Bunica mea mi-a dat odată un pont:

 

În momente dificile, mergi înainte cu pași mici.

Fă ce trebuie să faci, dar puțin câte puțin.

Nu te gândi la viitor

sau ce se poate întâmpla mâine.

Spală vasele.

Îndepărtează praful.

Scrie o scrisoare.

Fă o supă.

Vedeți?

Avansează pas cu pas.

Fă un pas și oprește-te.

Odihnește-te puțin.

Laudă-te pe tine însuți.

Mai fă un pas.

Și apoi încă una.

Nu vei observa, dar pașii tăi vor crește din ce în ce mai mult.

Și va veni vremea când te poți gândi la viitor fără să plângi.