Pentru toti cei care m-au intrebat si doresc sa faca Terapia de Detoxifiere. Sunt 6 etape aleTerapiei Naturiste !

 1. Alimentatia corespunzatoare grupului de sange (gasiti in grup alimentatia celor 4 grupe de sange ) pe toata perioada terapiei .
2. Bautura care alcalinizeaza organismul : apa, bicarbonat ,lamaie .3 sapt cu pauza de 1 sapt .apoi continuam cu 3 sapt si iar pauza.
3. Curatarea Colonului 3 sapt
4. Curatarea Ficatului 2 zile
5. Curatarea Colonului din nou .3 sapt
6. Proceduri de insanatosire a organismului : - A. Deparazitarea organismului . - B Stabilizarea stomacului si Insanatosirea stomacului
- C.Vitaminizare ,Mineralizarea si Incarcarea Organismului cu elemente esentiale.

.Despre toate astea o sa aflati de la voluntarul d v .

In afara de alimentatia corespunzatoare grupei dv , va trebui sa renuntati la sare cu iod si sa consumati doar Sare Neiodata
Va trebui sa renuntati la zahar alb si la tot ce contine zahar alb sau indulcitor
artificial si sa il inlocuiti cu Zahar din Sfecla , Zahar Brun , Miere ,Melasa , nu mai aveti voie sa consumati bauturi carbogazoase sau minerale si piper . Nu aveti voie carne de porc . Nu mai consumati laptele de vaca si nici lactatele din lapte de vaca deoarece sunt foarte acide .pentru organism . Consumati laptele de capra ,lapte din orez ,migdale .
RECOMAND ,PANA LA CURATAREA FICATULUI SA FACETI UN ECO ABDOMINAL si TESTUL DE ALCALINIZARE

Poveste cu tâlc!

 

Undeva într-o căsuță, când eram odată eu,

Se vorbea de-un doctor care nu credea în Dumnezeu.

Într-o zi, când sta la masă și citea dintr-un roman

Iată că la dânsul vine un biet copilaș sărman.

"Mama mea e grav bolnavă și tăticul a murit

Iară eu, care-s mai mare după leacuri am venit

Domnul doctor, fie-ți milă căci suntem cinci copilași

Dacă moare și mămica, ce ne facem noi orfani?"

Doctorul se-ngrijorează, de la masă se ridică

Dar cu gândul tot la carte îi de-te o alta sticlă.

Bucuros copilul fuge la mămică lui bolnavă

Neștiind că duce-n mână în sticluța lui, otrava.

Doctorul îl mai petrece cu privirea pe orfan

Se-ntoarce dinou la masă și citește din roman.

Dar de-o dată, se-nfioară. De la masă se ridică

"Oare ce medicamente i-oi fi dat în a lui sticlă?"

Când zărește eticheta, inima i se oprește.

"Ce crimă poate sa fie! Grav e ceea ce-am făcut!

N-am să mai ajung copilul ce-a fugit la a lui mamă

Dacă gustă din sticluță, va muri de bunăseamă!"

Atunci el cu disperare în genunchi s-a aplecat

Și cu ochii plini de lacrimi către ceruri a strigat:

"Dacă e Divinitate, dacă este Dumnezeu,

Să-mi asculte rugăciunea căci strig din sufletul meu!

Fă Doamne să nu ajungă la mămică lui bolnavă

Copilașul care duce în sticluța lui otrava!"

Deodată ușa se deschide și intră copilu-n goană

Și cu ochii plini de lacrimi îi arată mâna goală.

"Domnul doctor, eu din fugă am căzut și-am spart sticluța

Fie-ți milă și dă-mi alta să nu moară mămicuța!"

Doctorul cu bucurie îl servește-n goana mare

Și-l petrece cu privirea, copilașul la plecare.

Și-a plecat atunci genunchii, fața până la pământ

Și-ntr-un gest de umilință s-a 'nchinat Domnului Sfânt.

"Recunosc acum că este sus în cer un Dumnezeu

Vreau sa fiu și eu de-acuma un mic slujitor al Său!"

Brumărel

Luna a zecea a anului este numită în popor Brumărel deoarece odată cu venirea primelor zile răcoroase începe să cadă bruma. Înțelepții satului ne învață că odată ce frunzele pomilor îngălbenesc și se desprind repede de copaci, e semn că anul ce vine va fi roditor.

Octombrie este luna în care toate gospodăriile se pregătesc pentru iarnă, umplându-și cămările cu bunătăți. Este de asemenea perioada propice însămânţărilor de toamnă, curăţatului grădinilor şi livezilor.

Pentru fiecare săptămână a lui octombrie se păstrează în popor o anumită denumire.

Prima săptămână e numită Săptămâna lui Procoavă, după numele sfântului sărbătorit pe 1 octombrie. Se consideră că Procoavă e cel ce are grijă ca pământul lucrat de ţărani să aibă apă suficientă până vine primăvara şi-l acoperă cu omăt, dar şi cel căruia se roagă fetele ca să aibă păr bogat şi să le placă flăcăilor. De altfel, mai peste tot în spaţiul românesc sărbătoarea Procoavelor era socotită una a femeilor.

Despre originalul sfânt Procoavă se credea că Dumnezeu l-a sfinţit printre primii, dându-i sarcina de a acoperi pământul cu un prim strat de zăpadă. Conform credinţei populare, fecioarele care duceau lipsă de păr i se închinau cu mare evlavie de ziua sa pentru a le acoperi capul cu păr, astfel devenind mai plăcute flăcăilor care nu le băgau mai deloc în seamă. Tinerele credeau că în acest mod ursitul va veni mai repede, iar ele se vor căsători.

A doua săptămână din lună e „Săptămâna Satului“, în care gândurile şi atenţia ţăranilor se îndreaptă spre gospodărie.

A treia săptămână este Săptămâna Lucinului, de la numele zeului protector al lupilor.

 Ultima săptămâna – Săptămâna Sâmedrului şi este perioada în care creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Dimitrie, „Sâmedru”. O altă sărbătoare importantă a lunii este Sfântul Mucenic Dimitrie (Sâmedru). La 25 octombrie se sărbătoreşte “Focul lui Sâmedru” (Ajunul Sf. Dumitru). Se fac focuri peste care sar copiii, ca să fie sănătoşi, sau tinerii, ca să se căsătorească. La 26 octombrie se sărbătoreşte Sâmedru, patronul păstorilor (Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir). Se spune că aşa cum este această zi, aşa va fi şi iarna: dacă este lună plină şi senin, iarna va fi mănoasă, iar dacă bate vântul şi plouă, vor fi zăpezi mari. La 27 octombrie se sărbătoreşte Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi, care, potrivit unor tradiţii muscelene, este frate cu Sânmedru

 În popor se mai crede că dacă frunzele pomilor se îngălbenesc şi cad repede, anul ce vine va fi roditor, dar şi dacă plouă mult în octombrie atunci în decembrie va fi vânt puternic, şi dacă e multă brumă şi chiar zăpada în octombrie, atunci în ianuarie va fi timp frumos.  Luna octombrie este luna în care se culeg poamele, se strânge porumbul, se adună cartofii, napii, se răsădesc zmeura şi căpşunii. Este, de asemenea, luna în care se fac arăturile şi însămânţările de toamnă, se curăţă pomii şi grădina.

