Mândria se manifestă mai întâi în inima omului. Putem spune cât de adânc suntem stăpâniți de acest păcat examinându-ne propriile gânduri. Pentru a compara smerenia și mândria, aici le juxtapunem pe cele două:
• O inimă mândră se iubește numai pe sine. O inimă smerită iubește pe toată lumea.• O inimă mândră își promovează întotdeauna propriul ego. O inimă smerită nu vorbește niciodată despre ea însăși.
• Omul mândru este plin de invidie. Cel umil este plin de iubire.• Mândria își expune darurile. Smerenia le ascunde. Mândria se laudă cu faptele sale. Smerenia nu le menționează niciodată.
• Mândria iubește și este măgulită de laude.Smerenia evită și este stânjenită de așa ceva.
• Mândria își amintește răul făcut împotriva ei. Smerenia își amintește doar binele făcut.• Mândria vorbește despre răzbunare. Smerenia vorbește despre iubire.
• Mândria are o părere înaltă despre sine. Smerenia își amintește că toate lucrurile bune pe care le are sunt un dar de la Dumnezeu.• O inimă mândră se consideră dreaptă. Cea smerită își recunoaște păcătoșenia.
• Mândria caută răzbunare, urăște pe alții și găsește bucurie în nenorocirile lor.Smerenia iartă, iubește și este fericită când alții reușesc.
• O inimă mândră are încredere în sine. Cea smerită este plină de încredere în Dumnezeu.Mândria caută să fie numărul unu, nu tolerează superioritatea și dacă o întâlnește, răspunde cu invidie.
• Smerenia caută ultimul loc pentru sine și se bucură când alții prosperă și excelează.• Mândria dorește să fie rege. Smerenia dorește să fie un servitor.
• O inimă mândră este o fântână din care ies toate lucrurile rele.O inimă smerită este un izvor din care curg toate lucrurile bune.
• Mândria ne distruge duhovnicește. Smerenia ne salvează.• Dacă întrebăm mândria: „Ce le spuneți inimilor care vă oferă ocrotire?” va răspunde: „Le spun: Învață și arată-ți virtuțile, calitatea și valoarea și astfel întreaga lume se va închina în fața ta și te va admira. Atunci tu
vei fi mulțumit.” Dacă punem smereniei aceeași întrebare, ea va răspunde: „Le spun: Consideră-te nimic și vei avea pace în Dumnezeu”.• Mândria aduce întuneric în inimile noastre, smerenia aduce lumină. Într-o inimă care adăpostește mândria nu este loc pentru smerenie, deoarece lumina și întunericul nu pot coexista în același loc. Cu cât ziua devine mai strălucitoare dimineața, cu atât mai mult îndepărtează întunericul. Același lucru se întâmplă și în viețile noastre interioare – pe măsură ce inimile noastre se umplu de smerenie, chiar și urmele mândriei dispar.
Mitropolitul Hilario Dorostolski
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.