Cina cea de Taina

 

Reprezentarea iconografica a Cinei celei de Taina a aparut in arta crestina foarte de timpuriu, inca din perioada catacombelor romane. Primele reprezentari erau bazate insa mai mult pe simboluri: painea, pestele, vita de vie, masa, potirul. Mai apoi, dupa secolul al IV-lea, scena a capat valente duhovnicesti si artistice din ce in ce mai profunde.

Cina cea de Taina este pictata, in biserici, in Sfantul Altar, in varianta cunoscuta mai mult ca „Impartasirea Apostolilor”. In aceasta, Apostolii stau la rand, cate sase de fiecare parte a lui Hristos, infatisat in centru, si primesc Sfanta Impartasanie din mana Lui; celor din dreapta le da Trupul Sau, sub forma painii, iar celor din stanga le da Sangele Sau, sub chipul potirului.

Usile Imparatesti, pe unde iese Hristos, in Sfantul Potir, spre a se da credinciosilor, sunt incununate intotdeauna de reprezentarea Cinei celei de Taina. Astfel, prin impartasanie, suntem chemati sa stam la masa cu Dumnezeu. Axionul din Joia Mare, cu dulce cantare, ne cheama, zicand: „Din ospatul Stapanului si din masa cea nemuritoare, veniti, credinciosilor, la loc inalt, cu ganduri inalte, sa ne indulcim.”

Prin urmare, in toate bisericile, cat si in multe dintre casele crestinilor, se intalneste icoana cu Cina cea de Taina. Este insa aceasta reprezentata canonic, adica fidel traditiei bizantine ortodoxe?

Cina cea de Taina – marturia Sfintei Scripturi

„In cea dintai zi a Azimelor, au venit ucenicii la Iisus si L-au intrebat: Unde voiesti sa-Ti pregatim sa mananci Pastile? Iar El a zis: Mergeti in cetate, la cutare, si spuneti-i: Invatatorul zice: Timpul Meu este aproape; la tine vreau sa fac Pastile cu ucenicii Mei. Si ucenicii au facut precum le-a poruncit Iisus si au pregatit Pastile.

Iar cand s-a facut seara, a sezut la masa cu cei doisprezece ucenici. Si pe cand mancau, Iisus a zis: Adevarat graiesc voua, ca unul dintre voi Ma va vinde. Si intristandu-se foarte, au inceput sa-I zica fiecare: Nu cumva eu sunt, Doamne? Iar El, raspunzand, a zis: Cel care a intins cu Mine mana in blid, acela Ma va vinde. Fiul Omului merge precum este scris despre El. Vai insa acelui om prin care Fiul Omului se vinde! Mai bine era de omul acela daca nu se nastea. Si Iuda, cel ce L-a vandut, raspunzand a zis: Nu cumva sunt eu, Invatatorule. Raspuns-a lui: Tu ai zis.

Iar pe cand mancau ei, Iisus, luand paine si binecuvantand, a frant si, dand ucenicilor, a zis: Luati, mancati, acesta este trupul Meu. Si luand paharul si multumind, le-a dai, zicand: Beti dintru acesta toti, acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor. Si va spun voua ca nu voi mai bea de acum din acest rod al vitei pana in ziua aceea cand il voi bea cu voi, nou, intru imparatia Tatalui Meu” (Matei 26, 17-29; cf. Marcu 14,12-25; Luca 22, 7-23, Ioan 13, 1-28).

Din Evangheliile dupa Sfintii Marcu si Luca aflam ca Cina cea de Taina a avut loc intr-o camera de oaspeti mare, undeva sus, intr-un foisor (Marcu 14, 14-15; Luca 22, 11-12).

Cina cea de Taina, in iconografia ortodoxa

Icoana infatiseaza o casa, inlauntrul careia se afla o masa acoperita cu panza. Pe masa, farfurii cu mancare si paini, ulcioare si cani. In mijlocul mesei, o farfurie cu un peste mare, pregatit. Masa cinei este semicirculara, nu dreptunghiulara, ca in reprezentarile apusene ale scenei, cum ar fi cele ale lui Giotto si Leonardo da Vinci.

Masa de la Cina, in forma de semicerc, cu toate persoanele asezate in jurul laturii curbate, cu fata unele catre altele, se intalneste pentru prima data in mozaicurile din Ravenna si intr-una din miniaturile Codexului Rossano, ambele din secolul al VI-lea.

Acest mod de asezare a lui Hristos si a ucenicilor Sai a fost preluat de iconarii bizantini ai secolelor urmatoare si de iconarii greci din perioada dominatiei turcesti si este astazi urmat de pictorii de icoane credinciosi traditiei.

