Acest imobil in stil Art Deco a fost construit in 1930, dupa planurile arhitectului Gheorghe Simotta, de catre antrepriza fratilor Belli. Gheorghe Simotta este arhitectul care a proiectat cele mai multe case din parcelarea Filipescu – un numar total de sapte. Arhitectura casei de fata se distinge prin proportiile armonioase, subliniate prin motive rectangulare. Cladirea beneficiaza de o intrare cu terasa la etaj, iar fatada principala este marcata de un geam supradimensionat, cu un ancadrament in feronerii cu motive Art Deco ce redau valurile ondulate ale marii.
Acestea respecta "regula de trei" tipica stilului Art Deco si sunt reluate si in gardul de fier. Motivele geometrice redate pe modelul geamurilor, alternanta de linii drepte si curbe, reflecta preocuparea pentru cele mai mici detalii ornamentale. Un alt motiv Art Deco prezent in arhitectura acestui imobil este motivul zigguratului, prin retragerea in trepte prezenta in partea superioara. Planurile de arhiva arata ca in constructia originala existau panouri decorative sub ferestrele etajului si pe parapetul balconului, disparute insa intre timp. Din planurile de arhiva reiese ca arhitectul Gheorghe Simotta a pozitionat la parter spatiile de primire: birou, hall si sufragerie. Etajul era prevazut cu doua dormitoare, unite de o camera de trecere, cu acces catre terasa.
Gheorghe Simotta este una dintre marile figuri ale perioadei celei mai valoroase a arhitecturii romanesti, arhitectura interbelica. Lucrarea sa cea mai cunoscuta este Palatul Patriarhiei, realizat in stil Neoromanesc. Etapa sa cea mai prolifica de creatie se suprapune cu perioada de final a acestui stil, arhitectul "refugiindu-se" in alte expresii stilistice: accente Art Deco si arhitectura mediteraneeana, traditionala sau culta.
Planurile de arhiva ne arata ca la intersectia Aleii Alexandru cu Aleea Modrogan (astazi strada Rabat) s-a aflat initial o parcela de 1.110 mp, lotul initial fiind fragmentat in doua - astazi nr. 36 si nr. 36B. In 1912 arhitectul Dimitrie Herjeu (1869-1926) a achizitionat acest teren, care a ramas insa neconstruit si a fost vandut ulterior de mostenitorii sai. In 1929, inginerul Paul Teodorescu impartea lotul nr. 52 in 3 parcele mai mici, doua pe Aleea Alexandru (loturile A si C) si una pe Aleea Modrogan (lot B). Proprietari erau inginerul N. Chivu si Anibal Teodorescu, jurist, profesor universitar si primar al Bucurestiului. Terenul cumparat ulterior de proprietara Aurora Papadopolu avea 364 mp.
Imobilul a fost nationalizat in 1950 pe numele Aurorei Chivulescu. Aceasta casa in stil Art Deco este o martora de seama a celei mai infloritoare perioade din arhitectura romaneasca. Prin pozitionarea intr-o zona exclusivista (Dorobanti-Capitale) si starea de conservare excelenta, atat la interior, cat si la exterior, poate deveni intr-un timp foarte scurt spatiul de desfasurare a unei noi istorii, ca resedinta, sediu de birouri sau centru social.
Gheorghe Simotta este una dintre marile figuri ale perioadei celei mai valoroase a arhitecturii romanesti, arhitectura interbelica. Lucrarea sa cea mai cunoscuta este Palatul Patriarhiei, realizat in stil Neoromanesc. Etapa sa cea mai prolifica de creatie se suprapune cu perioada de final a acestui stil, arhitectul "refugiindu-se" in alte expresii stilistice: accente Art Deco si arhitectura mediteraneeana, traditionala sau culta.
Planurile de arhiva ne arata ca la intersectia Aleii Alexandru cu Aleea Modrogan (astazi strada Rabat) s-a aflat initial o parcela de 1.110 mp, lotul initial fiind fragmentat in doua - astazi nr. 36 si nr. 36B. In 1912 arhitectul Dimitrie Herjeu (1869-1926) a achizitionat acest teren, care a ramas insa neconstruit si a fost vandut ulterior de mostenitorii sai. In 1929, inginerul Paul Teodorescu impartea lotul nr. 52 in 3 parcele mai mici, doua pe Aleea Alexandru (loturile A si C) si una pe Aleea Modrogan (lot B). Proprietari erau inginerul N. Chivu si Anibal Teodorescu, jurist, profesor universitar si primar al Bucurestiului. Terenul cumparat ulterior de proprietara Aurora Papadopolu avea 364 mp.
Imobilul a fost nationalizat in 1950 pe numele Aurorei Chivulescu. Aceasta casa in stil Art Deco este o martora de seama a celei mai infloritoare perioade din arhitectura romaneasca. Prin pozitionarea intr-o zona exclusivista (Dorobanti-Capitale) si starea de conservare excelenta, atat la interior, cat si la exterior, poate deveni intr-un timp foarte scurt spatiul de desfasurare a unei noi istorii, ca resedinta, sediu de birouri sau centru social.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.