Martisorul, un talisman magic

Martisorul reprezinta una dintre cele mai vechi sarbatori ale poporului roman, obiceiul fiind cu mult anterior crestinismului si aflandu-se in legatura cu scenariul ritual al noului an agrar, celebrat de la 1 martie. Sarbatoarea si-a pierdut insa, din pacate, complet vechile semnificatii. Astazi, martisorul reprezinta un simbol al dragostei si al prieteniei, un semn de apreciere si respect. S-a pierdut insa complet, cel putin in zona urbana, caracterul lui de talisman cu intreaga sa incarcatura magica. Astazi, drept martisor se fac cadou cele mai felurite obiecte, uitand cateodata sa se ataseze chiar si traditionalul snur impletit dintr-un fir alb si unul rosu. Initial, martisorul reprezenta o amuleta formata din pietricele vopsite in alb si rosu sau dintr-o moneda rotunda de argint sau de aur, plasata pe un fir alb-negru sau alb-albastru, astazi impunandu-se insa varianta - si ea traditionala - de alb-rosu.

Conform descoperirilor arheologice de la Schela Cladovei, care au scos la iveala amulete asemanatoare martisorului traditional, aceste obiceiuri dateaza pe meleagurile noastre de acum aproximativ 8.000 de ani. Prima atestare documentara apare insa abia intr-o lucrare a lui Iordache Golescu.
Aceasta sarbatoare traditionala a inceputului primaverii o regasim in toate tinuturile locuite de romani si de aromani. Ea apare insa si in unele zone invecinate. Cu diferente minore, o regasim in Bulgaria, sub numele de Martenitsa si, in forme asemanatoare, in Albania si Italia. Majoritatea specialistilor considera ca originea sarbatorii este daco-tracica. Ea prezinta insa si influente romane. Atat la romani, cat si la geto-daci, anul incepea la 1 martie. Numele lunii martie, numita popular martisor sau mart, este originar in numele zeului Marte, zeu al razboiului, dar si al fertilitatii si al vegetatiei, luna martie si, in particular, sarbatoarea martisorului fiind si ele direct legate de renasterea naturii. Dar si la traci il gasim pe Marsyas Silen, considerat inventatorul flautului, zeul trac al carui cult era dedicat fertilitatii si vegetatiei, o la fel de plauzibila originare a numelui de Martisor.
Sosirea primaverii si in particular martisorul sunt legate si de o alta straveche zeitate a pamantului, Baba Dochia, personaj traditional de la care ne vin si celebrele babe, de la 1 la 9 martie. Legendele Babei Dochia pun in paralel, pe deoparte, toarcerea firului Martisorului in timp ce aceasta urca oile la munte, fir simbolizand zilele anului, iar pe de alta parte, firul vietii copilului, tors de Ursitoare la nasterea micutului. In legenda apare si Martisor, un tanar barbat, care, cu o floare magica, o salveaza pe fata babei de rautatile acesteia, pentru ca apoi sa o pedepseasca pe insasi Baba Dochia, Martisor purtand semnificatia luptei binelui cu raul.
In afara de legendele Babei Dochia, o alta poveste ne relateaza cum Soarele, coborand pe Pamant in chip de fata, a fost rapit de un zmeu si inchis in palatul acestuia. Vaduvita de binefacerile soarelui, intreaga natura a fost cuprinsa de jale pana ce un tanar curajos a pornit in cautarea zmeului, pentru a o elibera pe preafrumoasa fata. Dupa un an de cautari l-a descoperit si a reusit sa-l infranga, la capatul unei lupte grele. Soarele s-a reintors pe cer, aducand primavara si fericirea in sufletele tuturor, dar preaviteazul tanar, ranit de zmeu, a ramas insangerat in zapada, dandu-si ultima suflare. In locurile in care zapada s-a topit au rasarit ghioceii, adevaratii vestitori ai primaverii. Si povestea spune ca de atunci lumea cinsteste memoria tanarului, Martisorul vestind in fiecare an venirea primaverii, firul alb-rosu simbolizand dragostea si curajul tanarului si prima floare a primaverii.
Dupa o alta poveste, raspandita in special dincolo de Prut, la inceput de martie, frumoasa Primavara, observand ca de sub zapada rasare un ghiocel, a dat zapada la o parte si a rupt ramurile spinoase din jurul lui. Dar Iarna s-a infuriat si a dezlantuit vantul si gerul pentru a ingheta si a distruge frageda floare. Primavara, incercand sa o salveze, s-a grabit sa o acopere cu mainile ei. S-a intepat insa intr-un spin si din deget i s-a prelins o picatura de sange, care a readus ghiocelul la viata, iarna fiind astfel definitiv invinsa. Culorile Martisorului simbolizeaza de atunci sangele rosu al Primaverii si zapada alba a Iernii.
O legenda din Bulgaria, culeasa in secolul al XX-lea, povesteste cum un personaj de poveste, vrand sa trimita un mesaj cu ajutorul unui porumbel alb, acesta a fost lovit de o sageata. Mesajul a ajuns totusi la destinatie, dar firul alb, cu care era legata depesa, a fost inrosit de sangele porumbelului. De atunci ar fi aparut traditia firului alb-rosu.
Deosebit de interesant este si un studiu dedicat Martisorului de catre George Cosbuc. Cum, traditional, Martisorul era reprezentat in special de un ban de argint si cum, in traditia populara, rotundul este asociat soarelui si albul - puterii si fortei, Cosbuc putea afirma ca martisorul este un simbol al soarelui primaverii, facand in acelasi timp afirmatia ca: Martisorul e un simbol al focului si al luminii, deci si al soarelui. Poporul nostru il cunoaste si il tine in mare cinste, si il poarta copiii, fetele si mai rar nevestele si flacaii, fiindca el e crezut ca aducator de frumusete si de iubire. Taranii pun copiilor martisoare ca sa fie curati ca argintul si sa nu-i scuture frigurile, iar fetele zic ca-l poarta ca sa nu le arda soarele si cine nu le poarta are sa se ofileasca. Poporul mai stie ca Martisorul trebuie purtat ca lucru sfant, nu asa ca podoaba ori ca jucarie. Scopul purtarii lui este sa-ti apropii soarele, purtandu-i cu tine chipul, cam cu acelasi rost cum purtam noi o cruce ori un chip al lui Hristos in san. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ti-l faci binevoitor sa-ti dea ce-i sta in putere, mai intai frumusete ca a lui, apoi veselie si sanatate, cinste, iubire si curatie de suflet.
In acelasi timp, se poate spune ca snurul martisorului impletit din cele doua fire - alb si rosu - reprezinta la randul lui un simbol al trecerii de la iarna cea alba la primavara clocotind de viata, ca focul sau ca sangele. Conform credintei populare, se poate spune ca rosul - dat de foc, sange si soare - corespunde vitalitatii femeii, iar albul zapezii, al apelor inspumate si al norilor de pe cer semnifica intelepciunea barbatului, astfel incat snurul exprima impletirea inseparabila a celor doua principii, feminin si masculin.
In varianta alb-negru, el reprezinta unitatea contrariilor, intuneric-lumina, frig-cald, moarte-viata, pe care o gasim in „funia anului” toarsa de Baba-Dochia, la fel cum binele si raul se regasesc in firul vietii tors de Ursitoare. Albul este simbolul puritatii, lumina ca suma a tuturor culorilor, reprezinta Cerul si Tatal Atotputernic. Negrul este culoarea distinctiei, a originarii, a fecunditatii si fertilitatii, a solului roditor, reprezinta mama originara, pamantul.
Daca ne referim la varianta rosu-alb si ne reamintim de traditia romana, conform careia luna martie reprezenta perioada optima pentru a incepe o campanie militara, putem asocia firului rosu vitalitatea, iar celui alb, victoria. Rosu simbolizeaza focul, sangele si viata, fiind asociat principiului feminin, in timp ce albul corespunde zapezii, apei inspumate, norilor si intelepciunii masculine. Astfel, firul martisorului reprezinta unitatea principiilor feminin si masculin, forta vitala care asigura ciclul etern al naturii. Si moneda de argint, adica martisorul traditional, corespunde acestei reprezentari, forma rotunda a monezii fiind asociata soarelui, respectiv principiului masculin, in timp ce argintul este asociat lunii, adica principiului feminin.
Este important de subliniat ca acest cuplu de culori, alb-rosu, este omniprezent in folclorul daco-roman, astfel il regasim in steagul calusarilor, la bradul de nunta, la podoabele junilor, la sambra oilor si in multe alte obiceiuri stravechi.
Martisorul avea rolul unui talisman magic menit sa-l apere pe cel care il purta, snurul alb-rosu trebuind sa-i asigure putere si sanatate. Se credea ca, in felul acesta, copiii erau aparati de rele si de boli si ca aveau sa fie sanatosi precum argintul si rosii la fata precum culoarea rosie din snur. Fetele isi atarnau firul impletit la gat, in credinta ca nu vor fi arse de soare peste vara, conform zicalei: Cine poarta martisoare / Nu va fi parlit de soare.
Martisorul era un simbol purtat cu multa demnitate si chiar solemnitate de catre membrii societatii traditionale, care evitau orice comportament necivilizat in perioada in care martisorul le impodobea imbracamintea. Rostul lui era ca prin magia impletirii armonioase a celor doua fire ce simbolizau unitatea contrariilor sa aduca sanatate si paza de boli. Dar el reprezenta in acelasi timp o intrupare a bucuriei de a trai, a dragostei de viata, un semn prin care oamenii salutau renasterea naturii. Martisorul a reprezentat simbolul soarelui atotputernic si al puritatii sufletesti si probabil ca nu gresim daca spunem ca a darui un Martisor inseamna a darui o farama de soare. Folcloristul Simion Florea Marian presupune ca în Moldova si Bucovina Martisorul era compus dintr-o moneda de aur sau de argint, prinsa cu un snur alb-rosu, si era purtat de copii in jurul gatului. De obicei, femeile il purtau in primele 12 zile sau pe tot parcursul lunii martie, pana la alte sarbatori, Mucenici, Florii, Paste, Arminden sau pana la inflorirea anumitor copaci, pana ce se aude cucul cantand sau pana la venirea berzelor sau a altor pasari calatoare, in functie de traditia fiecarei zone in parte. Cu ajutorul monedei era cumparat cas si vin rosu conform credintei ca astfel fata lor va ramane, pentru tot anul urmator, alba precum casul si rumena precum vinul rosu. De altfel, ziua scoaterii martisorului era marcata de o petrecere numita bautul martisorului. In final, martisorul era prins de ramurile inflorite ale unui pom fructifer pentru a aduce belsug sau era aruncat in directia din care veneau pasarile calatoare spunand: Ia-mi negretele si da-mi albetele!In unele zone era pus sub closca sau agatat la icoana. Exista de asemenea credinta ca dorinta pusa in timp ce atarnai martisorul in copac urma sa se indeplineasca numaidecat, astfel ca la inceputul lui aprilie in multe sate pomii sunt impodobiti de martisoare. Dar agatatul martisorului in copac era legat si de credinta ca astfel magia lui era transmisa asupra naturii, sporindu-i roadele.
In unele localitati transilvanene martisoarele sunt agatate de usi, ferestre sau de coarnele animalelor domestice, pentru ca astfel sa fie speriate duhurile rele. In unele zone ale Moldovei, de 1 martie, fetele ofera martisoare baietilor pentru ca ulterior si acestia sa ofere la randul lor martisoare fetelor. In unele comunitati traditionale ale Bucovinei, si astazi fetele mai ofera martisoare flacailor din sat. Aromanii arborau martisoarele in ajun, adica in seara zilei de 28 sau de 29 februarie. La sfarsitul secolului al XIX-lea, copiii, atat fetele, cat si baietii, primeau de la parinti, in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui, cate un martisor. Se credea ca purtatorii Martisorului vor fi sanatosi si frumosi ca florile, placuti, dragastosi si norocosi, feriti de boli si de deochi. In vechime, martisorul era daruit atat fetelor, cat si flacailor si era purtat fie prins in piept, fie legat la mana sau la gat.
Astazi, traditia, semnificatia si magia s-au pierdut. A disparut banutul purtator de noroc al dacilor. S-a mai pastrat firul alb-rosu, dar fara sa se mai cunoasca semnificatia lui. S-a incetatenit insa obiceiul ca orice femeie, doamna sau domnisoara, sa primeasca cate un martisor si sa se mandreasca cu ele. In egala masura, este o adevarata obligatie pentru orice barbat sa ofere cate un martisor iubitei, sotiei, mamei, altor rude de sex feminin, sefei, colegelor si prietenelor. Astazi, martisoarele au cele mai felurite forme si sunt realizate din cele mai diferite materiale. Dar cele mai apreciate sunt in continuare cele de argint.
(Precizare: Martisorul nu are nici o legatura cu ziua de 8 martie, o sarbatoare care a aparut in 1910 cu o bogata incarcatura ideologica, in cadrul Conferintei Internationale a Femeilor Socialiste desfasurate la Copenhaga. Revolutionara  Clara Zetkin, nascuta in Saxonia si decedata in URSS, a facut atunci aceasta propunere pentru a omagia miscarea de protest desfasurata la 8 martie 1857 la New York de catre un grup de revolutionare ce isi cereau drepturile, dar si abolirea valorilor traditionale si religioase.) 

