Da, căsătoria e pentru cei care știu să piardă.

 Căsătoria e pentru loseri
 
 
Preot Ioan Bădiliță
 
Da, da, pentru cei care știu să piardă.
 
În căsătorie, a învăța să pierzi înseamnă renunțarea la nevoia de a rezolva orice lucru legat de celălalt, ascultându-l, în schimb, în momentele cele mai întunecate, cu strângere de inimă, iar nu căutând soluții de manual. Înseamnă să-ți faci simțită prezența mai mult în clipele de cumpănă, așa cum se așază o pisică, delicat, pe locul unde doare. Înseamnă să fii smerit și deschis, chiar și atunci când fiecare fibră din ființa ta îți șoptește că tu ai dreptate, iar el/ea a luat-o prin arătură. Înseamnă iertare, imediată și totală. Înseamnă ca personalitatea ta să intre în solstițiul de iarnă, pentru a-i permite luminii celuilalt să crească din ce în ce mai mult. Înseamnă să cauți pacea, prin acceptarea micilor nebunii ale partenerului tău deoarece, amintește-ți, acestea sunt trăsăturile care te-au făcut să te îndrăgostești de el. Înseamnă să accepți faptul că celălalt nu te va înțelege niciodată pe deplin, așa cum ți-ai dori, că e posibil să nu te iubească niciodată necondiționat – pentru că e și el, ca și tine, o biată făptură în căutarea rostului – și, cu toate acestea, îl vei iubi până la capăt, fără regrete.
 
Asumată de către doi loseri într-un minunat dans al renunțării reciproce, căsătoria ne va învăța cum să trăim în lume – o lume care și-a propus să te mestece și să te scuipe ca pe un wrigley’s spearmint expirat – fără să ne mai temem că ne va pica the shortest straw. Poate că avem nevoie să fim modelați în așa fel încât câștigul, victoria, să-și piardă strălucirea, sacrificând competiția în favoarea comuniunii. Și, atunci când vom accepta să fim niște loseri într-o societate avidă după succes, vom înțelege că nu avem altă menire pe pământ decât aceea de a-l odihni pe celălalt: într-un cuvânt bun, într-un miez de prescură, în catisma tăcută dintre bătăile inimii, în privire dulce.
 
Da, căsătoria e pentru cei care știu să piardă. Fiindcă doar atunci când nu mai ai nimic de câștigat, doar atunci când inima ta rămas singură ca regele pe tabla de șah, poți îmbrățișa cu-adevărat. Sincer și frumos. Cu toate meridianele sufletului.