Temperatura maximă absolută a acestei luni în România este de 39 de grade Celsius şi s-a înregistrat în ziua de 3 octombrie 1952, la Armăşeşti (jud. Ialomiţa). Potrivit meteorologilor, luna octombrie este una din lunile caracterizate de cele mai mici valori ale cantităţii totale lunare de precipitaţii.

Tot în această lună, invaziile de aer arctic produc adesea răciri bruşte şi intense ale vremii, temperatura minimă coborând chiar şi sub -15 grade Celsius. Temperatura minimă absolută din octombrie în România este -21,3 grade Celsius şi a fost înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 27 octombrie 1988. Prima ninsoare în ţara noastră, în această lună, a fost înregistrată la 15 octombrie 1970, iar primul strat de zăpadă s-a aşternut la 26 octombrie 1988.

Pentru creştinii ortodocşi, luna octombrie abundă în sărbători şi în ritualuri importante. Prima şi cea mai importantă este sărbătoarea Sf. Cuvioasa Parascheva, celebrată pe 14 ocotmbrie. Se spune că, aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi până la Sf. Dumitru şi aşa va fi şi în celelalte sărbători ale anului.

Fenomenul astronomic caracteristic lunii este apariţia curentul de meteori Orionide, a cărui maxim este atins în perioada 20-22 octombrie când pot fi observaţi până la 30 de meteori pe oră. Toate fragmentele ce ard în atmosferă provin de la cometa Halley, conform calculelor Organizaţiei Mondiale de Meteori. Un fenomen astronomic, caracteristic în acest an lunii octombrie, este cel numit Luna Albastră, care se referă la faza de Luna Plină ce are loc de două ori în această lună, respectiv la 2 şi la 31 octombrie.

Tot în această lună, în fiecare an, are loc schimbarea orei, prin renunţarea la ora de vară şi revenirea la Timpul Legal Român, respectiv în ultima duminică a lunii, 25 octombrie 2020, când ora 4.00 devine ora 3.00.

„Unde e simplitate, acolo îngerii sunt cu sutele...” Înger păzitor tuturor!

 🌾 𝑫𝒂𝒄𝒂 𝒂𝒎 𝒂𝒗𝒆𝒂 𝒊𝒖𝒃𝒊𝒓𝒆, toate le-am răbda ușor 

N-am lovi nici prin cuvinte, nici prin fapte care dor 

Nu ne-am tulbura cu duhul, n-am răspunde mânios,

Daca am vedea în oameni, chipul Domnului Hristos !

🌼 𝑫𝒂𝒄𝒂 𝒂𝒎 𝒂𝒗𝒆𝒂 𝒊𝒖𝒃𝒊𝒓𝒆, ar înmuguri surâsul,

Ce ar șterge de pe gene și tristetea dar și plânsul

𝑫𝒂𝒄𝒂 𝒂𝒎 𝒂𝒗𝒆𝒂 𝒊𝒖𝒃𝒊𝒓𝒆, n-am trăi doar pentru noi,

Am întinde-un colț de pâine si o haină celor goi !

🌿 𝑫𝒂𝒄𝒂 𝒂𝒎 𝒂𝒗𝒆𝒂 𝒊𝒖𝒃𝒊𝒓𝒆, sufletul ni s-ar sfinți 

Am fi îngeri de lumină ce pășesc spre veșnicii 

Am aduce bucurie și un strop de pace-n toate

Si-am tămădui cu-n zâmbet, sufletele întristate.

🍀 𝑫𝒂𝒄𝒂 𝒂𝒎 𝒂𝒗𝒆𝒂 𝒊𝒖𝒃𝒊𝒓𝒆𝒂, cea lăsată de Hristos,

Am vedea în cei din jur, numai ce este frumos

Dumnezeu a pus în oameni , un talant sau chiar mai mult,

Dar robiți de patimi multe, l-am ascuns sau l-am pierdut !

💮 𝑫𝒂𝒄𝒂 𝒂𝒎 𝒂𝒗𝒆𝒂 𝒊𝒖𝒃𝒊𝒓𝒆, am fi buni samarineni

Și am ridica pe umeri, toți bolnavii ăstei vremi,

Am primi în casa noastră pe toti Lazării sărmani,

Nu ne-am strânge-n punga noastră spre osândă, ... gologani !

🌾 𝑫𝒂𝒓 𝒏𝒖 𝒎𝒂𝒊 𝒂𝒗𝒆𝒎 𝒊𝒖𝒃𝒊𝒓𝒆, ... alergăm vânând păcate,

Ne oprim pentru o clipă și-apoi mergem mai departe .

Și uităm că timpul nostru într-o zi se va sfârși, 

Și în viața viitoare ce am dat, vom dobândi,

𝐀𝐌𝐈𝐍 !

 Oare de ce nu ne deghizăm în îngeri?

 Dumnezeu iubește frumusețea omului pe care i-a dat-o și nu îi place când cineva strică această frumusețe! Oare de ce nu ne deghizăm în îngeri? De ce mereu omul preferă răul înaintea binelui și păcatul înaintea virtuții?

Să fim buni că zace lumea de răutate!

- Părintele Ioan Danci

Cum sa-ti ridici vibratia:

 

1.Meditatii, in special cele care au legatura cu echilibrarea chakrelor. Sau poti pur si simplu sa faci o meditatie foarte simpla, de curatare. Stai linistit si elibereaza-te de toate grijile pe care le ai, si pur si simplu inspira…expira…

2.Ceai de salvie, macar o ceasca pe zi

3.Baie cu sare grunjoasa (2 pumni de sare la o cada de baie)

4.Sare de himalaya (se gaseste si in comert, pentru alimentatie). Puteti sa folositi si acele lampi din sare de Himalaya, practice va detoxifica la toate nivelurile.

5.Lumanari speciale, pot sa fie chiar si simple, fiecare lumanare colorata de exemplu are rolul ei.