https://www.daciccool.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2755:martisorul-un-talisman-magic&catid=268:legende-datini-si-obiceiuri&Itemid=827

Martie, martisor

In Antichitate, anul incepea in data de 1 martie, odata cu venirea primaverii. Romanii, dar si alte popoare, precum dacii, considerau primele noua zile ale acestei luni foarte importante, caci ele indicau felul in care urma sa se desfasoare intregul an. De aici si obiceiul babelor: fiecare isi alege una din cele noua zile/babe. In functie de cum este ziua respectiva, asa ii va merge tot anul. O zi frumoasa inseamna un an spornic si imbelsugat, iar o zi cu ninsoare, ploaie sau vant inseamna un an dificil si lipsit de noroc. 

Cea mai cunoscuta dintre babe este Baba Dochia. Aceasta e o batrana cu toane, capricioasa, suparacioasa si chiar rautacioasa, mai ales cu nora sa. Legenda spune ca o chinuia mereu pe nora ei, trimitand-o sa indeplineasca tot felul de sarcini dificile. Intalnindu-se cu Dumnezeu si cu Sfantul Petru, acestea au sfatuit-o pe nora sa culeaga ghiocei si alte floricele si sa i le duca batranei. Baba Dochia, vazand florile, a dedus ca a venit primavara, astfel ca a plecat cu oile la pascut, la munte. Dumnezeu si Sfantul Petru au facut sa fie frumos si insorit timp de cateva zile, insa dupa ce baba si-a dat jos cele noua cojoace, a inceput vremea rea, cu frig, ger si ninsori. Baba Dochia a inghetat, fiind astfel pedepsita pentru rautatea ei. Prin urmare, indemnul acestui inceput de luna si al acestei povesti educative este tocmai de a fi mai ingaduitori, mai putin rautaciosi, de a ne gandi mai mult la ceilalti, la cei din jur, la greutatile lor, de a ne apleca mai mult asupra sufletescului, de a ne regla mai bine comportamentul social.
Nu se stie exact de unde vine numele de martisor – unii spun ca de la Marte, care la romani era zeul razboiului, dar in acelasi timp zeul vegetatiei, al fertilitatii si al renasterii naturii. Altii sustin ca provine de la Marsyas Silen, zeul trac al vegetatiei si al fertilitatii si inventator al flautului. Iar altii spun ca vine de la Martenita, baba bulgarilor, care avea un comportament asemanator cu al Babei Dochia de la noi. In orice caz, semnificatia impletirii celor doua culori in firul martisorului ne vorbeste despre unitatea principiilor, armonie. Albul este, cumva, o culoare a masculinitatii, semnificand intelepciune, in timp ce rosul este o culoare mai degraba feminina, semnificand viata, pasiunea, dragostea. Impreuna si in armonie, masculinul si femininul creeaza lumea, creeaza noul an.
In mod traditional, firul ros-alb se lega de un banut de argint. Acest banut este tot o unitate a principiilor, caci forma rotunda este a Soarelui, iar argintul, argintiul este specific Lunii. Banutul reprezinta, prin urmare, imbinarea dintre forta Soarelui, masculina, si sensibilitatea Lunii, feminina.
Martisorul era oferit de barbati femeilor. Era purtat, de asemenea, de copii si de fetele tinere. In unele locuri, e purtat insa si de barbati. Martisorul e insotit de un buchet de flori, caci primavara inseamna mai ales flori: ghiocei, branduse, narcise, zambile... Aceste flori, chiar daca sunt mici si plapande, ca in cazul ghiocelului, reprezinta forta naturii, caci ele inving frigul si isi itesc capul, cu indrazneala, chiar si din zapada. De asemenea, multe dintre legendele lor sunt povesti de dragoste si de iubire. De aceea, cand sunt oferite drept cadou, ele semnifica, la fel ca martisorul, iubirea, armonia, intelegerea intre cele doua principii care stau la temelia lumii.
Obiceiul martisorului este unul specific zonei balcanice, fiind vechi de peste doua milenii, deci cu radacini precrestine. Semnificatia lui este comuna la popoarele de aici: bucuria, norocul, protectia. Cu toate acestea, intre martisorul romanesc si martenita bulgarilor exista destule diferente. Martenita a aparut in perioada constituirii statului bulgar, in secolul al VII-lea. Se sarbatoreste pe 1 martie, cand oamenii isi leaga la rever un snur impletit dintr-un fir alb si unul rosu, pe care il poarta pana cand primavara isi intra in drepturi pe deplin, cand apar prima barza sau prima randunica.
Despre semnificatiile acestor obiceiuri legate de luna martie a vorbit si Cecilia Caragea, consultant comunicare, in cadrul emisiunii Identitati de pe TVR 2.

