În satele din Moldova, gospodinele continuă să păstreze cu sfinţenie, de Crăciun, o reţetă veche din moşi-strămoşi. Este vorba despre turte sau scutecele Domnului, o delicioasă prăjitură care se mănâncă şi se dă de pomană doar în Ajunul Crăciunului.
Copii fiind, imi amintersc despre ultima saptamana din Postul Craciunului, care era plina de evenimente placute, printre care taiatul porcului, dar mai ales pregatitul turtelor pentru ziua de Craciun.
Luni diminata, mama se scula si cu faina care statuse dupa soba, la uscat, framanta un aluat fara drojdie, doar din faina, apa si sare pe care, dupa ce il insemna cu semnul Sfantei Cruci, il lasa o jumatate de ora sa de odihneasca.
Cand ne sculam, o gaseam pe mama cu facaletul lung in mana, intinzand foi subtiri, pe care mai apoi le taia in patru si la cocea pe marginea plitei, dupa care le punea sus, pe soba, pe un stergar de canepa alb (ca neaua de afara), se se usuce.
Noi trebuia sa spargem nucile, cat mai multe, caci turtele erau cu atat mai bune, cu cat aveau mai multe nuci. Odata sparte nucile, acestea erau puse intr-o tava, in rola, unde erau mestecate din cand in cand, sa nu se arda, dupa care, lasate sa se racesca, erau fercate de catre mama cu mainile si apoi vanturate, pentru a se indeparte coaja, apoi erau date prin masina de nuci, care le marunte bine.
Mai furam, cand se intorcea cu spatele, cate o manuta de nuci prajite si cate o turta coapta, pe care le rontaiam cu pofta.
Noaptea, turtele puse una peste alta, pana in tavan, trosneau parca vestindu-ne ca Iisus se va naste in curand si noi vom putea gusta din bunatatile Craciunului.
Cu o seara inainte de Ajun, mama punea un ceaun mare cu apa la fiert, iar cand clocotea, lua cate doua turte si le trecea prin clocotele dupa care, cu o paleta din plasa, le scutura putin si intinzandu-le le aseza cu indemanare pe platou. Ne randuiam cate una, sa presuram pe turte nuca prajita si tocata amestecata cu zahar, cu coaja de lamanie si cu vanilie.
Ultima turta ramanea asa cum o scotea din ceaun, iar mama o aseza frumos dand forma de tort acestei "prajituri", care trebuia sa stea macar o noapte,numai bine pana dupa ce trecea parintele, care le sfintea stropindu-le cu putina aghiasama.
Ne spunea mama in fiecare an ca Domnul Iisus ne vede ca postim si ne va ajuta sa crestem mari, destepte si sanatoase si intr-adevar asa se intampla.
Poarta casei era larg deschisa si dupa pranz venea parintele cu dascalul, ne punea patrafirul pe cap si ne dadea sa sarutam icoana Nasterii Domnului, dupa care si ii spunea mamei, care il poftea sa guste din turtele taiate frumos si asezate pe masa, langa sticla cu vin bun, pastrata special pentru aceasta ocazie:
- Da-le la copii sa guste, ca abia astepta. Craciun cu pace si bucurie.
Dandu-ne cate o bucatica de busuioc frumos mirositor, pe care il pastram printe lucrurile de pret, parintele pleca, lasand in urma miros de tamaie si de sarbatori.
Noaptea, turtele puse una peste alta, pana in tavan, trosneau parca vestindu-ne ca Iisus se va naste in curand si noi vom putea gusta din bunatatile Craciunului.
Cu o seara inainte de Ajun, mama punea un ceaun mare cu apa la fiert, iar cand clocotea, lua cate doua turte si le trecea prin clocotele dupa care, cu o paleta din plasa, le scutura putin si intinzandu-le le aseza cu indemanare pe platou. Ne randuiam cate una, sa presuram pe turte nuca prajita si tocata amestecata cu zahar, cu coaja de lamanie si cu vanilie.
