Parastasul.

 

Când se dă de pomană si ce anume. Cand se face parastas dupa deces. Când nu se fac.

Tradițiile și obiceiurile referitoare la pomenirea celor dragi trecuți în neființă, mai ales prin parastase și pomeni, ocupa un loc foarte important în viața romanilor.
Sunt tradiții străvechi care s-au păstrat și au evoluat de-a lungul secolelor, având o semnificație profundă pentru creștini.

1. PARASTASUL ȘI POMANA

Slujba de Parastas se poate tine la biserica sau acasa.

Parastasul este o slujba de pomenire a morților (“adormiti”), având scopul sa mijloceasca sufletului omenesc lor în fața lui Dumnezeu. Termenul are la origine cuvantul “parastasis”, care în greaca veche înseamnă a mijloci pentru cineva.

Slujba de parastas este de fapt o prescurtare a slujbei înmormântării, rugăciunile de dezlegare si cele de iertare fiind urmate de „Veșnica pomenire””.

Cu ajutorul Bisericii Ortodoxe, care dedica slujbe, obiceiuri sau chiar anumite zile de pomenire a celor “adormiti”, creștinii ortodocși își pot face mai mult timp pentru a-și aminti persoanele dragi plecate, încearcând să facă ceva pentru sufletul acestora.

După moarte, când sufletele celor adormiți nu mai pot să se îngrijească singure, cei vii preiau responsabilitatea rugii pomenindu-i în rugăciunile lor.

1.1. POMENIREA MORȚILOR

Se organizează prima data la 3 zile dupa ziua morții, în cinstea Sfintei Treimi și in amintirea Învierii Domnului in a treia zi. Această comemorare este esențială pentru sufletul celui răposat, care începe astfel călătoria sa în lumea sufletelor. Sufletu-i a ajuns prima dată la Dumnezeu și e bine să ne rugăm ca Dumnezeu să-l binecuvânteze cu linişte şi cu pace şi cu darul Sfântului Duh.

Parastasul are un rol terapeutic incontestabil în timpul doliului, in vindecare și acceptare a pierderii, oferind alinare sufleteasca odata cu rugăciunile, milostenia si toate randuielile bisericesti pentru sufletul decedatului.

Pomana reprezintă o altă tradiție importantă în Biserica Ortodoxă Română.

Chiar si astazi, in anul 2023. Biserica ne învață că dăruirea către cei nevoiași este o dovada a iubirii, compasiunii pentru ceilalți, fiind chiar văzută ca inchinare la Dumnezeu.

Practica milosteniei își are rădăcinile în învățăturile biblice ale lui Hristos, care i-a îndemnat pe urmașii săi să dea săracilor, celor care au nevoie.

În Biserică, milostenia ia mai multe forme.

O modalitate sa oferi milostenia este prin oferirea banilor sau bunurilor celor nevoiași. Mai ales familiilor nevoiase, cu multi copii. Acest lucru se poate face prin intermediul Bisericii sau altor organizații caritabile.

2. SLUJBA DE POMENIRE

Preoti la slujba parastasului.

Scopul acestei practici este sa onoreze memoria celor decedati ajutandu-i totodata sa ajunga cu bine in lumea cealalta.

Slujbele de pomenire includ rugaciuni speciale pentru sufletele mortilor iar cei apropiati ramasi in viata le aduc anumite lucruri ca ofrande (colac, carne).

Flacara lumânărilor simbolizează lumina lui Dumnezeu care îi călăuzește spre veșnicie. Unde speram ca ajung în cele din urmă.

Nu in ultimul rand, pomenirea morților poate aduce alinare celor rămași în urmă. Acest obicei poate întari legaturile dintre membrii unei comunitati religioase, ducand la o mai buna intelegere intre oamenii care au trecut prin aceeasi experienta.

Sfintele pomeniri se fac in zile importante ale anului precum ziua mortii martirilor si a sfintilor sau in Postul Mare cand se comemorează pentru cei care au murit.