https://www.daciccool.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=7420:martie-martisor&catid=268:legende-datini-si-obiceiuri&Itemid=827

Babele, legenda si traditie

Inceputul primaverii este legat, pentru noi, romanii, de o traditie autentica, ce se pierde in negura timpului. Traditia poporului roman asociaza zilele cuprinse intre 1 si 9 martie cu babele, simbol al valorilor familiale traditionale si garantie a vietii vesnice. In credinta populara, babele sunt inzestrate cu puteri magice, care le permit sa influenteze starea vremii. Cea mai cunoscuta dintre aceste batrane fabuloase este Baba Dochia, cea care, în primele zile ale lui martie, incepe sa dezbrace, unul cate unul, cele noua cojoace care i-au tinut de cald in friguroasele luni de iarna.

Pentru noi, romanii, luna martie are o incarcatura profund simbolica: pe langa Martisor si 8 martie, in traditia romaneasca se pastreaza si mitul Babei Dochia. De-a lungul timpului, Baba Dochia a servit drept sursa de inspiratie pentru numeroase legende, care au imaginat-o pe batrana Dochia sub cele mai diverse chipuri. De plida, in mitul Traian si Dochia, Baba Dochia sta la baza etnogenezei poporului roman. In acest mit, Dochia este fiica regelui Decebal, de ea indragostindu-se imparatul Traian, cuceritorul Daciei. Se spune ca, fiind urmarita de trupele lui Traian, Dochia isi gaseste refugiul in munti, unde, cu ajutorul Maicii Domnului, se transforma intr-o batrana care pastoreste o turma de oi. O dovada naturala in sprijinul acestui mit intemeietor ar putea fi reprezentata de binecunoscutele stanci Babele, din muntii Bucegi.
Potrivit altor legende, Baba Dochia este o soacra rea si cicalitoare, care vrea sa scape de nora ei, supunand-o la tot felul de incercari. Asa se face ca, intr-o zi, fata este trimisa la rau, sa spele lana alba pana cand, in mod paradoxal, aceasta s-ar innegri. Necajita ca nu poate sa indeplineasca vointa soacrei sale, biata fata incepe sa planga si se pomeneste langa ea cu doi batrani, Dumnezeu si Sfantul Petru, care se milostivesc de ea si ii innegresc lana. Vazand ca nora ei se intoarce acasa cu lana neagra, asa cum ii ceruse ea, Baba Dochia o trimite pe fata din nou la rau, sa albeasca lana la loc. Dumnezeu si Sfantul Petru ii vin din nou in ajutor fetei, de aceasta data trimitand-o sa culeaga flori si fragi pe care sa i le daruiasca soacrei. Vazand florile si fragii si convinsa ca a venit primavara, Baba Dochia pleaca la munte cu turma sa de oi. Pe drum, isi da jos, treptat, cele noua cojoace, insa, dupa noua zile, in urma unui inghet, Baba Dochia se transforma in stana de piatra impreuna cu oile ei.
Despre Baba Dochia se crede ca, in aceste zile, isi implineste destinul urcand muntele, impreuna cu turma sa de oi. Din batrani se spune, de asemenea, ca babele ne pot influenta starea sufleteasca pentru tot restul anului, astfel explicandu-se si credinta potrivit careia asa cum e ziua babei fiecaruia dintre noi, asa ne va fi tot anul. Conflictul dintre soacra si nora ilustreaza, in plan concret, confruntarea dintre anul vechi si anul nou, antiteza iarna-vara, frig-caldura, sterilitate-fecunditate.
Traditia cere ca din 1 pana pe 9 martie sa ne alegem o baba, o zi care ne va ajuta sa ne facem o idee despre cum ne va fi anul in curs: o zi senina si insorita este semn de noroc si belsug, in schimb, o zi mohorata si ploioasa prevesteste un an cu incercari. Primele zile ale lui martie sunt zilele Dochiei, cu vreme schimbatoare precum caracterul capricios al Babei Dochia.
Tot potrivit traditiei, baba ne-o alegem in functie de ziua nasterii. Astfel, daca cifra zilei de nastere este mai mare decat cifra noua, ziua babei se afla calculand suma celor doua cifre. In credintele populare, cea de-a noua zi revenea celei mai importante dintre femeile din casa. Aceasta putea chiar sa lase mostenire ziua babei ei, ca simbol al delegarii responsabilitatii familiale. De asemenea, instabilitatea timpului specifica inceputului primaverii era asociata, in comunitatile traditionale, cu inconstanta trasaturilor de caracter, celor in cauza atragandu-li-se atentia de catre rude, vecini si cunoscuti. Obiceiul babelor avea, asadar, si un scop educativ.
Dincolo de traditie si legenda, babele vestesc triumful gratioasei primaveri, cu a ei explozie de viata, lumina, caldura si culoare asupra iernii si alor ei fiori de gheata, care, oricat de poetici ar fi, raman de temut.

https://www.daciccool.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2616:babele-legenda-si-traditie&catid=268:legende-datini-si-obiceiuri&Itemid=827

