Prea mult din timpul meu l-am irosit departe de bunul și iubitul Dumnezeu.

 Oamenii au obiceiul de a face bilanțuri la sfîrșit de an îșiruindu-și reușitele și isprăvile. 

De cînd mă țin minte, am avut mereu în minte doar ceea ce nu am făcut și nu am învățat din cele ce mi-am propus. Această trăsătură sufletească a căpătat un sens mai bun atunci cînd am descoperit Biserica și taina spovedaniei. 

În paradoxul dumnezeiesc, vederea propriei neputințe și înfrîngeri ne înalță, iar pomenirea faptelor bune și a isprăvilor ne prăbușește în zădărnicie. 

Și în acest an nu am isprăvit nimic din lucrarea pe care ar fi trebuit să o lucrez asupra sufletului meu: nu am adăugat nimic nici la virtuți, nici la dragostea pe care am dorit să o revărs asupra tuturor. Prea mult din timpul meu l-am irosit departe de bunul și iubitul Dumnezeu. 

Mă rog, dar, să-mi dea Hristos încă un an în care să o iau de la-nceput cu harul Său mângâietor 

Vă iert și eu și vă iubesc cu dragostea lui Hristos Domnul nostru și Mîntuitorul! 

- Savatie Bastovoi