Ultima turta ramanea asa cum o scotea din ceaun, iar mama o aseza frumos dand forma de tort acestei "prajituri", care trebuia sa stea macar o noapte,numai bine pana dupa ce trecea parintele, care le sfintea stropindu-le cu putina aghiasama.
Ne spunea mama in fiecare an ca Domnul Iisus ne vede ca postim si ne va ajuta sa crestem mari, destepte si sanatoase si intr-adevar asa se intampla.
Poarta casei era larg deschisa si dupa pranz venea parintele cu dascalul, ne punea patrafirul pe cap si ne dadea sa sarutam icoana Nasterii Domnului, dupa care si ii spunea mamei, care il poftea sa guste din turtele taiate frumos si asezate pe masa, langa sticla cu vin bun, pastrata special pentru aceasta ocazie:
- Da-le la copii sa guste, ca abia astepta. Craciun cu pace si bucurie.
Dandu-ne cate o bucatica de busuioc frumos mirositor, pe care il pastram printe lucrurile de pret, parintele pleca, lasand in urma miros de tamaie si de sarbatori.
Cerne făina într-un castron mai mare şi toarnă peste ea apa călduţă în care ai pus sarea şi 1 lingură cu miere. Frământă până când aluatul se desprinde de pe mână.
Ingrediente (1 tavă)
Pentru aluat:
1 kg făină
1 lingură miere
1 linguriţă sare
½ l apă caldă
Pentru umplutură:
300 g nuci măcinate
1 cană miere sau 1 cană zahăr tos
Mod de preparare
Întinde cu sucitorul pe o planşetă presărată cu puţină făină foi subţiri de 0,5 cm. Coace-le pe plita caldă sau pe o tablă pusă pe aragaz. Aşază-le unele peste altele, iar când le-ai copt pe toate pregăteşte tortul.
Stropeşte cu puţină apă prima turtă, unge-o cu miere şi presară nucă măcinată. Dacă foloseşti zahăr, prepară un sirop cu care stropeşti turtele. Aşază turtele unele peste altele pe un platou. Pe ultima turtă presară nucă mai multă. Lasă tortul la rece o noapte întreagă.
Sunt convinsa ca majoritatea cititorilor habar nu au despre ce vorbesc dar in acelasi timp unora le va aparea un zambet pe fata vazand ca mai sunt si altii care stiu despre acest desert specific Craciunului. Eu sunt convinsa ca bucataria romaneasca este plina de minuni, aromatice si cu totul surprinzatoare. Noua ne place sa petrecem de fiecare sarbatoatoare si sa facem din ea, in fiecare an, un eveniment. Ceea ce-mi placea mie cel mai mult cand eram copil era asteptarea, momentul acela al anului cand realizezi ca mai e putin si vine vremea cand ciocnesti oua rosii, cand faci pomana, cand faci bradul. Sa va spun un mic secret; desi n-am tinut post anul acesta, si chiar de cativa ani incoace, de fiecare data cand coc cozonaci pt Paste sau Craciun, nu pot sa mananc. Mi-e teama si acum de privirea dojenitoare a bunicii care in copilarie ma ducea la biserica si ma impartasea la fiecare sarbatoare si stiam ca nu am voie la cozonac decat in ziua de sarbatoare.
Ajunge cu introducerea ca ma pierd in amintiri. Desertul acesta e specific zonei Moldovei, estului Romaniei. Se face numai de Craciun si este un omagiu adus Domnului. Unii ii spun Scutecele lui Iisus altii lipii sau turte, insa majoritatea vor stii si de Scutecele Domnului. La baza avem:
- faina alba de grau
- apa
- sare
Din care se face un aluat subtire si care se intinde pe plita sobei incinsa ca sa se faca o lipie foarte subtire, de grosimea unei coli de hartie.
Cantitatile difera in functie de cate foi vrei sa faci. Insa trebuie facute multe pt ca se lasa la uscat minim 2 zile.
Un astfel de set de mai mult de 40 de foi mi l-a dat mama soacra sa fac si eu acasa, gata coapte de ea.