Cartea si tiparul - lumini ale neamului

Suntem inconjurati de carti. Mai bune sau mai rele, le gasim peste tot, le iubim sau le ignoram, le dam importanta sau, dimpotriva, sub mirajul progresului tehnologic, incercam sa scapam de ele. Mai nou preferam cartile pe suport digital. Putem avea o intreaga biblioteca pe un mic stick pe care-l purtam cu noi oriunde mergem. Putem accesa usor informatia care ne intereseaza, fara a mai merge la biblioteca, fara a mai rasfoi carti groase si pline de praf. Lumea evolueaza atat de repede si se descotoroseste atat de usor de ceea ce considera invechit, incat ma tem ca in cativa ani cartile vor deveni doar simple exponate de muzeu. Probabil vor rade de noi nepotii cand ne vor vedea cu o carte in mana. 
Ei nu vor intelege nostalgia noastra pentru cultura asezata si solida pe care cartea ti-o poate oferi. Desi accesul la informatie este facil, totusi gradul de cultura este in scadere. Unele studii arata cum capacitatea de memorare a scazut odata cu evolutia tehnologica. Avem mereu la indemana informatia, prin urmare, nu mai suntem nevoiti sa depunem nici un efort intelectual, creierul nemaifacand exercitiul de a memora. In timp, anumite capacitati cu care am fost inzestrati se pierd, nefiind exersate. Disparitia cartilor ar fi o mare pierdere pentru omenire din multe puncte de vedere. In urma cu cateva sute de ani, o carte era o mare valoare, astazi, ea este o banalitate. Generatia tanara nu o apreciaza si nu-i intelege importanta poate si pentru ca nu-i cunoaste traseul prin negura timpului. 
Au fost vremuri cand cartile nici nu existau si asta e foarte greu de inteles in zilele noastre. Au fost vremuri cand pentru ca o carte sa vada lumina tiparului treceau ani intregi. Este ciudat sa intelegi asta, cand astazi si un copil poate sa scoata la imprimanta printr-o singura apasare de buton cateva pagini in doar cateva secunde. In zilele noastre, scoala este obligatorie, insa, acum cateva sute de ani, doar cei mai instariti aveau privilegiul de a urma o scoala. Nu existau carti, nu avea cine sa le scrie si nici nu prea avea cine sa le citeasca. Neamul nostru, fiind unul crestin, a avut acces la invatatura chiar prin intermediul bisericii. 
Primele carti pe care stramosii nostri le-au citit au fost cartile de cult, iar primii invatatori au fost monahii si slujitorii altarelor. Scoala a inceput in biserica, iar cartea de baza era Ceaslovul. Mai intai s-a invatat de pe manuscrise, iar mai apoi a aparut si la noi textul tiparit. Asta se intampla in secolul 16, in Tara Romaneasca si ceva mai tarziu in Moldova. Prima carte a fost Liturghierul tiparit de Ieromonahul Macarie. Sarb de origine, iscusit in ale tiparului, a infiintat prima tipografie la Manastirea Dealu, Targoviste. Aici apar intre 1508 si 1512 primele carti de cult in limba slavona, Liturghierul, Octoihul si Tetraevanghelul. O alta personalitate marcanta in istoria evolutiei tiparului in tara noastra este Diaconul Coresi. El scoate de sub tipar mai multe titluri de carte care erau folosite in biserica, dar si in scoala. O parte dintre acestea chiar in limba romana. Odata cu dezvoltarea tiparului se dezvolta si scolile, dar in acest timp capata forma si limba romana, care se imbogateste si se incheaga. 
In manastirile din Moldova functionau scoli de copisti. Manuscrisele au fost multa vreme singura posibilitate de raspandire a cuvantului, pe langa viul grai. Abia in 1643 apare la Iasi Cazania Mitropolitului Varlaam, o carte foarte importanta, care a circulat pe intreg teritoriul Moldovei, dar si in Transilvania. Mitropolitul Dosoftei, un alt mare carturar, reuseste printr-o munca asidua sa imbogateasca patrimoniul tipariturilor romanesti, prin traducerea si tiparirea textului Sfintei Liturghii in limba romana. Tot el este si autorul Psaltirei in versuri, dar si al traducerii Acatistului Nascatoarei de Dumnezeu. Pe cheltuiala lui Serban Cantacuzino si sub atenta indrumare a Episcopului Mitrofan se tipareste "Biblia la Bucuresti", in anul 1688. O carte care da acces clericilor si crestinilor de rand sa cunoasca si sa aprofundeze textul Sfintei Scripturi. 
Biserica, prin ierarhii ei, a fost permanent in sprijinul credinciosilor, mai ales in ceea ce priveste educatia. Nu numai prin transmiterea invataturii de credinta, dar si prin culturalizarea poporului, punand la dispozitie carti si invatatori, cu ajutorul carora oamenii de rand au deprins tainele scrisului si ale cititului. Ca marturie sta si primul abecedar din Moldova, alcatuit de Mitropolitul Iacov Putneanu. El indemna mereu parintii sa trimita copiii la scoala, pentru a nu ramane ca dobitoacele din batatura. 
Ieromonahul Antim Ivireanu - tipograful georgian care s-a ciubarit la sanul poporului roman, a condus tipografia din Bucuresti. El impune limba romana in cult. Cunoscator a mai multor limbi, a iubit mai cu seama limba noastra. Invatand bine mestesugul tiparului, traduce si tipareste multe carti in limba romana. Ajuns egumen la Manastirea Snagov, infiinteaza o scoala de tipografi si tipareste mai multe carti. Apoi ajunge la Ramnic, unde tipareste Molitfelnicul, tot in limba romana. A contribuit la luminarea neamului, desi era strain. Poate ca a gasit aici acel acasa dupa care tot omul tanjeste. Pentru vrednicia, activitatea si implicarea sa a fost numit Mitropolit al Tarii Romanesti. Un carturar desavarsit, care a inteles si iubit atat de mult neamul romanesc, incat s-a pus cu toata priceperea mintii si inima in slujba sa.
Impresionanta este si lucrarea de traducere a Filocaliei de catre Sfantul Paisie Velicicovschi. Un eferot greu, poate chiar imposibil de imaginat in vremurile pe care le traim. In Transilvania, Sfantul Ierarh Andrei Saguna tipareste in tipografia de la Sibiu Biblia cu ilustratii (1856-1858) si multe alte titluri. Carti de cult si manuale deopotriva. Sunt multe figuri marcante alte istoriei tiparului in tara noastra care au contribuit la dezvoltarea culturii si a limbi. Tipografiile din Bucuresti, Iasi, Brasov, Buzau, Targoviste, Sibiu etc. au deschis accesul la educatie. Carturari luminati din toate cele trei provincii romanesti au facilitat ca fratii din acest spatiu sa aiba aceeasi cultura, aceeasi limba si aceeasi invatatura de credinta. 
Meritul lor nu poate fi sters din istoria devenirii noastre, chiar daca ne-am modernizat. Ceea ce avem astazi se bazeaza pe ceea ce inaintasii nostri au adunat cu multa sudoare si ne-au transmis. Fara toata activitatea lor nu am avea cultura si dezvoltarea la care s-a ajuns. S-a plecat de jos, de la textul scris de mana la lumina lumanarii si nu trebuie sa uitam asta. S-a tradus cuvant cu cuvant, s-a cules litera cu litera, s-a tiparit pagina cu pagina, ore si zile, poate ani de truda, totul pentru o carte care sa slefuiasca minti, sa starneasca interes si sa deschida noi orizonturi. Fiecare carte a fost o caramida ce a contribuit la unitatea si zidirea culturala a neamului nostru. In fiecare tipografie s-a plamadit identitatea noastra culturala. Tiparul si cartea si-au dat mana pentru Romania Mare, iar daca pretuim Romania, trebuie sa pretuim toate acele lucruri care au condus la formarea ei. Toate cele bune si o primavara frumoasa! 
https://www.daciccool.ro/romania-mea/articole-despre-romania-mea/9453-cartea-si-tiparul-lumini-ale-neamului

Domeniul si Palatul Mocioni-Teleki, "Micul Trianon" de pe Valea Muresului

Exponent al mostenirii arhitecturale lasate in zona Banatului de catre familia nobiliara aromana Mocioni, ansamblul din Capalnas vorbeste si astazi despre bunastarea si importanta acestei mari familii. Palatul, element-cheie compozitional al intregului ansamblu, este unul dintre primele proiecte ale arhitectului vienez Otto Wagner. Proiectata cu eleganta, dupa modelul Micului Trianon din Versailles, cladirea palatului este pusa in evidenta de parcul dendrologic inconjurator si este deservita de diferitele anexe, constituind astfel ansamblul Mocioni din Capalnas, unul dintre cele mai remarcabile ansambluri nobiliare de secol XIX din spatiul extraurban romanesc.
Aflata in inima parcului de 8 ha, impunatoarea silueta a palatului se remarca din spatiul public ca fiind capul de perspectiva al aparatului de acces - o frumoasa alee marginita cu copaci. Marcand prima etapa de creatie a lui Otto Wagner - cea premergatoare perioadei proiectelor in stil Secession ce vor consacra opera arhitectului vienez -, Palatul Mocioni este construit intr-un spirit clasicizant, de factura eclectica, fiind inspirat de modelul Micului Trianon din Versailles. Volumul cladirii este gandit intr-o maniera caracteristica epocii si spatiului de dezvoltare a acestui program arhitectural, fiind compact si impunator, insa nu lipsit de gratie. Atributele arhitecturale ale palatului sunt tipic clasice – axialitate, simetrie, ritm, registre, ierarhizare -, fiind utilizate pentru a vorbi despre statutul nobiliar al proprietarilor.
Logica constructiva interioara a palatului are in centrul schemei functionale sala bibliotecii, ce gazduia una dintre cele mai valoroase biblioteci private ale Imperiului Austro-Ungar. Aceasta sala este amplasata in centrul de greutate al planului nivelului de calcare al constructiei si este acoperita, la nivelul etajului si al sarpantei, cu doua luminatoare suprapuse, ce ii garanteaza necesarul de lumina naturala. La parter, biblioteca este precedata, inspre accesul principal, de un salon de onoare, iar inspre accesul dinspre parc, de nodul de circulatie verticala, dominata de o scara impresionanta. La etaj, deasupra salii bibliotecii si in jurul primului luminator, se dezvolta o cursiva, ce deserveste diversele saloane perimetrale.
Din punctul de vedere al tratarii interiorului, se observa o atentie deosebita acordata acestuia. Astfel se remarca jocul de culori al finisajelor, calitatea materialelor folosite, bogatia elementelor decorative si subtilitatea plastica a accesoriilor. Cele cateva corpuri de iluminat, mobilierul din lemn masiv si semineele ce inca se mai conserva, atesta imaginea somptuoasa a locuirii nobiliare din epoca sa de apogeu.
Parcul, accesoriu indispensabil al locuirii nobiliare extraurbane moderne, este amenajat in jurul palatului, atat cu rolul de a pune in evidenta palatul ca obiect arhitectural dominant, cat si pentru a completa functia de loisir a acestor ansambluri. Parcul dendrologic al familiei Mocioni din Capalnas este compus din articularea ingenioasa a doua zone cu caracter peisagistic distinct. Prima, o gradina semipublica de factura neoclasica, armonizata cu stilul arhitectural al palatului, este dezvoltata in imediata apropiere a acestuia si este constituita din doua curti de onoare ce preced accesele principale in constructie, plantate cu arbori de esenta rara. 
A doua zona, cu caracter privat si proiectata intr-un stil romantic, prezinta o vegetatie abundenta, alei sinuoase si un parau amenajat si se afla departe de spatiul public, unde gazduieste monumentele funerare ale familiei Teleki.
https://www.daciccool.ro/romania-mea/articole-despre-romania-mea/9452-domeniul-si-palatul-mocioni-teleki-qmicul-trianonq-de-pe-valea-muresului