6.Betisoare speciale, care sunt pentru curatare energetica, sau ridicarea vibratiei, sau de salvie, etc. Le gasiti pe site-uri de specialitate.

7.Zilnic beti apa cu lamaie, pentru ca lamaia este un puternic antioxidant, si elimina pe termen lung energia negativa.

8.Adu recunostinta in viata ta. In fiecare dimneata ar trebui sa-i multumesti lui Dumnezeu pentru tot ce ai, si asteapta-te sa primesti din ce in ce mai mult. Nu te focusa pe lipsuri.

9.Fa afirmatii si vizualizari pe care le poti crea chiar tu, in functie de situatia in care te afli in prezent. Fara negatii, si la timpul prezent.

10.Descopera ceva ce iti face placere sa faci, si fa-l zilnic. Fa o lista cu minim 5 lucruri pe care iti place sa le faci, si fa zilnic macar 1 dintre ele.

11.Bea multa apa. Se stie ca apa este o forma energetic a vietii. Cand bei apa curati corpul de toxine, si automat iti ridici vibratia.

12.Elibereaza-te de trecut si de toata vinovatia pe care o simti fata de anumite evenimente din trecut. Daca nu o faci, este ca si cum ai trece prin viata cu o piatra de moara legata de picioare.

13.Petrece cat mai mult timp in natura. Pe cat posibil, incearca sa meditezi in natura, sa iei masa in natura, etc.

14.Asuma-ti responsabilitatea pentru tot ce se intampla in viata ta, si nu maid a vina pe altii. Indiferent care este situatia nefericita pe care o experimentezi in acest moment, chiar daca la nivel fizic este vina altora, tu ai atras asta la nivel vibrational. Asa ca, descopera ce ai facut gresit.

15.Foloseste uleiuri esentiale

16.Fa ceva pentru o alta persoana. Intotdeauna poti sa gasesti o modalitate prin care sa ajuti pe altcineva sau sa oferi un sfat.

17.Practica mudrele. Mudra este un gest ritualic in hinduism si budism.

18.Inconjoara-te de oameni pozitivi, care au ceea ce tu iti doresti, sau au mereu starea de spirit potrivita pentru rezolvarea a orice neprevazut poate aparea.

19.

Invata sa ierti. Este inevitabil sa facem greseli. Chiar si tu, la un moment dat, intentionat sau nu, ai facut o greseala fata de o alta fiinta umana.

Retine faptul ca noi devenim ceea ce gandim. Elimina din jurul tau persoanele negativiste si invata sa-ti controlezi gandurile, astfel incat sa duci o viata fericita si prospera pe toate planurile.

Bunica mea mi-a dat odată un pont:

 

În momente dificile, mergi înainte cu pași mici.

Fă ce trebuie să faci, dar puțin câte puțin.

Nu te gândi la viitor

sau ce se poate întâmpla mâine.

Spală vasele.

Îndepărtează praful.

Scrie o scrisoare.

Fă o supă.

Vedeți?

Avansează pas cu pas.

Fă un pas și oprește-te.

Odihnește-te puțin.

Laudă-te pe tine însuți.

Mai fă un pas.

Și apoi încă una.

Nu vei observa, dar pașii tăi vor crește din ce în ce mai mult.

Și va veni vremea când te poți gândi la viitor fără să plângi.

Nu poți fi ceașca de ceai a tuturor, dar poți fi prima înghițitură dintr-o băutură rece a cuiva într-o zi însorită...

 

Întotdeauna va exista cineva în această viață care pur și simplu nu te place, indiferent cât de mult încerci să-i mulțumești.

Întotdeauna va exista ceva ce spui, sau faci, care provoacă ofensă sau dezbinare.

Indiferent dacă ai vrut sau nu.

Întotdeauna va exista cineva care va găsi vina în tine, în viața sau cuvintele tale.

S-ar putea să nu afli niciodată de ce, te rog nu-ți pierde timpul prețios încercând să o faci

Nu poți fi ceașca de ceai a tuturor.

Atunci vor fi cei care te plac la impact.

Un pic de energie care trece între voi.

În tăcere, nevăzut, lipire.

Acei oameni nu doar că te vor plăcea, dar te vor plăcea cu înverșunare.

Ei sunt oamenii tăi.

Orice timp liber ai, cheltuiește-l cu ei.

Nu poți fi ceașca de ceai a tuturor, dar poți fi prima înghițitură dintr-o băutură rece a cuiva într-o zi însorită...

Sau o ciocolată caldă încălzită când vii de la ploaie

sau pop-ul unui dop de șampanie mult așteptat

sau un shot tare de tequila când lucrurile o iau razna

Găsește-ți oamenii,

Iubește-i tare.

CITIȚI ASTA, ESTE FRUMOS.

Soarta unei mame este să-și aștepte copiii. Îi aștepți când ești însărcinată.

Îi aștepți când ies de la școală. Îi aștepți să ajungă acasă după o noapte în oraș.

Îi aștepți când își încep propria viață.

Îi aștepți când ajung acasă de la muncă să vină acasă la o cină frumoasă.

Îi aștepți cu drag, cu anxietate și uneori cu furie care trece imediat când îi vezi și îi poți îmbrățișa.

Asigură-te că bătrâna ta mamă nu trebuie să mai aștepte.

Vizitează-o, iubește-o, îmbrățișează-l pe cel care te-a iubit așa cum nimeni altcineva nu o va

Nu o face să aștepte, așteaptă asta de la tine.

Pentru că membranele îmbătrânesc, dar inima unei mame nu îmbătrânește niciodată.

Iubește-o cum poți.

Nicio persoană nu te va iubi ca mama ta.

 "Omul este chemat sa-si 'vina intru sine', sa intre in pustia sa, sa se insingureze, sa intre in 'vistieria' lui, in spatiul sau. Acolo vin ispitele. Cand ai lume in preajma, esti foarte bine. Insa atunci cand ramai singur, incep sa te chinuiasca o mie si unul de ganduri. In special atunci cand incepi rugaciunea cu metanierul si spui: 'Doamne, Iisuse...', atunci se intampla lupta. Incep toate sa-ti vina in minte, o mie si una de lucruri, iar la sfarsit te cuprinde o panica si zici: 'Acum exista Dumnezeu sau ma raportez la un gol?' Exact acesta este adevaratul spatiu in care omul se nevoieste si se maturizeaza."