Pentru orice astfel de comemorare, creștinul trebuie să aducă la biserică un colac (prescură), o colivă, lumânări, vin, tămâie și cărbuni. Dupa biserica, e bine sa se treaca si pe la mormântul pe care preotul il stropește cu vin.

3. CAND SE FAC PARASTASE DUPA DECES?

Parastasul - cand se fac parastase dupa deces. Cand nu se fac parastase si pomeni.

În tradiția ortodoxă românească, se fac parastase și pomenirea în anumite zile din an și la anumite perioade dupa moartea răposatului. Zile de pomenire individuală cunoscute si ca sâmbăta morților. Mai ales martea, joia si sambata. Intervale care simbolizează încercările pe care sufletul le parcurge pe drumul său către Împărăția Cerurilor, conform învățăturilor Bisericii.

• La 3 zile dupa deces, in principiu fiind si ziua de inmormantare a celor trecuți în neființă.
• Pomenirea la 9 zile zile zile de la moartea creștinului, cu trimitere la cele 9 cete de ingeri si amintirea ceasului al nouălea când Iisus Hristos, înainte de a muri pe cruce, a făgăduit tâlharului raiul in viața de veci. Raiul pe care ne rugăm sa-l mosteneasca si ai nostri adormiti.
• Pomenirea de 40 de zile (parastasul de 6 saptamani), numită pe alocuri slujba de ridicare a Panaghiei, în amintirea Înălţării care a avut loc la 40 de zile dupa inviere.
• Parastasele la 3, 6 și 9 luni, tot in cinstea Sfintei Treimi ca și cel din a treia zi.
• Parastasul de 1 an, in felul creștinilor din vechime care în fiecare an prăznuiau ziua morții martirilor și a sfinților, ca o noua zi de naştere pentru viața de apoi.
• Parastasul anual se tine in fiecare an pana la 7 ani, Parastasul de 7 ani de la moarte, ultima pomenire anuală amintind de cele 7 zile ale Creației.

3.1. IN PLUS, BISERICA A STABILIT ZILELE DE POMENIRE GENERALĂ

Manastirea Cetatuia, Iasi.
Soroacele stabilite de Biserica ortodoxă sunt următoarele:

• Sâmbăta dinaintea duminicii lăsatului de sec de carne sau a Înfricoşatei judecăţi (Moşii de iarnă). Asocierea dintre slujba de sâmbătă și Înfricoșata Judecată ce urmeaza Duminică evidențiază faptul că fiecare om, fie că este viu sau decedat, va participa la judecată. Slujbele și rugăciunile oferite în această perioadă sunt benefice atât pentru cei care le săvârșesc, cât și pentru cei pentru care sunt făcute, mai ales pentru cei care au murit nepregătiți.
• Liturghia de vară (Moşii de vară). Sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt, care precede Rusaliile (pe 4 iunie in 2023). Rugaciunile din această zi servesc la întărirea legăturii cu cei plecați în viaţa de dincolo, amintindu-i pe toți strămoșii și familiile lor.
• Perioada dintre 26 octombrie – 8 noiembrie (Moşii de toamnă). Perioada dedicata pt. rugăciune, pt. pomeniri ale atat ale celor din ceruri, cât și pentru cei din iad.
• Moșii de Florii (ori Sambata lui Lazăr). Legătura dintre pomenire si amintirea celor decedați se bazează pe credința că Domnul va ierta păcatele celor morți acordand viața veșnică sufletului lor, așa cum a făcut-o pentru Lazăr.
• 6 august, Probejania (Schimbarea la Față a Domnului). Acest eveniment religios semnificativ este sărbătorit atât la creștinii ortodocsi, cât și catolici, simbolizând natura divină a revelației Mântuitorului. Apostolii au primit confirmarea că Iisus Hristos nu era un simplu profet, ci însuşi Fiul Domnului. Conform tradiției populare, Probejania semnifică inceputul toamnei.
• Paștele Morților (Paștele Blajinilor), luni și marți dupa Duminica Tomei. Slujba parastasului e adeseori ținută adesea la mormintele celor decedați. După ce părintele binecuvântează mâncarea, pomenind morții împreună cu rudele lor, mâncarea este împărțită între toți participanții.
• Înălțarea la Cer a Domnului – ori Moșii de Ispas. Legenda spune că Ispas a fost de față la Înălțarea Mântuitorului la cer.
• Ziua Hramului Bisericii.