Castelul de la Zlatna, resedinta de vara a prim-ministrului regelui Carol al II-lea, Ion Gigurtu

Mergand pe drumul pitoresc care urca, prin Apuseni, dinspre Alba Iulia catre Arieseni veti fi cu siguranta furati de frumusetea rapitoare a locurilor. Insa, odata trecut de Zlatna, la intrarea in Botesti, o banala curba iti va aduce in fata ochilor o imagine la care nu te asteptai: un castel in toata splendoarea lui, astazi usor estompata de istoria tumultuoasa prin care a trecut, dar o splendoare care este totusi imposibil de ratat: de la statura impunatoare cu care se posteaza la marginea padurii pana la detaliile de arhitectura pe care le pastreaza. 
Castelul a fost construit intre 1936 si 1939 de catre Ion Gigurtu, fiul Olgai Gigurtu (fiica fratelui lui Nicolae Balcescu si a nepoatei pictorului Theodor Aman), fost inginer roman si om politic de extrema dreapta, pro-german. Cariera sa politica a inceput in 1918 in cadrul Partidului Poporului (PP). Pe 10 aprilie 1932 il urmeaza pe Octavian Goga cand acesta se desprinde din PP formand propria formatiune politica, Partidul National Agrar.
Din 14 iulie 1935, Gigurtu devine unul dintre liderii noii formatiuni Partidul National Crestin, rezultat din fuziunea PNA si LANC (partidul profesorului A.C. Cuza). In iulie 1937, este nominalizat din partea Ministerului Industriei si Comertului ca specialist in Consiliul Superior Economic. In guvernul condus de Octavian Goga intre 28 decembrie 1937 si 10 februarie 1938, a fost numit de regele Carol al II-lea pentru a pregati instaurarea regimului personal, primind portofoliul Ministerului Industriei si Comertului. 
Dupa aceasta experienta, seful statului il reconfirma ca membru in Consiliul Superior Economic. Gigurtu primeste din nou portofolii ministeriale in Guvernul Gheorghe Tatarescu. Este desemnat la conducerea Ministerului Lucrarilor Publice si Comunicatiilor (24 noiembrie 1939 - 1 iunie 1940), apoi ministru al afacerilor straine (1 iunie 1940 - 28 iunie 1940). In 1940, seful statului l-a desemnat in functia de prim-ministru pe Ion Gigurtu, functie pe care a detinut-o pana pe 4 septembrie 1940, cand i-a predat sefia guvernului generalului Ion Antonescu. Viata acestuia nu a fost usoara, in anii care au urmat fiind arestat si eliberat de mai multe ori. In noaptea de 5/6 mai 1950 este arestat si inchis la penitenciarul din Sighet impreuna cu ceilalti fosti demnitari din perioada interbelica, dar si cu sotia sa. Ion Gigurtu a decedat pe 24 noiembrie 1959 la penitenciarul din Ramnicu Sarat, avand varsta de 73 de ani.
Bine-cunoscut om de afaceri, acesta a fost si director general al societatii „Mica”, specializata in extragerea de aur si alte metale pretioase. Castelul a fost initial folosit ca resedinta de vara a familiei acestuia si ca sediu administrativ pentru societatea miniera. Statura si elementele de compozitie il incadreaza in stilul arhitectural Neoromanesc de influenta moldoveana, foarte apropiat stilului Ghika-Budesti: “Stilul Ghika-Budesti este inconfundabil si poarta o puternica amprenta moldoveneasca: caramida aparenta, discurile ceramice smaltuite, ancadramente neogotice la usi si ferestre. Nelipsite sunt si turnul-foisor de inspiratie manastireasca, arcul-potcoava, decoratia cu ''dinti de fierastrau'' si motive geometrice. In mod special, arcul-potcoava este particularizat, prezentand o acolada in partea superioara. Cromatica fatadelor, constructiilor sale combina nuantele de rosu-caramiziu cu verdele ceramicii decorative si nuantele deschise ale tencuielii in similipiatra.” 
Castelul este asezat pe un teren de 8.800 mp, are o suprafata construita de 1.358 mp, 19 camere si un proiect de dezvoltare care cuprinde 23 de apartamente. De altfel, in ultimii ani, castelul a beneficiat de o serie de lucrari de consolidare si reabilitare care nu doar ca asigura conservarea propice cladirii, dar va si usura misiunea viitorului proprietar: izolarea fundatiei, compartimentarea interioara, inlocuirea acoperisului si a sarpantei, inlocuirea sistemului de colectare a apelor pluviale. 
Castelul a apucat sa traiasca perioada de glorie a locului, legata de exploatarile de aur din zona, apoi a fost folosit ca scoala si tabara scolara, pentru ca in anii ’80 sa fie oferit unei unitati militare. Insa celebritatea castelului este legata de faptul ca aici a fost filmata o parte importanta din pelicula “Noi cei din linia intai”, regizata de Sergiu Nicolaescu si in care jucau Ion Besoiu, Colea Rautu, Valentin Uritescu sau Stefan Iordache. 
Astazi, castelul este pregatit sa inceapa o noua aventura. Imprejurimile de o frumusete cu totul aparte si versatilitatea pe care i-o ofera actualele proiecte de reabilitare ne trimit instantaneu cu gandul la un viitor hotel, pensiune, centru de ingrijire sau, de ce nu, poate un cochet castel de vanatoare. 
https://www.daciccool.ro/romania-mea/articole-despre-romania-mea/9451-castelul-de-la-zlatna-resedinta-de-vara-a-prim-ministrului-regelui-carol-al-ii-lea-ion-gigurtu

Miere si scortisoara – un amestec excelent pentru sanatate

Luate separat, atat mierea, cat si scortisoara au proprietati benefice pentru sanatate, fiind cunoscute drept remedii excelente pentru preventie, dar si pentru combaterea unor afectiuni. Amestecul celor doua ingrediente – considerate magice de catre iubitorii de remedii naturiste – reprezinta un adevarat scut impotriva bolilor. Mierea, in special cea cruda, care nu a fost supusa nici unui proces de incalzire, este una dintre cele mai benefice substante naturale. Ea pastreaza intacte toate principiile active si ofera organismului un excelent atu impotriva factorilor nocivi care ameninta sanatatea. 