(Pr. Varnava Iankos)

" Ce este postul duhovnicesc? Este înfrânarea de la tot ce ne vatămă, de la tot ce strică sufletul nostru, adică de la patimi, ce stau la temelia tuturor păcatelor noastre. Sfinţii Părinţi deosebeau opt patimi de căpetenie: lăcomia pântecelui, curvia, iubirea de argint, mânia, întristarea, deznădejdea, slava deşartă şi trufia." Sfântul Luca al Crimeei în Predici (2010)"Bunătatea deschide porțile Raiului, smerenia ne duce înlăuntru iar dragostea ni-L va arăta pe Dumnezeu" Sf. Gavriil Georgianul "Îndelunga răbdare clarifică multe și rezolvă lucrurile dumnezeiește, căci de acolo de unde nu aștepți soluția, dă Dumnezeu cea mai bună rezolvare!" Sfântul Paisie Aghioritul Întotdeauna lasă-l pe celălalt pe primul loc. Tu retrage-te, rămâi în planul al doilea. Promovează-l pe el, bucură-te de succesul lui, de faptul că este apreciat, de faptul că este iubit. Tu rămâi în umbră. Crede-mă că, de câte ori reușesc să fac așa, simt o imensă bucurie. (Părintele Sofian) Călăuzirea după scrierile Sfinților Părinți duce la țintă mult mai încet, mai slab; pe această cale sunt mult mai multe poticniri: cartea scrisă pe hârtie nu poate înlocui cartea vie – omul. ☆ Minunată carte sunt mintea și inima pe care a scris Sfântul Duh! Din ea suflă viață, iar această viață se împărtășește celor care ascultă cu credință. ☆ Călăuzirea după scrierile Părinților a devenit însă singura călăuzire spre mântuire când s-au împuținat de tot îndrumătorii. ☆ Despre cel ce se va supune călăuzirii acesteia se poate spune deja că s-a mântuit, pe când despre cel care se ia după propria sa înțelegere sau după învățătura învățătorilor mincinoși putem fi siguri că e pierdut. Sfântul Ignatie Briancianinov

"Nu există întuneric și lumină. Nu există deloc întuneric. Există doar Lumină și vedere slabă.”

 LUMEA ESTE ÎN INTERIORUL TĂU, NU ÎN AFĂRĂ.

În mintea ta. Întregul.

Cu toții suntem una, ne distrăm comunicând cu noi înșine prin realitatea iluzorie. În existență, există doar două lucruri reale și un singur fenomen. Acesta este spațiul, un punct în spațiu și interacțiunea personajelor tridimensionale din film. Credem cu adevărat că Suntem - personaje tridimensionale cu programele de bază ale unei mașini biologice, forțând-o să se miște și să se înmulțească. Acestea sunt programe consumatoare de energie în care, la fel ca în toate celelalte, un zgomot scurt, dar altruist, cu o retragere indispensabilă, este oferit ca premiu de stimulare. Personajele 3D sunt biomecanismele pe care le folosim pentru a ne experimenta visul actual al realității. Și nu uitați, mențineți concentrarea: Nimic nu este adevărat, dar totul este adevărat. Și suntem întotdeauna exact în starea care se potrivește cel mai bine perspectivei noastre actuale de viziune asupra lumii. Sfat pentru a merge cu adevărat dincolo de 3d. Nu vă blocați în imaginile matricei. Fractali, imagini, alte lumi - toate acestea sunt capcane ale minții. 4d este realizarea faptului că toate formele sunt o singură formă, că nu există spațiu între obiecte, sunt inseparabile, toate suprafețele vizibile, inclusiv suprafața corpului tău, toate sunt o suprafață fără sfârșit. 5d este realizarea faptului că toate ființele vii sunt o singură ființă vie, inclusiv obiectele neînsuflețite. 6d depășește mecanismul cauzal al matricei. 7d - aceasta este conștientizarea tuturor ființelor de către tine, nu prin reflecția sau continuarea ta, ci direct de către tine, fără schimburi și schimb de energie - nu există nimeni cu care să "schimbi ceva", totul ești tu. 8d este realizarea că existența este visul tău. Tu nu esti aici. Existența este goală, în afara ta, doar o visezi.

Un tânăr care deseori batjocorea Biserica şi credinţa creştină a mers la un preot şi l-a întrebat: – Cât de greu este un păcat? 10-15-20 de kg? Eu fac mereu păcate, dar nu simt nicio greutate… Preotul l-a privit duios şi apoi i-a răspuns tot printr-o întrebare: – Dacă pui o greutate de 100 kg peste un mort, va simţi el ceva? – Nu, pentru că e mort, a răspuns băiatul. – Tot aşa nici tu nu simţi nimic pentru că eşti mort sufleteşte. Tânărul nu s-a aşteptat la o asemenea replică înţeleaptă, care l-a pus pe gânduri. Din acel moment conştiinţa sa a început să lucreze.

Dragoste dezinteresată

       Un Stareț și-a trimis ucenicul în Egipt ca să aducă o cămilă și cu ea să-și ducă lucrul lor de mână de la Schit în Egipt. Când fratele aducea cămila, l-a întâlnit un alt bătrân și i-a spus:

–     Dacă aș fi știut că mergi în Egipt, ți-aș fi spus să aduci și pentru mine o cămilă.

Ucenicul a mers la Starețul său și i-a spus cele pe care i le-a spus acel bătrân. De îndată ce Starețul a auzit cuvintele ucenicului, i-a spus:

–     Ia cămila, mergi la bătrân și spune-i: „Noi ne-am aranjat lucrurile. Ia cămila și fă-ți și tu treaba ta”. Mergi după el în Egipt și după ce va sfârși treaba sa, ia cămila și adu-o din nou aici, ca să trimitem și noi lucrurile noastre în Egipt.

Ucenicul a făcut întocmai ceea ce i-a spus Starețul său. După ce a încărcat cămila cu lucrurile bătrânului, a mers împreună cu el în Egipt. Ajungând în Egipt și descărcând cămila, ucenicul îi spune bătrânului:

–     Roagă-te pentru mine, avva!

–     Dar unde mergi?, l-a întrebat bătrânul.

–     La Schit, ca să aduc și lucrurile noastre, a răspuns cu simplitate ucenicul.

Atunci bătrânul, auzind acestea, s-a umilit și cu lacrimi în ochi i-a făcut metanie ucenicului, spunându-i:

–     Dumnezeu să vă ierte, căci multa voastră dragoste mi-a luat rodul meu.

 “Când știi cine ești, alți oameni pot intra și ieși din viața ta fără  ca să -ți  zguduie lumea, deoarece  baza ta este  solidă  și  de nezdruncinat , pentru că  te ai pe tine însuți .

Când  știi  cine ești, opiniile și judecățile altora contează  mult mai puțin, și  oamenii pot spune cuvinte de critică sau răutăți despre tine, fără ca asta să  afecteze ceea ce ești și ce simți.