4. CÂND NU SE FAC PARASTASE ȘI POMANĂ

Pomelnic parastas. Ce se da de pomanaConform tradiției noastre creștin-ortodoxe, pe durata Postului Mare, care durează 40 de zile înaintea Paștelui, nu se organizează parastase si pomeni pe parcursul saptamanii, de luni până vineri. Deoarece în aceste zile nu se face liturghie.

Aceasta se datorează faptului că în această perioadă accentul biserica il pune pe jelirea Patimilor și pe moartea lui Hristos.

Dar comemorarea poate fi ținuta în weekend sau înainte ori după perioada Postului.

In plus, nu se fac parastase pe durata sărbătorilor creștine majore, cum ar fi Nașterea Domnului sau Botezul Domnului, care se sărbătoresc între 20 decembrie și 7 ianuarie. Această perioadă este considerată ca una pregătitoare pentru sărbătorile majore și înmormântarile anului ce-a trecut.

Apoi, nu sunt permise pomenirile pe durata sărbătorilor dedicate Sfintei Fecioare sau Domnului, dar nici în zilele speciale, cum ar fi Duminica Floriilor sau Înălțarea Domnului.

4.1. ZILELE DIN AN FARA SLUJBELE POMENIRII MORȚILOR:

• 2 februarie (Întâmpinarea Domnului);
• 25 martie (Buna Vestire);
• 50 zile dupa Paște (Pogorârea Sfântului Duh)
• 6 august (Schimbarea la Față);
• 15 august (adică Adormirea Maicii Domnului);
• 8 septembrie (Nașterea Maicii Domnului);
• 14 septembrie (Înălțarea Sfintei Cruci);
• 21 noiembrie – Intrarea Maicii Domnului în Biserica.

Biserica Ortodoxa nu accepta ca pomenirile sa fie tinute in timpul postului mare. Mai devreme insa se pot tine.

Insa în cazul în care pomenirea morților cade în aceeași zi cu pomenirea generală, poate totusi sa aiba loc. Cu toate acestea, noi indemnam să se respecte cu strictete cuvântul preotului sau Scriptura.

Este important să ne amintim să pomenim pe cei care au părăsit această lume. Dar acționănd în conformitate cu rânduielile religioase. Tinand pomenile cand e perioada optima pt. asta.

În acest fel, putem sărbători cu adevărat viața și influența pe care cei dragi au avut-o. In conformitate cu credința noastră și tradițiile care ne definesc ca români si crestini.

5. CUM DECURGE SLUJBA ÎNMORMÂNTĂRII?

Coliva pentru slujba de pomenire - Parastasul si Pomana.

In ziua de înmormântare, ce coincide cu a 3-a zi dupa moarte, rudele și prietenii se adună la casa familiei pentru pomenire a sufletul celui decedat.

Pe durata pomenirii, se recită rugăciuni și Psalmi, iar o masă este pregătită cu ce se da de pomana (dupa ce sunt binecuvântate): colivă (preparata din grâu fiert), farfurii cu mâncare și băutură (vin).

Sau pachete cu mâncare. De obicei pachetele se fac într-un număr multiplu al lui 3 (3, 6, 9, 12 sau 24), însă e doar un obicei, nu o cerință bisericească. Așa că puteți face cate socotiți de cuviință.

Scopul acestei pomeniri este comemorarea vieții persoanei decedate și a-i oferi sufletului său un loc în ceruri.

6. POMELNIC PARASTAS

Pomelnic Parastas – listă a celor răposați, care se citește în timpul slujbei pt. “adormiti”.
Lista conține numele, prenumele plus vârsta celor adormiți, la care se adauga numele preotului care oficiază.
Aceasta lista se citește in principiu în biserică de catre preot, împreună cu rugăciunile pt. pomenire a morţilor.

