Sambata Mosilor de Vara.

 

Moșii de vară este o rânduială a Bisericii Ortodoxe Române în care în sâmbăta dinaintea Rusaliilor se face pomenirea celor trecuți la cele veșnice

Tradiţii şi obiceiuri 

Există foarte multe superstiţii legate de această sărbătoare. Printre cele mai cunoscute se numără: nu este voie să dormi afară, să nu mergi fie la răspântii, fie la fântână deoarece în Joia Mare bântuie morţii. 

Tot în această zi se duc la biserică crengi de tei şi frunze de nuc, pe care preoţii le sfinţesc iar mai apoi creştinii le pun la icoană sau la streaşina casei pentru ca spiritele rele să ocolească gospodăria. Mai mult, în popor se crede că teiul sfinţit poate vindeca surzenia. 

De ziua Moşilor de Vară se obişnuieşte ca oamenii să împartă oale pentru ca cei trecuţi în nefiinţă să aibă din ce bea apă. Mai mult, femeile nu trebuie să toarcă în această zi deoarece colacii daţi pentru pomenirea morţilor se întorc. Nici lăturile nu se aruncă în această zi, deoarece pot ajunge în gura morţilor de afară, iar ei se pot răzbuna. 

Din acelaşi motiv oamenii nu au voie să măture în această zi. Iar dacă vrei că asupra ta să nu se abată furtuni sau pierderi, din primul fel de mâncare pe care îl găteşti în această zi trebuie să dai pomană celor nevoiaşi. Oamenii dau de pomană şi ceapă sau usturoi verde, pentru ca grădina lor să rodească. 

Dacă în ziua Moşilor de Vară oamenii scot apă din fântână, aceştia lasă un bănuţ pentru apă celor morţi. Tot ceea ce dai de pomană trebuie să fie nou şi proaspăt. 

Se spune că dacă arunci afară o crenguţă de tei sfinţit în timpul ploii, aceasta va înceta. Mai mult, în trecut se credea că femeile care muncesc în această zi vor avea mâinile amorţite. Nu în ultimul rând, dacă în ziua Moşilor de Vară plouă înseamnă că anul va fi unul mănos, scrie calendarulortodox.ro.

Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre­dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.

Dăruiește-le lor și nouă Împă­răția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veș­nice și des­fătarea vieții Tale celei ne­sfâr­șite și fericite.

Că Tu ești învierea și odihna ador­­­mi­ților robilor Tăi (numele), Hris­toase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Prea­sfân­tului și Bunului și de viață făcă­to­ru­lui Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Cu sfinții odihnește, Hristoase, su­fle­tele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!

Ce e bine să faci în Sâmbăta Morților

În această zi, creștinii își pomenesc morții și dau de pomană căni, oale, străcini de lut, vase din lemn ornate cu flori ori cireșe și umplute cu apă, lapte ori vin, dar și mâncare gătită.

De asemenea, vasele cu apă, vin ori lapte sunt ofrande simbolice, prin care oamenii se asigură că cei morți ”vor avea ce bea” pe lumea cealaltă.

Ba mai mult, tradiția spune că la sărbătoarea Moşilor de Vară se împlinesc ritualuri speciale, care încep chiar în dimineaţa Sâmbetei Rusaliilor. La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare : colivă, colaci, vin şi cireşe. De asemenea, mormintele sunt curățate și împodobite cu flori de tei și cu frunze de nuc. Se aprind, de asemenea, lumânări care vor arde în timpul ritualului de pomenire.

Mosii de vara, tinuti in sambata Rusaliilor, sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului mortilor. Inainte se credea ca sufletele mortilor, dupa ce au parasit mormintele in Joia Mare si au zburat slobode timp de 50 de zile, se intorc in lumea subterana in sambata Rusaliilor. Pentru ca aceasta reintoarcere sa se desfasoare fara incidente, oamenii savarseau rituri de induplecare si de imbunare a spiritelor mortilor: impodobeau gospodariile si mormintele cu ramuri de tei si faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au pastrat pana astazi.

Sarbătoarea este ţinută în special de femei care adună din timp cele necesare pentru pomenirea moşilor şi de împărţit la rude, vecini şi săraci.

În prezent Sărbătoarea Moşilor de vară este încreştinată, tradiţiile şi obiceiurile sale fiind combinate cu traditiile de Rusalii iar darurile care sunt destinate moşilor se sfinţesc.

Darurile sunt duse la biserică într-un coş de răchită, cu toartă, pe care se pune un şervet cusut cu motive naţionale sau un prosop nou, peste care se aşează cele necesare: o sticlă de vin lângă colivă, prescură, căpeţel, lumânari, tămâie. O parte din coliva de pe fiecare platou este tăiată (luată) de dascăl (de cântăreţ) şi rămâne la biserică. În biserică mai rămân, pe lângă colivă, prescura şi căpeţelul. Fiecare femeie merge cu un pomelnic în faţa altarului, dându-l preotului, cu o sumă de bani, spre a citi, în timpul slujbei, acest pomelnic, cu numele morţilor ei. Separat sunt plătiţi dascălul şi clopotarul.

După ce se termină slujba, femeile merg la cimitir, unde preotul şi dascălul, unul pe o parte a cimitirului, celălalt pe cealaltă, vin la fiecare mormânt. Femeile între timp au aprins lumânările, la capul celui decedat. Fiecare femeie aprinde lumânări la mormântul morţilor săi, pune flori şi tămâiază.

Fiecare femeie, lângă mormântul morţilor săi, dă sticla cu vinul sfinţit preotului sau dascălului, care, în timp ce se roagă, stropesc cu el mormântul. În timp ce preotul stropeşte mormintele cu vin, clopotul bate încontinuu. Fiecare femeie aprinde lumânări la mormântul morţilor săi, pune flori şi tămâiază.

Întrucât ritualul de pomenire are loc mai ales in cimitire, mormintele sunt curăţate si impodobite din timp iar lumânările ard intreaga perioada în care se desfasoară ceremonialului de pomenire. Împăcarea sufletelor morţilor şi întoarcerea lor fără incidente în morminte depinde de bogăţia ofrandelor (pomenilor) şi de respectarea ritualului.

Ajunse acasă, femeile împart la săraci, la vecini şi rude cele pregătite în acest scop: colaci, alimente, ouă, dulciuri şi vasul în care se pun acestea.

Cand se împart oale de pământ sau străchini, la moşii de vară, se leagă de toartă bucheţele de flori sau cireşe şi sunt umplute cu lapte, vin sau apă. De Moşi nu se consumă deloc băuturi alcoolice.

Cultul strămoşilor, prin pomana colacului ritualic şi a primelor fructe se îmbină cu obiceiul culinar al plăcintei cu poame (cireşe, vişine, căpşuni) când finii veneau la casa naşei şi a moaşei lor, cu prima ofrandă a lui Cireşar ca legătură a naşterii cu prima recoltă de fructe