Când știi cine ești, alți oameni te pot respinge sau abandona fără să-ți schimbe identitatea, pentru că știi că destinul tău nu este legat de cei care au ales să te părăsească și te simți întreg și complet pe interior.

Când știi cine ești, apreciezi asta și nu-ți pui fericirea și simțul valorii de sine în mâinile altei persoane. 

Nici nu îi faci pe alții responsabili de ceea ce trăiești, așteptând din partea lor salvare, stând închis ca într-o temniță, dependent fiind de cheia lor.

A te elibera, înseamnă să îți asumi întreaga responsabilitate pentru emoțiile, identitatea și bunăstarea ta, fiind conștient că toate acestea depind doar de tine.

Tu ești cel care alege cum să trăiască și ce să simtă !

Și când știi cine ești, decât să dedici atât de mult timp și energie încercând să-i impresionezi pe alții, sau proiectând asupra lor îndeplinirea propriilor nevoi și dorințe nesatisfăcute, alegi să-ți prioritizezi propriile nevoi și bunăstarea, făcând din relația cu tine un scop, pentru că cea mai importantă relație este cea cu tine însuți!”

CEA MAI FRUMOASA -

 Omul, creatura cea mai frumoasa si cea mai de pret, cea mai aleasa dintre cele facute de mâna lui Dumnezeu; cea mai armonioasa si cea mai perfecta si cea care ar trebui sa fie cea mai curata, neatinsa de nici o întinaciune, ca si creatie a lui Dumnezeu, chip si templu al Sau. Sa nu ne lasam atinsi de nimic din ceea ce este necurat si viclean, sa alungam gândurile hulitoare si sceptice. Suntem poporul lui Dumnezeu, suntem sfinti, întru Hristos; sa ne pastram inimile în sfintenie, ca niste chivote vii ale lui Dumnezeu, sa nu ne lasam atinse gândurile si inimile de spurcatele si viclenele duhuri! Cel ce Te-ai facut om pentru noi, Cuvinte al lui Dumnezeu si Doamne, tine-ne în sfintenia Ta! Tu, Cel ce esti Preasfântul nostru Cap, nu lasa ca trupurile si sufletele noastre sa se dea spurcatului Veliar, sa ni le întineze acela cu gânduri ticaloase; ramâi mereu cu noi, tine-ne curati si neprihaniti. Fa, Doamne, sa pastram mereu cu Tine, Dumnezeiescul nostru Cap, o legatura vie, ca si madulare ale Tale, legatura gândurilor inimii, legatura de rugaciune si de fapta. De vor cadea inimile noastre de la fata Ta, Doamne, întunericul si moartea sa fie partea lor, întristarea si strâmtorarea, rusinea, nimicirea si ticalosirea. Cu Tine însa, ale noastre sunt lumina, viata, pacea, bucuria, largimea inimii, îndraznirea catre cele înalte, maretia si sfintenia.
 
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 229

Se poate si fara Halloween !

 

 Sfântul Serafim de Vâriţa – MEDICAMENTE DUHOVNICEȘTI

 

“Măcar o dată în viață trebuie să aprindem o lumânare pentru cei pe care noi i-am jignit, i-am înșelat, le-am furat ceva sau nu le-am întors datoriile”.

“Când i se plângeau părintelui Serafim de clevetiri, el spunea: Lăsați să se vorbească despre noi, iar noi să ne străduim să facem”.

“Nu o dată repeta starețul cât îi este de trebuincioasă creștinului rugăciunea pentru vrăjmași. Iată cuvintele lui: Numaidecât să te rogi pentru vrăjmași, căci dacă nu te rogi e ca și cum ai turna gaz pe foc și flacăra se mărește din ce în ce mai mult. Totdeauna și pentru toate, chiar și pentru necazuri, mulțumește-I Domnului și Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu”.

Când cineva era vreodată grav bolnav, starețul îl sfătuia să ia câte o lingură de apă sfințită din oră în oră. Spunea că nu sunt medicamente mai puternice ca apa și uleiul sfințit“.

“Cât de des ne îmbolnăvim numai din aceea că nu ne rugăm înainte de masă și nu chemăm binecuvântarea lui Dumnezeu asupra mâncării. Înainte, oamenii făceau toate cu rugăciunea pe buze: când arau se rugau, de asemenea și semănatul și secerișul grânelor îl făceau tot cu rugăciune. Acum noi nu mai cunoaștem ce fel de oameni au pregătit ceea ce noi mâncăm, fiindcă de multe ori alimentele sunt pregătite cu cuvinte de hulă, cu batjocură și blasfemie.

De aceea neapărat trebuie să stropim cu aghiasmă de la Bobotează deoarece ea sfințeste totul și se poate mânca ceea ce am pregătit fără să ne tulburăm. Tot ceea ce mâncăm noi este darul lui Dumnezeu pentru noi, oamenii; prin mâncarea pe care o mâncăm, toata natura și lumea îngereasca slujește omului. Pentru aceasta, înainte de masă trebuie să ne rugăm în mod deosebit (…) Nu în zadar noi spunem: Să ai înger la masă!. Și cu adevărat îngerii sunt cu noi la masă când noi mâncăm din mâncare cu rugăciune și mulțumire“.

“Nici o picatură din lacrimile mamei nu piere în zadar! Rugăciunea mamei are mare putere“.

“Rugăciunea îngrădește și respinge cumplitele îndemnuri ale puterii întunecate. Și mai cu deosebire este puternică rugăciunea celor apropiați. Rugăciunea mamei, rugăciunea prietenului – ea are o mare putere”.

din: Alexandru Trofimov, “Sfântul Serafim de Vârița. Patericul Vâriței“, Editura Biserica Ortodoxă, Galați, 2003

Căderile ne ajută să ne smerim…

 "Simțim nevoia de a ne regăsi pe noi înșine, dar regăsirea propriului nostru suflet uitat și întunecat se face prin unirea cu Dumnezeu. Noi nu putem intra în sufletul propriu decât prin Dumnezeu, Cel dincolo de sufletul nostru. Dumnezeu poate să ne deschidă ușa propriului nostru suflet, că doar El are cheia. De aceea creștinismul începe cu primirea lui Hristos, El apoi lucrând ceea ce noi nu putem lucra" (Părintele Ghelasie de la Frăsinei).

Odată, l-a întrebat cineva (pe părintele Paisie Aghioritul):

‒ Cum este cu putinţă, Gheronda, să nu mă mândresc când văd că îmi vin gânduri înţelepte şi mă admiră colegii mei?