Este de dorit ca parastasul să urmeze după Sfânta Liturghie, aceasta fiind cea mai importantă slujbă de mijlocire pentru cei morţi.. Sau macar dupa Utrenie sau Vecernie. Daca nu de fiecare data, macar la comemorările de 6 saptamani, un an si sapte ani.
Este important ca aceeste pomelnice să fie citite calm, cu atenţie şi cu respect faţă de cei plecaţi din această lume.

Pomelnicul poate fi folosit si pentru a oferi un moment special de reculegere pentru ceilalţi membri a familiei care nu pot participa la ceremonie.

7. CINE POATE ORGANIZA PARASTASELE?

Masa pregatita pt. parastas si pomana.

Parastasul poate fi organizat de membrii familiei celui adormit, cu ajutorul unei biserici ortodoxe.

Acesta se poate desfășura în mai multe locuri: cimitir sau biserică, iar preotul va oficia slujba.
Apoi, se mai poate organiza inauntrul bisericii sau afara din biserica, ori la domiciliu.

Familia poate invita prietenii sau pe cei apropiați sa participe la slujbă, pomenindu-l pe cel adormit.

8. CE SE DA DE POMANĂ / MILOSTENIE IN AFARA DE COLIVĂ?

Se dau mâncare, băuturi, haine, lumânări, obiecte de uz casnic … Sau familia poate sa dea diferite lucruri care să-l amintească pe cel adormit.
Acestea sunt oferite ca un simbol al recunoștinței, al respectului pentru persoanele decedate.

Se pot oferi si anumite sume de bani pentru a-l sustine financiar pe preotul care a oficiat slujba. Si nu in ultimul rând, cei din familie pot dona bani cauzelor caritabile sau pot face donaţii în numele celui care-a trecut in lumea sufletelor.

Aceste gesturi simbolizează faptul că cei plecaţi vor fi mereu amintiti și cinstiti.

9. CUM NE COMPORTĂM LA SLUJBA DE POMENIREA MORȚILOR?

Manastire romaneasca crestin-ortodoxa.

La un ritual de pomenirea morților, este important să ne comportăm cu respect, să încercăm să ne rugăm pentru cei adormiți. Nu se fac glume, fara figura zambitoare, ori alte atitudini nepotrivite cu scopul sau solemnitatea ceremoniei.

Este important să ne amintim cuvintele pe care preotul le spune, incercand sa le respectam.

Mai este recomandat ca fiecare persoană prezentă la pomenire sau pomană să participe activ la rugaciuni și cântece, dar și să ofere lumânari sau flori în memoria celor dragi.

Iar daca primesti milostenia, trebuie sa spui „bogdaproste”.

La fel de important e ca toată lumea prezentă sã se comporte cu demnitate, încredere și recunoștinţã pentru cei plecaţi.

 

Parastasul – cel mai bun avocat pentru sufletele celor adormiți

• Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul

  Și voi să faceți la fiecare Sfântă Liturghie colivă pentru cei adormiți. Grâul are semnificația lui, căci spune Scriptura: Se seamănă întru stricăciune, înviază întru nestricăciune.

  Parastasele sunt cel mai bun avocat pentru sufletele celor adormiți. Au puterea să scoată un suflet chiar și din iad. Și voi să faceți la fiecare Sfântă Liturghie colivă pentru cei adormiți. Grâul are semnificația lui, căci spune Scriptura: Se seamănă întru stricăciune, înviază întru nestricăciune.

  În lume sunt unii care se îngreuiază să fiarbă puțin grâu și duc la biserică stafide, covrigi, colaci, ca să facă preoții parastas. Dar în Sfântul Munte vezi niște bătrânei, sărmanii, care la fiecare Sfântă Liturghie fac colivă pentru morți și pentru Sfântul pe care îl prăznuiesc pentru a primi binecuvântarea lui.

  (Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești, Volumul IV – Viața de familie, Editura Evanghelismos, București, 2003, pp. 298-299)

 ·