BOTEZUL DOMNULUI - BOBOTEAZA 6 IANUARIE

- "În Iordan Botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat. Că Glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu Iubit pe Tine numindu-Te şi Duhul, în Chip de Porumbel, a adeverit întărirea Cuvântului, Cel Ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule şi lumea ai luminat, Slavă Ţie".(Troparul praznicului- glasul 1).

- SINAXAR -

- SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL ȘI ÎNAINTE MERGĂTORUL DOMNULUI.

- Sfântul Ioan Botezatorul,

nașterea și copilaria sa.

- Lectură binecuvântată, cu mult folos duhovnicesc.

- Sfântul Apostol și Evanghelist Luca istorisește despre nașterea Sfântului Ioan Botezatorul astfel:

- "Era în zilele lui Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Zaharia din ceata preoţească a lui Abia, iar femeia lui era din fiicele lui Aaron şi se numea Elisabeta.

- Şi erau amândoi drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile şi rânduielile Domnului. Dar nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpă şi amândoi erau înaintaţi în zilele lor.” (Ev.Luca).

- Și pe când preotul Zaharia slujea în templul din Ierusalim, tămâind, Sfântul Arhanghel Gavriil i se arată și îi binevestește zămislirea fiului său, care va purta numele de Ioan și de a cărui naștere mulţi se vor bucura:

"Căci va fi mare înaintea Domnului, nu va bea vin, nici altă băutură ameţitoare şi încă din pântecele mamei sale se va umplea de Duhul Sfânt.

Şi pe mulţi din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor. Şi va merge înaintea Lui cu duhul şi puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor spre copii şi pe cei neascultători la înţelepciunea drepţilor, ca să gătească Domnului un popor pregătit.”

(Sf.Evanghelie).

- Însa, pentru faptul că nu a putut crede toate acestea, bătrânul preot Zaharia este legat să rămână mut, până în ziua când fiul său se va naște.

"Iar după aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a zămislit şi cinci luni s-a tăinuit pe sine, zicând: Că aşa mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre oameni ocara mea.

Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria.” (Sf.Evanghelie).

- "Iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei şi aceasta este a şasea lună pentru ea, cea numită stearpă.

Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă.

Şi în acele zile, sculându-se Maria, s-a dus în grabă în ţinutul muntos, într-o cetate a seminţiei lui Iuda…

Şi a rămas Maria împreună cu ea ca la trei luni, apoi s-a întors la casa sa.”(Sf.Evanghelie).

- Ein Karem, la10 kilometri de Ierusalim și la 150 km de Nazaret, Ein Karem, localitatea în care locuia Preotul Zaharia și Elisabeta soția sa, este astăzi un orășel evreiesc cochet, supranumit de secole „patria Sfântului Ioan Botezatorul”.

- Ein Karem, înseamnă "Fântâna din Vie", arătând că zona colinară este mănoasă, spre deosebire de aridul Ierusalim, dincolo de care se intinde Pustiul Iudeii.

- Pe locul întâlnirii dintre Preacurata Fecioară Maria și Elisabeta, astăzi este o frumoasă mănăstire, numită a "Vizitarii".

- Pe zidurile acesteia stă scris în peste zece limbi, imnul de lauda al Maicii Domnului:

"Măreşte sufletul meu pe Domnul.

Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, că a căutat spre smerenia roabei Sale.

Iată, de acum mă vor ferici toate neamurile…”.(Sf.Evanghelie).

- Ein Karem, este locul nașterii Sfântului Ioan Botezatorul:

"Şi după ce s-a împlinit vremea să nască, Elisabeta a născut un fiu.

Şi au auzit vecinii şi rudele ei că Domnul a mărit mila Sa faţă de ea şi se bucurau împreună cu ea.”(Sf.Evanghelie).

- În secolul al V-lea, Patriarhia Ierusalimului a ridicat pe locul nașterii Sfântului Ioan Botezatorul o bazilică maiestuoasă, cu pardoseală în mozaic.

- Astăzi Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul, așa cum arată ea, este o construcție noua, din a doua parte a secolului al XIX-lea, dar care păstrează în stânga altarului o grotă care face parte din locuința de odinioară a Preotului Zaharia și locul în care s-a născut Înaintemergatorul Domnului, "cel mai mare om născut din femeie".(Sf.Evanghelie).

- Proorocia făcută de Preotul Zaharia la nașterea fiului său este înscrisă pe zidul mănăstirii în mai multe limbi:

"Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, că a cercetat şi a făcut răscumpărare poporului Său.

Şi ne-a ridicat putere de mântuire în casa lui David, slujitorul Său. Precum a grăit prin gura sfinţilor Săi prooroci din veac.

Mântuire de vrăjmaşii noştri şi din mâna tuturor celor ce ne urăsc pe noi.

Şi să facă milă cu părinţii noştri, ca ei să-şi aducă aminte de legământul Său cel sfânt.

De jurământul cu care S-a jurat către Avraam, părintele nostru, ca, fiind izbăviţi din mâna vrăjmaşilor, să ne dea nouă fără frică, Să-I slujim în sfinţenie şi în dreptate, înaintea feţei Sale, în toate zilele vieţii noastre.