Iata cateva situatii in care amestecul de miere si scortisoara se dovedeste a fi un adevarat atu:

Dieta cu miere si scortisoara. In ultima vreme, dietele au devenit un adevarat trend. Este foarte important sa stim sa alegem ceea ce este mai bine pentru noi, iar dietele drastice, cele care priveaza organismul de anumite substante esentiale, nu fac altceva decat sa destabilizeze starea de echilibru. Dieta cu miere si scortioara presupune includerea in alimentatie a acestui amestec, fara a se renunta la alimentele de baza care furnizeaza energie si vitalitate.
Iata cum se procedeaza: se prepara un amestec dintr-o lingurita de scortisoara (pudra), o lingura de miere (de preferat cruda) si se adauga apa (250 ml) calda. Atentie! Apa trebuie sa fie doar calda, nu fierbinte. Se bea acest amestec dimineata, pe stomacul gol si se asteapta jumatate de ora pana la luarea micului dejun. Desigur, alimentatia trebuie sa fie una lejera, bazata pe fructe si legume cat mai proaspete, peste si grasimi sanatoase. Amestecul din miere si scortisoara, consumat in fiecare dimineata, timp de doua saptamani, poate sa duca la o scadere in greutate de pana la 3 kilograme. In aceasta perioada, este important ca aportul de apa sa fie unul optim.

Miere si scortisoara – un amestec excelent impotriva acneei. Dupa cum se stie, cea mai mare parte a adolescentilor se confrunta cu problema inestetica a cosurilor. Pe piata exista o multitudine de produse de ingrijire destinate remedierii acestei probleme, insa solutiile naturale s-au dovedit a fi cele mai eficiente. Dupa cum se stie, mierea este un bun antibiotic si antiinflamator, iar scortisoara nu este nici ea mai prejos, asadar impreuna nu pot fi decat un excelent remediu pentru piele. Amestecul (o lingura de miere si una de scortisoara pudra) se aplica pe tenul curatat si se lasa sa actioneze un sfert de ora, dupa care se clateste cu apa la temperatura camerei. Repetat de doua-trei ori pe saptamana, acest procedeu va da rezultate foarte bune.

Miere si scortisoara pentru combaterea racelilor. Inca din cele mai vechi timpuri, mierea si scortisoara erau considerate adevarate arme impotriva racelilor. Este important de stiut ca acest amestec are un rol esential in preventie, fiind un mijloc natural eficient de stimulare a imunitatii. In scop preventiv, amestecul de miere si scortisoara se poate lua in fiecare dimineata, mai ales in perioadele cu risc ridicat de imbolnavire. Daca raceala s-a instalat deja, atunci se poate lua si de trei ori pe zi. Calitatile antiinflamatoare si antibiotice ale celor doua ingrediente combat cu succes racelile si fortifica organismul, ajutandu-l sa se refaca dupa dezechilibrul produs. Se pot prepara si ceaiuri in care se adauga acest amestec, iar efectele vor fi simtite imediat.

Miere si scortisoara pentru combaterea starilor de oboseala. Din ce in ce mai multa lume se plange de stari indelungate si inexplicabile de oboseala. Datorita complexului de substante active regasite in miere si scortisoara, acest amestec reprezinta un adevarat amplificator de energie. Ce se intampla de fapt? Atunci cand ne simtim obositi, organismul este lipsit de energie si aceasta inseamna ca nu avem suficiente substante care sa ne ofere combustibil. Mierea si scortisoara, ambele bogate in vitamine si nutrienti, sunt surse excelente de vitalitate si energie. Consumul amestecului format dintr-o lingura de miere si una de scortisoara pudra vitalizeaza organismul si ii confera energie.
Acestea sunt doar cateva din beneficiile consumului de miere amestecata cu scortisoara, insa gama de atuuri pe care le ofera acest adevarat elixir este mult mai ampla.
Noi va recomandam cu drag mierea Apidava, mierea romaneasca din inima Transilvaniei. 

https://www.daciccool.ro/sanatate-si-frumusete/sanatate/9450-miere-si-scortisoara-un-amestec-excelent-pentru-sanatate

Programul de training de abilitati digitale Indreptar Digital dedicat profesorilor din invatamantul primar

Peste 2.000 de invatatori din toata Romania au intrat deja in cel mai amplu program neguvernamental de training de abilitati digitale dedicat profesorilor din invatamantul primar, Indreptar Digital, creat de Asociatia Techsoup si finantat de Google Foundation, prin Tides Foundation. Fise cu exercitii si idei de proiecte la clasa bazate pe utilizarea unor aplicatii mobile gratuite ajuta cadrele didactice sa tina pasul cu elevii nativi digital pe care ii au la clasa si sa le deschida apetitul pentru utilizarea tehnologiei in scop educational. Pentru ca a invata digital se invata. 
Din ce in ce mai multi copii folosesc telefoanele mobile si tabletele. Si din ce in ce mai multi invatatori aleg sa nu ignore aceasta realitate, ci sa o integreze in felul in care predau. Programul Indreptar Digital, in care s-au inscris deja peste 2.000 de invatatori din toata Romania, simplifica munca invatatorilor de a duce metode digitale la clasa. 
Programul Indreptar Digital sprijina invatatorii sa gaseasca modalitati noi de integrare in procesul educational al instrumentelor si resurselor digitale gratuite, favorizand dezvoltarea unui proces educational bazat pe descoperire, munca in proiecte si invatare aplicata si practica, in acelasi timp crescand atractivitatea activitatilor la clasa. De asemenea, le ofera instrumente si resurse pentru a crea obiceiuri sanatoase de utilizare critica a tehnologiei in randul elevilor, care sunt deja consumatori de tehnologie de la varste din ce in ce mai mici.
Multe dintre aceste activitati se bazeaza pe utilizarea educationala a telefonului mobil si ii acomodeaza pe acestia cu utilizarea responsabila si critica a acestui instrument, ca instrument educational. In plus, Indreptar Digital propune si modalitati de lucru care pot fi folosite la clasa sau in activitati extra-curriculare si sprijina invatatorii inclusiv in coordonarea de proiecte comunitare realizate cu ajutorul tehnologiei sau in experimentarea primelor notiuni de programare alaturi de elevi. Activitatile propuse de invatatori la clasa i-au entuziasmat deja si pe elevii si pe invatatorii lor. 
In 2019, Indreptar Digital va continua seria de ateliere pentru invatatori si a programat activitati de mentorat pentru invatatorii care doresc sa aplice activitatile propuse pe indreptardigital.ro. 
Toate resursele dezvoltate in cadrul programului sunt publicate pe www.indreptardigital.ro si sunt disponibile gratuit si deschis pentru toate cadrele didactice.
https://www.daciccool.ro/sanatate-si-frumusete/parinti-si-copii/9449-programul-de-training-de-abilitati-digitale-indreptar-digital-dedicat-profesorilor-din-invatamantul-primar

Comoara din covor

Nizami Ganjavi, cel mai renumit poet al literaturii persane, compunea in secolul al XII-lea o serie de poeme romantice stranse laolalta sub denumirea de Khamsa (Cele cinci comori). Poemele sale au reprezentat o bogata sursa de inspiratie pentru arta miniaturii, devenind probabil unele dintre cele mai ilustrate texte persane. La British Library este tinut la mare pret manuscrisul Khamsa, realizat la comanda Imparatului Akbar in 1590.
Dar poemele lui Nizami Ganjavi au inspirat in aceeasi masura si pe mesterii de covoare. Induiosat de povestea de dragoste princiara, maestrul persan Abdolkarim Esfahani realiza acum doua secole o capodopera a artei decorative, un covor prezent in licitatia Artmark din 28 februarie, de la ora 19.30, de la Palatul Cesianu-Racovita. Cu peste 1.000.000 de noduri, Covorul Isfahan din lana ilustreaza o scena de vanatoare din poemul lui Nizami Ganjavi si pleaca in licitatie de la un pret de pornire de 19.000 de euro.
Cu siguranta, iubitorii de astfel de piese unice vor aprecia arta si mestesugul maestrului Abdolkarim Esfahani, ale carui covoare se gasesc astazi in cele mai mari muzee ale lumii.
Licitatia din 28 februarie va prezinta, de asemenea, o varietate de covoare persane, turcesti, pakistaneze, din Azerbaijan sau Uzbekistan, precum si scoarte oltenesti sau maramuresene, covoare muntenesti sau moldovenesti. Un univers decorativ, cu povesti intretesute cu migala si maiestrie.
https://www.daciccool.ro/timp-liber/evenimente/9448-comoara-din-covor