Pocedeul este foarte simplu. Se aseaza foile pe o tava de servit sau de copt cate 4, 5 o data. Se insiropeaza foarte bine cu un sirop cald facut din apa, zahar si arome. Peste foile inmuiate se presara nuca macinata
Se repeta procedeul pana obtinem o prajitura inalta de cativa centrimetrii maxim 6cm. Eu am lasat-o intr-o tava la inmuiat 1 ora dupa care am mutat-o in alta tavacu susul in jos ca sa fie toate straturile de foi bine insiropate.
La final va prezint din portia facuta de soacra-mea. Foarte aromata, cu coaja de lamaie rasa, esenta de rom si bine insiropata. Recunosc, acest desert nu este sofisticat dar e plin de emotie si traditie, si mi-ar placea sa il pastrez si eu, asa cum si mama mea a pastrat din obiceiurile soacrei sale.
Bârzuleşti: Un Crăciun cu familiile în familie
În Parohia Bărzuleşti, la iniţiativa părintelui paroh, Iulian-Claudiu Petrea, în noaptea şi în ziua de Crăciun 2021 a ţinut predici despre "spiritul familial al sărbătorii Naşterii Mântuitorului" pr. Felician Tiba, directorul Oficiului pentru Pastoraţia Familiei.
La iniţiativa părintelui paroh Iulian-Claudiu Petrea, în noaptea şi în ziua de Crăciun l-am avut printre noi pe pr. Felician Tiba, directorul Oficiului pentru Pastoraţia Familiei. Părintele nu a venit întâmplător, ci aşa cum ne-a şi spus la începutul predicii din noaptea de Crăciun, "să împartă cu noi spiritul familial al sărbătorii Naşterii Mântuitorului, în ieslea de la Betleem". Şi a făcut-o din belşug!
Dincolo de la spovezile pe care le-a făcut, împreună cu părintele paroh a celebrat în fiecare din cele trei comunităţi care compun parohia, atât la Bârzuleşti, cât şi la Pietricica şi Lărguţa. În fiecare din aceste trei comunităţi a predicat unind tema familiei cu cea a Crăciunului.
"Scutecele îmbrăcate de Isus în ieslea de la Betleem nu sunt altceva decât simbolul naturii noastre umane, a spus părintele, natură pe care o vom regăsi din nou în giulgiurile frumos aranjat în mormânt, după învierea lui Isus, semn că prin misterul pascal, pătimirea, moartea şi învierea lui, Isus a dus la desăvârşire planul pe care Dumnezeu Tatăl l-a avut cu el, de mântuire a lumii. Acum e rândul nostru, a continuat părintele predicator, să ne asumăm aceste haine, să le facem ale noastre, să verificăm ce am făcut cu haina de la botez, dacă am pătat-o, să vedem ce am făcut cu hainele de la Prima Sfântă Împărtăşanie, dar şi cu cele de la căsătorie, cu rochia albă de mireasă, cu costumul de mire. Ce a mai rămas din acele hotărâri luate cu ocazia celebrării acestor sacramente din viaţa noastră? Isus, lumina din ieslea de la Betleem, Cuvântul Tatălui făcut trup pentru mântuirea noastră, el trebuie să fie modelul iubirii dintre soţi. Aşa cum el s-a jertfit pentru mântuirea noastră, la fel sunt îndemnaţi să o facă şi soţii, să creadă în dăruirea şi iubirea lor, precum şi în deschiderea lor spre viaţă".
Darurile pe care le-au primit copiii din comunităţile noastre după Sfânta Liturghie au întregit bucuria celor de faţă.
Părintele Felician a promis că va reveni atunci când ne va aduce şi documentul Papei Francisc, Amoris laetitia, o "magna carta" a familiei societăţii şi Bisericii de astăzi.
Mulţumim părintelui paroh Iulian pentru această iniţiativă, pentru acest mare dar pe care ni l-a făcut de Crăciun şi mulţumim lui Dumnezeu şi pentru darul familiei.
Sfânta Familie din ieslea Betleemului să binecuvânteze familiile noastre atât de încercate astăzi din toate părţile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.