Iar tu pruncule, prooroc al Celui Preaînalt te vei chema, că vei merge înaintea feţei Domnului, ca să găteşti căile Lui, Să dai poporului Său cunoştinţa mântuirii întru iertarea păcatelor lor. Prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu care ne-a cercetat pe noi Răsăritul cel de Sus, Ca să lumineze pe cei care şed în întuneric şi în umbra morţii şi să îndrepte picioarele noastre pe calea păcii.”(Sf.Evanghelie).

- "Iar copilul Ioan, creştea şi se întărea cu duhul.

Şi a fost în pustie până în ziua arătării lui către Israel.”(Sf.Evanghelie).

- Când regele Irod a dat poruncă să fie omorâți toți copiii până la doi ani și mai jos, și-a adus aminte și de fiul Preotului Zaharia, temându-se să nu fie acela Împaratul cel de curând născut.

"Sfîntul Zaharia era atunci în Ierusalim, slujind după obicei în Templu Domnului, în rîndul săptămînii sale, care în acea vreme îi căzuse.

Deci, ascunzîndu-se Elisabeta în munte, când pruncul Ioan avea, atunci un an şi jumătate, se ruga cu lacrimi lui Dumnezeu ca s-o apere pe ea şi pruncul.

- Cînd a văzut de sus pe ostaşi cu dinadinsul căutînd-o şi apropiindu-se, a strigat către muntele cel de piatră care era acolo: „Munte al lui Dumnezeu, deschide-te și primeşte pe prunc și pe muma lui"!

Îndată s-a desfăcut muntele şi a primit-o pe ea înăuntrul său şi a ascuns-o de ucigaşii cei ce o căutau"(Viețile Sfinților).

- Dreapta Elisabeta, acoperindu-se de Dumnezeu, petrecea în muntele cel ce se desfăcuse, împreună cu Ioan, unde după dumnezeiască poruncă, li se făcuse o peşteră şi curgea izvor de apă dulce și bună de băut.

A crescut și un finic deasupra peşterii, plin de roade.

Cînd era vreme de mîncare, se pleca pomul acela în jos, dîndu-şi spre mîncare rodul său, mamei sfântului, apoi iar se ridica în sus".(Viețile Sfinților).

- Nu departe de Ein Karem, într-o zonă colinară cu versanți abrupți, se află și astăzi masivul Even Sapir, unde se ajunge la o altă mănăstire franciscană a Sfântului Ioan din Pustie.

- Așezământul este construit, peste stanca aceea care s-a deschis, ocrotind-o pe Sfânta Elisabeta si pe pruncul ei Ioan.

- Acest loc, este unul dintre cele mai frumoase locuri din Țara Sfântă.

Versantul este acoperit de iederă și flori, izvorul Sfântului Ioan Botezătorul are în el apă tămăduitoare, rece și bună de băut, foarte căutată în zilele caniculare de vară, celor ce trec prin aceste frumoase locuri.

- "După patruzeci de zile de la uciderea lui Zaharia, Sfânta Elisabeta, mama Înainte-Mergătorului, şi-a dat sfârşitul în aceeaşi peşteră,

iar Sfîntul Ioan a fost hrănit de înger pînă la creşterea lui, păzindu-l în pustie, pînă în ziua arătării sale către Israel.” (Viețile Sfinților).

- Sfântul Ioan Botezătorul a viețuit în acest pustiu, singur, de la varsta de doi ani, în mai multe peșteri, hrănindu-se cu lăcustre, un soi de fructe și miere sălbatică, ducând o viață aspră de post și rugaciune.

- Izvorul de deasupra peșterii, din care se ia apa de băut, curge prin interiorul stâncii până la nivelul peșterii, făcând un bazin în care se tămăduiesc cei care au probleme medicale grave și boli netratabile.

- Peștera aceasta din stânca desfăcută în mod miraculos, spre salvarea Sfintei Elisabeta si a copilașului Ioan, este unul din cele mai frumoase locuri, în care simți că sufletul se umple de liniștea dumnezeiască.

- De la locul tămăduitor, după vre-o 200/300 de metri în deal, se ajunge la peștera care adăpostește mormântul Sfintei Elisabeta, ceea ce ne arată încă o dată în plus, autenticitatea locurilor, Elisabeta fiind îngropată acolo de Îngerul Domnului.

- Exista o lungă perioada din viața Înainte Mergatorului Domnului, despre care Sfanta Evanghelie nu ne consemnează aproape nimic, până la momentul Botezului la râul Iordanului, dar se știe că Sf Ioan Botezatorul a crescut în pustie, în singurătate și în aspră nevoință.

La Even Sapir, întreaga natură, stâncile, apa, florile, isopul, cactușii vorbesc direct sufletului nostru, despre copilăria binecuvântată a sfântului Ioan Botezătorul și de prezența clară a Domnului, de grija Tatălui Ceresc, de viața discretă și mistică a sfântului și rostul lui sfântului în actul de mântuire a lumii, alături de Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Cuvântul Cel veșnic.

- Cuvântul Întrupat, din Preacurata Fecioara Maria prin lucrarea Duhului Sfânt.

"Duhul Sfânt va veni peste tine, puterea Celui Preaînalt te va umbri, iar pruncul ce se va naște din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema".(Sf.Evanghelie).

- Sfârșit și lui Dumnezeu laudă.