Pieptanarii, in povesti si in arhive, conferinta la MTR

Muzeul National al Taranului Roman va asteapta joi, 28 februarie 2019, de la ora 18.00, la Clubul Taranului, la o noua intalnire din seria Conferintelor de la Sosea. Petre Matei – cercetator si istoric in cadrul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din Romania, si Catalina Tesar – cercetator si antropolog la Muzeul National al Taranului Roman, vor vorbi despre Pieptanarii, in povesti si in arhive.
Pe romii din Tandarei i-au facut celebri presa de scandal, Politia Metropolitana, BBC-ul si Al Jazeera: trafic de copii, arme artizanale, fraudarea sistemelor sociale din Vest. In oras li se spune ursari, pentru ca ar fi umblat cu ursul. Ei insisi isi zic mai degraba pieptanari, pentru ca mai demult faceau piepteni. Care este istoria sociala a romilor din Tandarei, cu ce s-au ocupat in trecut, cum si cand s-au stabilit in oras, si cum ne poate ajuta trecutul sa intelegem practici sociale actuale?   
Imbinand perspective antropologice cu perspective istorice asupra formelor de mobilitate si a activitatilor economice practicate de romii pieptanari din SE Romaniei in secolul XX, prezentarea pune fata in fata marturii personale cu documente de arhiva pentru a raspunde la intrebari de genul: Este nomadismul romilor o trasatura culturala ori o optiune economica? Exclude nomadismul istoric practicarea agriculturii intr-o mai mare masura decat au exclus reformele agrare? Vom concluziona cu intrebari generale despre cum citim arhivele si cum ascultam povestile oamenilor. Sau cum putem imbina cercetarea antropologica cu cea istorica? 
Intrarea este libera.

Targul Martisorului 2019, la MTR

Muzeul National al Taranului Roman va asteapta in perioada 27 februarie – 3 martie 2019 la Targul Martisorului. De 15 ani si mai bine, Muzeul Taranului Roman spune povestea martisorului in nenumarate feluri. Tineri, studenti, artisti, mesteri si, in anii din urma, designeri si arhitecti au conturat de-a lungul timpului particularitatea acestui eveniment a carui principala expresie este creativitatea insotita de o debordanta imaginatie si simt ludic. 
Targul a creat pentru publicul bucurestean o oferta bogata prin unicitatea, inventivitatea si diversitatea martisoarelor, reusind sa schiteze noi forme de mitologie urbana ce folosesc, ca sursa de inspiratie, lumea si mitologia taraneasca ori imagineaza noi forme ale creativitatii: de la obiectul manufacturat si reciclat, care foloseste materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, de la eroii desenelor animate si ai benzilor desenate la personajele lumilor virtuale, imaginate pe o multitudine de materii neconventionale. 
Snur alb si rosu de matase, lanica si bumbac, hartie de ziar, seminte, fetru, pasta fimo, podoabe, lut, rotite de ceas, metal, taste de computer, rasina sintetica, ceramica, sticla, email, argint, lemn, piatra si flori, etamina, margele si tot atatea tehnici si stiluri fac din Targul Martisorului, ca de fiecare data, o poveste de neratat.
Participantilor invitati la targ li se alatura, ca in fiecare an, cateva scoli, fundatii, asociatii, organizatii care desfasoara actiuni cu caracter umanitar pentru copii si sprijin pentru categoriile defavorizate. Devenita accesoriu traditional al Targului Martisorului, oferta gastronomica vine cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucatarie naturala, chiar daca zona reprezentata este rurala sau urbana: turta dulce, prajiturele de casa, cozonaci si alte produse de patiserie – Bucovina, Alexandria, Baia Mare si Buzau, miere, dulceturi – Ilfov, miere, ceaiuri si plante de leac din Dambovita.
Perioada: 27 februarie – 3 martie 2019, orele 10-18.
Loc de desfasurare: curtea interioara a MNTR, Sala Acvariu, holul de intrare – Studioul Horia Bernea, Sala Foaier. Intrarea se face prin str. Monetariei, nr. 3.
Bilet de intrare: 4 lei pret intreg, 2 lei pret redus (elevi, studenti, pensionari).
Mai multe detalii gasiti pe www.muzeultaranuluiroman.ro

Clinicile Dr. Leahu: 6 din 10 romani au fost cel putin o data la medicul dentist in 2018

6 din 10 romani au fost cel putin o data la medicul stomatolog in anul 2018, potrivit unui studiu de piata reprezentativ national, realizat de catre Millward Brown Romania in ianuarie 2019. Accesul pacientilor la serviciile stomatologice a crescut pe fondul unui context macroeconomic favorabil, al unui nivel sporit al educatiei si al dezvoltarii pietei de stomatologie sustinuta si de extinderea clinicilor mari.
Piata serviciilor stomatologice a crescut de la an la an, atat ca numar de cabinete si clinici, cat si ca valoare, ajungand la 4.400 de companii active si peste 1,3 miliarde de lei cifra de afaceri cumulata a jucatorilor din domeniu, potrivit datelor Coface. Primele trei orase, Bucuresti, Cluj si Timisoara, au inregistrat progrese semnificative, Capitala fiind cea mai mare zona, cu 1.600 de companii si o valoare a pietei de peste 500 milioane de lei.
Fata de anii anteriori, pacientii constientizeaza, din ce in ce mai mult, cat de importanta este sanatatea dentara. Astfel, in 2018, mai mult de 50% dintre pacienti si-au planificat vizitele la medic. Acestia si-au ales dentistul pe criteriul increderii (intr-o proportie de aproximativ 90%) sau pe recomandare (65%), si nu pe criteriu financiar, cum se intampla in anii trecuti. Conform datelor din studiul de piata, jumatate dintre romanii care au fost la dentist au optat punctual pentru tratarea cariilor, 40% pentru igienizari, comparativ cu anii anteriori, in care ajungeau preponderent in cazul durerii si infectiilor. Numai 8% dintre acestia au fost la dentist pentru a-si rezolva toate problemele dentare.
Dupa 30 de ani de eforturi private sustinute, atat ale medicilor, cat si ale pacientilor, stomatologia da semne bune, dar inca mai avem mult de construit. Conform studiului, in 2018, aproximativ 40% dintre romani nu au ajuns la un medic dentist, peste 30% dintre familiile care au copii nu i-au adus niciodata pentru un control, iar mai mult de 20% dintre romani spun ca nu vor merge nici in 2019 la stomatolog, declara dr. Ionut Leahu, fondator Clinicile Dentare Dr. Leahu.
Problemele dentare afecteaza grav calitatea vietii, de aceea orice roman ar trebui sa aiba sansa la sanatate reala, experienta exceptionala si la tratamente realizate la un standard ridicat.
Intr-un domeniu extrem de fragmentat, construit intr-o proportie de 85% din cabinete individuale, este de datoria noastra, a jucatorilor mari, sa deschidem dialogul cu autoritatile pentru construirea unui program national de preventie, pentru decontarea serviciilor stomatologice intr-o pondere mai mare decat este acum. Cifrele studiului arata ca aproape 90% dintre romani isi doresc acest lucru, asa cum vor sa aiba acces gratuit la medicul de familie, la serviciile medicale in spitale sau la medicamentele decontate, completeaza dr. Ionut Leahu.
Clinicile Dentare Dr. Leahu continua in 2019 extinderea, adaugand trei clinici noi la reteaua deja existenta. Planurile includ concentrarea pe Bucuresti, prin deschiderea a doua noi clinici si extinderea locatiei din Nicolae Caramfil, inaugurarea clinicii-spital din Cluj, o investitie de 2 milioane de euro, care va seta un standard in stomatologie prin nivelul de complexitate pe care il va aduce, dar si dezvoltarea sistemului de parteneriat introdus pe finalul anului 2018. Cifra de afaceri estimata pentru 2019 este de 45 milioane de lei, in crestere cu 50% comparativ cu 2018.
Reteaua Clinicile Dr. Leahu este formata in acest moment din sase clinici: patru in Bucuresti, una in Pitesti si una in Timisoara. Cu un total de peste 170 de angajati, dintre care 70 de medici, reteaua de clinici are un portofoliu complex de solutii si cazuistica, construit in cei opt ani de existenta, pentru zeci de mii de pacienti. Pentru mai multe detalii, puteti accesa www.cliniciledrleahu.ro.
https://www.daciccool.ro/sanatate-si-frumusete/sanatate/9445-clinicile-dr-leahu-6-din-10-romani-au-fost-cel-putin-o-data-la-medicul-dentist-in-2018