‒ Cele care ne vin în creier de sus, frate, sunt de la Dumnezeu. Ale noastre sunt cele pe care le scoate creierul nostru pe nas.

A fost întrebat de un altul:

‒ De ce atunci când mă rog ca să mă slobozesc de vreo patimă sau pentru vreun cunoscut al meu, câteodată mă aude Dumnezeu, iar alteori nu, deşi mă ostenesc în rugăciune?

‒ Dumnezeu ia în considerare mai mult smerenia pe care o avem, şi mai puţin osteneala pe care o depunem. Dacă avem mândrie, care aduce şi căderile, iar noi ne rugăm lui Dumnezeu să ne izbăvească de ele, iar nu de mândrie, şi El ne ascultă şi ne slobozeşte de ele, ce folos dobândim? Pentru aceasta Bunul Dumnezeu nu ne ascultă, căci multele căderi ne ajută să ne smerim. De aceea, atunci când Dumnezeu nu ne izbăveşte de patimi, trebuie să înţelegem că avem mândrie şi va trebui să-L rugăm să ne tămăduiască mai întâi de aceasta, şi atunci toate celelalte vor pleca singure.

Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul, Epistole, Editura Evanghelismos, p. 159-160

Orice plăcere se plătește cu durere sau câte ceva despre tinerețea petrecută în păcat. Majoritatea oamenilor, mai ales atunci când sunt tineri, cad ușor pradă, la multe dezmerdări trupești. E firesc, ar zice unii că, anume la tinerețe să te îndulcești din toate plăcerile, că doar avem, ar zice mai departe, și o vorbă în această privință: trăiește-ți tinerețea. Da, e în firescul firii umane că, anume la tinerețe, poți și trebuie, să trăiești niște momente pe care nu le-ai trăit în copilărie și nu vei putea să le trăiești la bătrânețe. Dar tot pe atât de firește e și faptul că, toate trebuie săvârșite la timpul lor și cu toată chibzuința, conșteintizând că, orice acțiune și faptă are și răsplată. De aceea ne îndeamnă, nu doar Sfinții Părinți, ci și înțelepciunea lumii acestea, să fim prudenți și cu băgare de seamă atunci când înfăptuim ceva. Cuviosul Ioan Casian ne spune că, orice faptă făcută e ca o sămânță pusă în pământ, dacă e bună sămânța, vei strânge rod bun, dacă e rea sămânța, vei strânge rod rău. Dar bineînțeles că, fie din viclenia diavolului, fie din nepurtarea noastră de grijă, nu ne mai gândim și la consecințe, atunci când facem vreo faptă. Orice boală și neputință este cauza păcatului săvârșit, de care nu ne-am pocăit. Nu e o sperietură ce vreu să spun, ci e un fapt cu totul adevărat, confirmat de sfaturile duhovnicilor sporiți și învățătura Sfinților Părinți.Și anume, dacă ai fost lacom la mâncăruri și băuturi, vei suferi de boli la stomac, ficat sau pancreas; dacă ai ținut-o numai cu discotecile și dansurile, vei suferi de spate și picioare; dacă te-ai destrăbălat cu desfrânările și alte urgii păcătoase, vei avea boli organele genetale. Oare vi se pare întâmplător atâția bolnavi de cancer la prostată, cancer mamar, cancer la pancreas și alte boli asemenea. Trebuie să reținem odată pentru totdeauna, orice plăcere, se plătește cu durere. Unii, întunecați fiind la minte de cel rău, cred că tinerețea este pentru distracție, iar bătrânețea pentru pocăință.Astfel, puterea tinereții o epuizează în desfătări, lăcomii, beții, desfânări, distracții și multe plăceri păcătoase, iar bătrânețea ofilită și slăbită vor s-o dea lui Dumnezeu. De unde mai știi că apuci să ajungi la bătrânețe și, chiar de vei ajunge, nu vei putea face multe fapte. Aceasta o vedem foarte clar la majoritatea celor pe care îi avem în etate. Vei vrea atunci poate să mergi la biserică, dar nu vei putea din cauza bolii care te ține legat la pat; vei vrea să zici și tu o rugăciune, dar gura îți va fi încleștată, ochii nu vor vedea bine, memoria te va lăsa. Vei vrea să postești, dar stomacul îți va fi bolnav; vei vrea să faci și tu măcar câteva metanii, dar spatele și picioarele vor fi înțepenite; vei vrea să faci și tu o milostenie, dar pensia ta mică nu-ți va ajunge nici de medicamente; vei vrea atunci să-ți îndreptezi copiii ce au apucat pe căi greșite, dar va fi prea târziu, pentru că ei nu vor mai asculta.Vei vrea atunci să dai timpul înapoi, să fii din nou tânăr, să-ți corectezi trecutul păcătos, dar bătrânețea nu te iartă, timpul nu se va mai întoarce. De aceea fraților și surorilor, să luam aminte mai mult la sufletul și viața noastră. Chiar dacă din anumite pricini, suntem pângăriți de întunicimea păcatului, avem posibilitatea să ne curățim și să ne îndreptăm. Avem pentru aceasta Taina Spovedaniei și Sfânta Împărtășanie, care ne poate curăți și reînoi sufletește, ca să ne împotrivim cu mai multă dârzenie păcatului și patimilor. Cel mai mult se bucură Dumnezeu, ne zice părintele Arsenie Papacioc, când omul se oprește de a mai săvârși păcatul. Fie că ești tânăr încă, fie că ai ajuns la o vârstă mai înaintată, nu deznădăjdui și nu trândăvi. Îndreaptăte spre Dumnezeu și El se va îndrepta spre tine, îmbrățișându-te. Urăște păcatul și, așa cum zice Fericitul Augustin, iubește-L pe Dumneze, măcar cum ai iubit păcatul. O zi binecuvântată dragii mei cu multă sănătate și multe bucurii sufletești,credință, dragoste și nădejde în Bunul și Milostivul Dumnezeu! Fiți binecuvântați și fericiți!

