tău, al blândului Păstor, după cum L-a zugrăvit în Icoane şi în sufletul său, ca să ne călăuzească şi pe noi pe calea mântuirii spre Împărăţia cerurilor, în lăcaşurile Tatălui ceresc şi să vieţuim în Lumina, Pacea şi Bucuria Preasfintei Treimi, împreună cu Maica Domnului şi cu toţi Sfinţii, în vecii vecilor! Amin!
Apoi, se cântă Condacul 1 :
,,Mână purtată de Duhul Sfânt", ai fost numit după dreptate, Cuvioase Părinte Pafnutie; de aceea, cum va putea oare mintea mea cea întinată de gânduri pătimaşe să zugrăvească în cuvinte Icoana vieţii tale celei fericite? Însă, ştiind bine neputinţa mea, precum şi dorirea pe care o am spre cinstirea ta, roagă-te Domnului ca să-ţi pot cânta:
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Apoi, rostim Rugăciunea :
Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi preanevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai s1ăvită, fără, de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Şi apoi se face :
Otpustul
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale, ale Sfântului Cuvios Pafnutie-Pârvu Zugravul şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi !
Amin !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.