Maya Boutique

https://www.facebook.com/mayaboutiqueee/?eid=ARDhkJqYNmRS_smF5mD9k7rtwDM7le50-2y0G9K0Q0H0NdNbJlZfroLy3cA9gnGPAPrtIC5rJj788LLR&timeline_context_item_type=intro_card_work&timeline_context_item_source=1348846732&fref=tag

Romexpo deschide sezonul expozitional 2019 cu Targul de Turism al Romaniei si Romhotel

https://www.daciccool.ro/timp-liber/targuri-si-festivaluri/9444-romexpo-deschide-sezonul-expozitional-2019-cu-targul-de-turism-al-romaniei-si-romhotel

Ajuns la cea de-a 41-a editie, Targul de Turism al Romaniei I (TTR) se desfasoara in perioada 21-24 februarie, concomitent cu Romhotel – Expozitia internationala de echipamente, mobilier si dotari pentru hoteluri si restaurante – in pavilioanele B1 si B2 din Centrul expozitional Romexpo. Targul de Turism al Romaniei I reuneste 330 de mari companii si expune cele mai avantajoase oferte pentru pasionatii de turism cultural, turism de tratament, rural sau de business, dar si pentru cei care indragesc croazierele, destinatiile exotice si turismul de aventura. Gradul de internationalizare a celei de-a 41-a editii a Targului de Turism al Romaniei I este de 22%, 15 tari prezentandu-si zonele si obiectivele turistice: Bulgaria, Chile, Congo, Croatia, Grecia, Ungaria, Israel, Macedonia, Moldova, Palestina, Portugalia, Romania, Rusia, Spania si Turcia. 

Anul acesta si-au anuntat participarea oficiala urmatoarele tari: Bulgaria, Grecia, Israel, Macedonia, Moldova, Palestina, Africa de Sud. Ca in fiecare an, promovarea turismului romanesc este o componenta esentiala a TTR I. Astfel, Romexpo si-a indreptat din nou atentia spre iubitorii de vacante autohtone, in cadrul targului fiind prezente oficii si administratii locale si regionale care prezinta obiectivele turistice din zonele de care apartin. Editia de primavara 2019 a TTR I vine in intampinarea vizitatorilor cu pachete turistice pentru litoralul romanesc, grecesc sau bulgaresc, oferte pentru petrecerea Sarbatorilor Pascale sau a concediului de 1 Mai, dar si reduceri pentru destinatii exotice din ce in ce mai vizitate de romani.
Astfel, vizitatorii vor gasi la Targul de Turism al Romaniei I:
• pachete turistice avantajoase, potrivite oricarui buget sau tip de calatorie (recreationala, de afaceri, individuala, de grup, excursie sau sejur);
• pachete cu reduceri considerabile la calatoriile catre destinatii exotice, fie cele frecventate des de romani, fie unele mai putin promovate si cunoscute de catre public;
• gadgeturi si accesorii utile, unice, moderne si adaptabile in functie de tipul si scopul calatoriilor;
• oferte si evenimente de promovare a diferitelor destinatii romanesti, montane sau de pe litoralul Marii Negre, precum si a agroturismului romanesc;
• pachete de asigurari de calatorie si alte servicii complementare.
In perioada 21-24 februarie, pe parcursul celui mai important eveniment de turism al primaverii, au loc o serie de activitati conexe de impact pentru industria turistica. Dintre ele amintim:
• Conferinta Forta de MUNCA in turismul romanesc. Cauze si Solutii. Aceasta se desfasoara in cea de-a treia zi de manifestare, avand ca subiect de dezbatere lipsa fortei de munca si ca scop depistarea cauzelor acestei probleme existente in turism.
• Ziua internationala a ghidului de turism, organizata de Federatia Nationala a ghizilor de turism din Romania.
• Cariere in Business si Turism, organizata de ASE Bucuresti.
• Seminarul Parteneriat public-privat pentru dezvoltarea turismului balnear romanesc, organizat de Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania.
Programul integral al manifestarilor conexe poate fi consultat pe site-ul www.targuldeturism.ro.

Targul de Turism al Romaniei este organizat de Romexpo, bianual, primavara si toamna, impreuna cu Camerele de Comert si Industrie din Romania, in parteneriat strategic cu Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT) si in parteneriat cu: Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania (OPTBR), Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR), Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC).
Targul de Turism al Romaniei I se desfasoara concomitent cu Romhotel - Expozitia internationala de echipamente, mobilier si dotari pentru hoteluri si restaurante, cea mai importanta manifestare pentru industria ospitalitatii.
Timp de patru zile, numerosi expozanti isi prezinta ofertele de produse si servicii specifice pietei de horeca, precum si noutatile aparute in acest domeniu. Prin participarea la Romhotel, companiile romanesti au posibilitatea de a-si promova solutiile dedicate jucatorilor de pe piata de horeca, prin stabilirea unor relatii comerciale cu producatori si distribuitori nationali si internationali.
La manifestare si-au anuntat prezenta oameni de afaceri din domeniul horeca, lanturi de retail, distribuitori, reprezentantii magazinelor cu comert specific; arhitecti si designeri.
Tematica editiei din 2019:
• echipamente specifice, dotari, mobilier si accesorii pentru structurile de primire, unitatile de alimentatie publica, catering, fast-food;
• produse, echipamente si accesorii pentru intretinerea curateniei si igienei pentru hoteluri si restaurant;
• siguranta, securitate si echipamente electronice pentru structurile de primire si unitatile de alimentatie publica.
Astfel, expozitia pune la dispozitia vizitatorilor solutii dedicate amenajarii si dotarii hotelurilor, restaurantelor, cafenelelor si barurilor, cum ar fi: mobilier, decoratiuni si accesorii pentru structurile de primire, unitatile de alimentatie publica, catering, fast-food.
Nu lipsesc nici echipamentele profesionale recent aparute in acest sector: de pregatire, servire si depozitarea a preparatelor culinare si a bauturilor; de producere, direct in unitate, a apei plate si a celei carbogazoase; de asigurare a igienei si curateniei; de intretinere a retelelor electrice si de incalzire a acestor incinte etc.
Manifestarile conexe desfasurate la aceasta editie Romhotel se impart in doua categorii si au loc in fiecare zi a expozitiei: Ateliere culinare si demonstratii si Conferinte de interes adresate specialistilor.
Chef Florin Carnicianu si Chef Catalin Constantin, impreuna cu Atelierele Ilbah Studio, vor sustine numeroase ateliere culinare.
Horecca School organizeaza conferinte legate de programe educationale profesionale din domeniul Horeca si demonstratii culinare avangardiste sustinute de traineri profesionisti din cadrul Horeca School.
Barmania organizeaza workshopurile: Cocktailuri Classice - Profit cu poveste; Tiki Cocktails; Healthy Nonalcoholic Drinks; Tehnici inovative de preparare a bauturilor si conferintele: Clienti fericiti - Bar de succes – Profit; Angajati profesionisti vs sezonieri.
De asemenea, vor sustine, zilnic, show-uri unde vor prezenta prepararea unor cocktailuri.
UAUIM organizeaza o expozitie, in cadrul propriului stand, denumita Expozitia proiectelor de hotel a studentilor arhitecti din anul de studiu IV.
Lista completa a manifestarilor conexe o gasiti pe www.romhotel.ro.

Program de vizitare TTR I si Romhotel:
21-23 februarie 2019: orele 10:00 - 18:00;
24 februarie 2019: orele 10:00 - 16:00.
Pavilioanele: B1 si B2.
Bilet intrare: 20 de lei; copiii sub 7 ani, persoanele cu dizabilitati si persoanele institutionalizate beneficiaza de intrare gratuita.
Acces: Pietonal: Portile A, B, C si D, cu intrare dinspre: Piata Presei Libere, Bulevardul Expozitiei si Strada Parcului.
Auto: Portile B, C si D, cu intrare dinspre Bulevardul Expozitiei si Strada Parcului.
Tarif parcare: 5 lei/ora.
Informatii suplimentare despre cele doua evenimente se regasesc pe: www.targuldeturism.ro si www.romhotel.ro \