Ce ai făcut ţi se va face; ce ai zis ţi se va zice; ce încarci pe altul ai să duci şi tu. Legea nestrămutată a dreptăţii lui Dumnezeu aduce peste capul tău ce ai adus şi tu peste capul aproapelui tău. Ce ai făcut ţi se va face; ce ai zis ţi se va zice; ce încarci pe altul ai să duci şi tu. Când dreptatea lui Dumnezeu se întoarce asupra noastră a sosit vremea de plată sau ispăşirea. Ispăşirea nu-i o pedeapsă de la Dumnezeu, ci un mijloc de înţelepţire, o îndreptare mai aspră. Iar fiindcă dreptatea lui Dumnezeu mereu ţine cumpănă între faptă şi răsplată, putem vorbi chiar de legea dreptăţii, ca o lege milostivă, prin care ne curăţim de petele faptelor rele. În vremea ispăşirii, când vin asupra noastră strâmtorările, dacă le răbdăm de bunăvoie, neumblând cu ocolirea, ne ajută Dumnezeu; iar de nu vrem să primim cele ce vin peste noi, că nu le înţelegem, nu ne ajută Dumnezeu, deşi El ar fi vrut. Dumnezeu nu pedepseşte toată răutatea tuturor, aici, şi numaidecât; precum nici nu slăveşte bunătatea tuturor, aici, şi numaidecât. Chiar dacă ar face aşa, atunci şi oamenii ar face binele de frică; mântuirea ar fi de silă, iar nu o faptă a libertăţii şi a dragostei. Apoi, dacă repede ar pedepsi tot răul, Dumnezeu ar fi un fricos, un neputincios, micit la o măsură omenească sau cel mult îngerească, şi ne-ar da să înţelegem că se teme de rău şi-şi apără stăpânirea, – cum fac oamenii. Ci tocmai pe faptul că îngăduie răilor să-şi facă de cap, şi-i lasă pe oameni neînfricaţi de pedeapsa năprasnică, ne dovedeşte atotputernicia Sa, veşnic liniştită asupra răului, – atotputernicie asupra căreia, prin virtutea credinţei, stăm liniştiţi şi noi, primind palmele şi scuipările răului, ca pe nişte mărturii ale neputinţei aceluia, în faţa atotputerniciei lui Dumnezeu, Care ne întăreşte cu liniştea Sa. Cu aceea că nu pedepseşte răutatea numaidecât, îi întinde ispită puternică, să se desăvârşească şi ea, spre pedeapsă sigură în ziua judecăţii. Iar dacă, totuşi, uneori pedepseşte năprasnic vreo fărădelege, o face ca să mai pună frâu răutăţii între oameni, şi mai ales să nu scadă în credinţă începătorii, şi să nu se piardă dintre oameni cunoştinţa răsplătirii după fapte. Deci, ori că răsplăteşte, ori că nu răsplăteşte, fie binele, fie răul, un lucru e sigur: că vine o răsplată sigură şi veşnică, şi că biruieşte binele asupra răutăţii. Apoi, prin răbdarea multor neştiuţi de oameni, atotputernicia şi dreptatea lui Dumnezeu, sfărâmă mereu porţile iadului, cu puterea Bisericii văzute şi nevăzute. Când cineva, cu faptele sale păcătoase, cade din dragostea Tatălui său, dă de dreptatea Lui, care, ca pe un rob, îl va readuce la cale cu sila. Îi dă şi timp, doar va simţi să vină de bună voie; dacă însă nu bagă în seamă, îi ia şi timpul şi cade fără de veste urmărit de dreptate. Părintele Arsenie Boca

Valeriu Popa spunea:

🙏Nu aveţi bani? Transformaţi hrana în medicament
Lipsa banilor este una dintre problemele frecvente cu care se confruntă majoritatea oamenilor. Soluţia pe care o pot oferi la această problemă este una simplă: „De mâncat, omul trebuie să mănânce.” Numai că ceea ce mâncăm are o influenţă uriaşă asupra sănătăţii noastre. În loc să cumpăraţi carne, care poate fi scumpă, cheltuiţi aceeaşi sumă de bani pe fructe şi legume. Obiectivele şi priorităţile pe care vi le-aţi propus trebuie să fie legate întotdeauna de sănătate.
Boala poate fi cu mult mai scumpă decât menţinerea sănătăţii.

 Pentru Împãratul Slavei, Pentru al Cerurilor Împãrat, La luptã mergem, Rãul sã-l biruim.

 

 Pentru Împãratul Slavei, Pentru al Cerurilor Împãrat, La luptã mergem, Rãul sã-l biruim.

 Cum vom birui rãul? Cu dragoste!

 Pentru Împãratul Slavei, Pentru al Cerurilor Împãrat, La luptã mergem, Rãul sã-l biruim.

▫ CALEA BUNULUI PÃRINTE TADEI. ▫

SFÂNTUL MARE MUCENIC DIMITRIE, IZVORÂTORUL DE MIR

Originea numelui Dimitrie/Dumitru e grecească şi aminteşte de vechea zeiţă Demeter, zeiţa agriculturii (a recoltei).

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, zis şi „Izvorâtorul de mir”, iar în popor numit „Sânmedru”, a rodit însutit întru Hristos cât a trăit pe pământ, iar după martiriul său a rămas cu noi - ca „pământ” binemirositor şi vindecător -, prin sfintele sale moaște.

Dimitrie se naște în una din cele mai nobile familii din Macedonia. El a fost fiul unui dregător creştin de pe vremea persecuţiilor anticreştine din secolul al III-lea, trăitor în cetatea Tesalonicului, din nordul Greciei.

Tatăl său a fost conducător al Provinciei Iliria (vestul Peninsulei Balcanice) pe vremea lui Diocleţian şi a lui Maximian-Hercules, asociatul său, funcţie care-l ţine departe de creştinism; mama, însă, era creştină, transmiţând fiului evlavia şi zestrea spirituală, ca o altă Elenă. Botezat în taină şi crescut în lumina lui Hristos, Dimitrie s-a arătat în toate vrednic şi înţelept.

Tatăl îl va instrui în arta militară, mama în vieţuirea creştinească. Dimitrie, supus şi iubitor de părinţi, s-a dovedit ascultător faţă de amândoi. Va îmbrăţişa cariera militară, bucurându-se de aprecierea tuturor, inclusiv a împăratului, care-l va numi, la propunerea tatălui, în ciuda vârstei lui, general al armatelor Tesaliei și proconsul al Greciei, iar în tainiţele sufletului va fi un creştin exemplar, fapt care se va dovedi ulterior.

În aceste vremuri vitrege, Dimitrie a făcut ceea ce şi azi este anevoie pentru mulţi – să dea cezarului ce este al său şi lui Dumnezeu, „Cel a făcut cerul şi pământul”, ceea ce se cuvine.

Biruitor în războiul contra sciților, Maximian-Galeriu, în drum spre Roma, s-a oprit la Tesalonic pentru a fi aclamat de popor și a sacrifica zeilor. Câțiva păgâni invidioși din oraș au profitat de această ocazie pentru a se plânge împăratului și a-l denunța pe Dimitrie că este creștin.

