„Rugăciunea Sfintei Monica pentru fiul ei” de Herbert Gustav Schmalz

Sfânta Monica, ocrotitoarea soțiilor și mamelor deznădăjduite

Sfânta Monica este considerată protectoarea soțiilor și mamelor ai căror soți și fii au apucat-o pe calea pierzării. În acest sens, fiul său, Fericitul Augustin i-a închinat o rugăciune: „Dar Tu ai întins mâna Ta din înălțimea cerului și ai scos sufletul meu din acest adânc întuneric, în vreme ce mama mea, credincioasa Ta slujitoare, plângea în fața Ta cu mai multă durere decât plâng mamele care văd corpurile fiilor lor coborâte în mormânt. Căci prin puterea credinței și a Duhului pe care le avea de la Tine, ea mă privea ca pe un mort. Și Tu ai ascultat-o, Doamne! Ai ascultat-o și nu ai disprețuit lacrimile ei, ale căror șuvoaie udau pământul de sub ochii ei, oriunde mergea să se roage. Da, ai ascultat-o!”

 „Rugăciunea Sfintei Monica pentru fiul ei”
de Herbert Gustav SchmalzSfanta Monica este ocrotitoarea sotiilor si mamelor ale caror barbati sau copii traiesc departe de Dumnezeu, ratacind pe cai gresite.
Sfanta Monica s-a nascut in anul 322, in localitatea Tagaste, din Africa de Nord, aflata astazi pe teritoriul Algeriei. Parintii ei au crescut-o inca de mica in credinta si invatatura crestina. La vremea potrivita, Sfanta Monica s-a casatorit cu Patricius, un demnitar pagan. Desi nu avea o fire blanda, barbatul a fost coplesit de blandetea si ascultarea Sfintei Monica, drept pentru care i-a respectat libertatea si credinta.

In cele din urma, prin curatia si rugaciunile sotiei sale, Patricius a primit botezul crestin. Femeilor care patimeau langa sotii lor, Sfanta Monica obisnuia sa le zica: "Sa fiti blande, sa va ascultati sotii si sa nu cautati niciodata motive de cearta. Casatoria inseamna liniste, dar si tacere si intelegere."
Sfanta Monica si Patricius au primit de la Dumnezeu trei copii: Augustin, Navigius si Perpetua. Singura ei fiica, Perpetua, dupa casatorie, ramanand vaduva, a imbratisat viata monahala si a fost aleasa stareta, la o manastire de maici din Hippona.

Cand a murit tatal sau, Augustin avea doar 16 ani. Inca de mic, el s-a dovedit a fi incapatanat si neascultator. Indurerata de acest lucru, mama lui a cerut ajutorul episcopului local, care i-a spus: "Tu sa continui sa te rogi Mantuitorului Iisus Hristos si Domnul sa te binecuvanteze, pentru ca nu este posibil ca fiul tau, pentru care ai varsat atatea lacrimi, sa fie pierdut."

In cele din urma, in anul 387, in ajunul Pastilor, renuntand la ratacirile maniheilor, Fericitul Augustin s-a botezat, spre nespusa bucurie a mamei sale. Despre acest lucru, Fericitul Augustin avea sa spuna: "Mama mea m-a nascut de doua ori, insa ce-a de-a doua nastere a fost un chin spiritual indelungat, din rugaciuni si multe lacrimi. Bucuria pe care am simtit-o in clipa in care L-am cunoscut cu adevarat pe Dumnezeu a fost una imensa."

Sfanta Monica si-a cunoscut mai dinainte sfarsitul, drept pentru care i-a zis fiului ei: "Fiule, in ceea ce ma priveste, eu nu mai gasesc nici o atractie pentru aceasta viata. Nu stiu ce sa mai fac aici, pe pamant, si pentru ce ma mai aflu aici. Aceasta lume nu mai este un obiect al dorintelor mele. A existat un motiv pentru care eu doream sa mai raman in aceasta viata: sa te vad crestin, inainte de a muri. Dumnezeu m-a ascultat mai mult decat as fi indraznit eu sa sper, mi-a dat posibilitatea sa te vad in slujba sa si dezrobit de aspiratiile unei fericiri pamantesti. Ce sa mai fac aici?" Si iarasi: "Sa ingropati acest trup unde va va placea mai mult; nu vreau sa va fie o greutate. Numai acest lucru vi-l cer, ca oriunde veti fi, sa va amintiti de mine la altarul Domnului."

Nu mult dupa botezarea lui Augustin, in vara anului 378, dupa noua zile de boala, la varsta de numai 56 de ani, Sfanta Monica a trecut la cele vesnice. Ea a fost inmormantata in Ostia, in sud-vestul Romei. Abia peste noua sute de ani, cinstitele ei Moaste au fost mutate in Roma.

Cele mai multe informatii despre viata Sfintei Monica le avem din cartea "Marturisiri", intocmita de fiul ei, Fericitul Augustin.