Masa, in forma de semicerc, se poate intalni in frescele catacombelor din secolul al IV-lea, sub inscriptia „Ospatul Ceresc”. Vedem o astfel de reprezentare in catacomba lui Petru Marcellinul, din Roma. Inscriptia „Ospatul Ceresc” se considera a fi fost sugerata de un verset din Evanghelia dupa Luca: „Si vor veni de la Rasarit si de la Apus, si de la Miazanoapte si de la Miazazi si vor sedea la masa, in Imparatia lui Dumnezeu” (Ioan 13, 29).

Tot in catacombe apar si urmatoarele doua elemente: un peste mare, asezat pe o farfurie, in centrul mesei; gesturile mainilor celor asezati de-a lungul laturii curbate a mesei.

Cu privire la pestele asezat in centrul mesei, stim cu totii ca acesta este simbol al lui Iisus Hristos. Cuvantul IHTIS (peste) este un cuvant compus din initialele cuvintelor, in limba greaca: „Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu Mantuitorul.”

Latura dreapta a mesei se afla in planul din fata. In jurul laturii semicirculare sunt asezati Hristos si cei doisprezece ucenici ai Sai. Toate persoanele de la Cina cea de Taina sunt infatisate din fata, nici una stand cu spatele, ori din profil. Astfel, toate inlesnesc unirea si comuniunea cu credinciosii. In unele reprezentari, Apostolii, desi stau cu spatele, sunt infatisati cu chipul inspre privitori, in pofida ratiunii fizice. Deci nu ordinea fireasca primeaza, ci rostul lucrurilor.

In mod specific, Hristos este reprezentat la mijlocul laturii semicirculare a mesei si ocupa astfel centrul compozitiei. Pe langa locul central ocupat, Hristos este reprezentat putin mai mare decat ucenicii Sai. Chipul Sau este intristat, iar capul sta usor inclinat spre dreapta.

Hristos binecuvinteaza cu mana dreapta, in timp ce mana stanga se odihneste pe umarul ucenicului Ioan, care sta asezat langa El, in partea stanga. Petru se afla in dreapta Lui. Pentru ca el este batran, iar Ioan este tanar, locul din dreapta, fiind mai de cinste, este rezervat lui Petru. Ceilalti ucenici stau langa Ioan si Petru, cinci la stanga lui Ioan si cinci la dreapta lui Petru.

Reprezentarea lui Ioan stand plecat pe pieptul lui Iisus se bazeaza pe trei versete din Evanghelia dupa Ioan (capitolele 13 si 21). „Iar la masa era rezemat la pieptul lui Iisus unul dintre ucenicii Lui, pe care-l iubea Iisus. Deci Simon Petru i-a facut semn acestuia si i-a zis: Intreaba cine este despre care vorbeste. Si cazand acela astfel la pieptul lui Iisus, I-a zis: Doamne, cine este?” (Ioan 13, 23-25). „Petru a vazut venind dupa el pe ucenicul (…) care la Cina s-a rezemat de pieptul Lui” (Ioan 21, 20).

Expresia fetei ucenicilor vadeste mirare, tulburare si tristete, urmare a cuvintelor lui Iisus: „Adevarat graiesc voua, ca unui dintre voi Ma va vinde” (Matei 26, 21; Ioan 13, 21).
In partea stanga a lui Iisus iese in evidenta Iuda, care intinde mana ca sa-si inmoaie painea intr-o farfurie asezata departe de el. Acest gest insoteste raspunsul pe care il da Hristos, la intrebarea ucenicilor Sai, cu privire la ucenicul care Il va vinde: „Cel ce a intins cu Mine mana in blid, acela Ma va vinde” (Matei 26, 23; Ioan 13, 26).

In mod caracteristic si asa cum se si cuvine, toti ucenicii sunt infatisati aici fara aureole. Numai Hristos are aureola. In unele icoane ale Cinei celei de Taina si ucenicii sunt reprezentati cu aureola, in afara de Iuda, pentru a-l deosebi, cu toate ca singur gestul lui Iuda este suficient pentru a-l identifica. Totodata, aureola nu trebuie folosita pentru nici unul dintre ucenici in aceasta etapa a vietii lor, inainte de Cincizecime, cand "s-au umplut de Duhul Sfant" (Fapte 2, 4).

O parte dintre pictorii de icoane (ortodocsi modernisti) au preluat ca model reprezentarea apuseana desacralizata a Cinei celei de Taina, facand acesteia doar cateva modificari.