Mânia împăratului a devenit repede furie, când a aflat că Dimitrie nu doar era ucenic credincios al lui Hristos, dar și predica public credința creștină. Împăratul a poruncit să fie prins și să fie pus într-o temniță umedă din subsolul unei băi publice. Stând așa în temniță, a fost cercetat de îngerul lui Dumnezeu, care i s-a arătat întru lumină mare, cu o preafrumoasă cunună din Rai, și i-a zis lui: „Pace ție, pătimitorule al lui Hristos, Dimitrie! Îmbărbătează-te și te întărește și biruiește pe vrăjmașii tăi”.

Zicându-i acestea, i-a și pus cununa pe cap, iar Sfântul a răspuns: „Mă bucur întru Domnul și mă veselesc întru Dumnezeu, Mântuitorul meu”. Şi lăudându-se împăratul cu un om al lui, cu numele Lie, și îndemnând pe oamenii cetății să iasă să se lupte cu el, un oarecare tânăr creștin, pe nume Nestor, mergând la Dimitrie în temniță, îi zise: „Robule al lui Dumnezeu, vreau să mă lupt cu Lie. Roagă-te pentru mine”. Iar Sfântul însemnându-l la frunte cu semnul crucii, îi zise: „Şi pe Lie vei birui, și pentru Hristos vei mărturisi”.

Deci luând Nestor îndrăzneală din cuvintele acestea, merse de se luptă cu Lie și-i puse semeția lui jos, omorându-l. De care lucru împăratul rușinându-se, s-a mâhnit și s-a mâniat. Şi fiindcă s-a aflat că Dimitrie a îndemnat la aceasta pe Nestor, a trimis ostași și le-a poruncit să-l străpungă cu sulițele pe Dimitrie în temniță, pentru că a fost pricina morții lui Lie. Dar, pe când îl străpungeau cu suliţele, era acolo de faţă şi un slujitor al său, anume Lupu, căruia Dimitrie îi încredinţase din vreme testamentul cu toată averea lui – că ştia că va muri pentru Hristos – şi i-a spus s-o împartă la săraci.

Acest Lupu, după ce a văzut că Dimitrie şi-a dat duhul său sfânt în mâinile lui Dumnezeu, a luat haina şi inelul Sfântului, pe care, muindu-le în sângele cel mucenicesc, a început a face cu ele minuni mari în tot Tesalonicul şi oriunde ajungea.

Şi ajungând toate acestea până la urechile împăratului, a trimis acela ostaşi la preafericitul Lupu şi, ducându-l undeva în afara cetăţii, i-au tăiat capul. Şi aşa sluga cea bună și-a urmat păstorul şi stăpânul ei. Asemenea s-a întâmplat și cu Nestor - prietenul lui Dimitrie și mucenicul lui Hristos.

La mulți și binecuvântați ani tuturor celor ce-i poartă numele și îl cinstesc după cuviință pe Marele Mucenic Dimitrie!

Respectă viața, iubește și găsește iubire în toate lucrurile.

 

Când vezi o persoană furioasă, ține cont întotdeauna de faptul că tot ce își dorește este iubire.

Oricât de incredibil ar părea, atunci când cineva acționează din mânie și prejudecăți, nu este nimic mai mult decât dovada iubirii pe care o caută.

Sufletul uman tinde să iubească.

Așa cum plantele se întorc acolo unde se găsește un fir de lumină, adevăratul nostru sine vrea să se exprime în iubire.

Dacă există nevoia de a deteriora, de a răzbuna, de a manipula, este pentru că există o prăpastie imensă de iubire.

Trebuie să învățăm să vedem cu mai multă compasiune.

Mesajul nu este de a permite agresivității, ci de a o înțelege să nu urmeze același ciclu iar și iar, adică de a merge la rădăcina reală pentru a găsi o soluție.

Uneori tăcerea este cel mai bun răspuns dacă nu avem un mesaj liniștitor.

Luând distanța și văd lucrurile mai obiectiv și renunțând la lucrurile personale.

Cum spun unii, nimic nu este personal, este vorba doar despre filmul pe care il proiectam despre ceea ce ne-a separat de iubire, iar asta reprezinta uneori atat de multa distanta incat pare imposibil sa stabilim o legatura intre asta si ce se intampla.

Orice te confrunți, privește spre iubire, alege-o conștient.

Chiar dacă la început nu prea crezi, încearcă să imiți pe cineva care răspunde cu dragoste.

Amintiți-vă de unii dintre oamenii de la care ați primit un act de bunătate, înțelegere și compasiune atunci când ați acționat greșit.

Inspiră-te de ei și de figurile umanității care au demonstrat simplu și forțat că iubirea este cea mai puternică forță.

Violența, războaiele și atacul împotriva vieții sunt oglinzi mari ale agresiunii pe care alegem să o păstrăm unii în alții și în jurul nostru.

Totul ajută făcând parte din soluție.

Îndrăznește să te transformi, pentru că făcând asta vei deveni un mare transformator pentru mediul tău.

Amintiți-vă întotdeauna că suntem celule ale aceluiași corp.

Evitați să vă alăturați grupului siclemie dacă este posibil, pentru că astfel veți înceta să mai primiți din ceea ce nu mai doriți.

Forța vieții acționează prin conștiință, iar dacă îți pui măcar încercarea de a o iubi, își va face treaba impecabil.

Nu ne-am născut agresivi sau supărați.

Amintește-ți natura, caută să te purifici prin acte de bunătate, pentru că acestea te vor conecta cu adevăratul tău sine.

Respectă viața, iubește și găsește iubire în toate lucrurile.

TRĂIEȘTE CA FLORILE.

 

- Maestre, ce să nu mă enervez? Unii oameni sunt falși, vorbesc prea mult, mint și calomnii, alții sunt ignoranți, alții critică și judecă dur, alții sunt indiferenți. Simt ura pentru cei care sunt mincinosi si sufera cu cei care calomniaza.

- Ei bine, trăiește ca florile! Maestrul a fost avertizat.

- Cum e să trăiești ca florile? - a întrebat discipolul.

- Atenție la acele flori, a continuat doamna învățătoare, punctând niște crini frumoși care au crescut în grădină.

Se nasc în bălegar, cresc în el, dar sunt puri și parfumați. Ei extrag din îngrășământul mirositor tot ce le este util și sănătos, dar nu permit acrișeniei pământului să păteze prospețimea petalelor lor.

Este corect să fii necăjit de propriile greșeli, dar nu este înțelept să permiți acțiunilor, atitudinilor sau problemelor altora să te supere. Defectele lor sunt ale lor, nu ale tale. Și dacă nu sunt ale tale, nu ai de ce să te deranjezi.

Exersează deci, virtutea respingerii tot răul care vine din afară.

Asta, trăiește ca florile...