Lecția de istorie urează cititorilor săi „La mulți ani” cu sănătate, fericire și pace!

LECȚIA DE ISTORIE – Anul Nou – Sărbătoarea Sfântului Vasile.

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Numai că nu a fost întotdeauna așa, deoarece până acum câteva sute de ani, în mai multe țări catolice ale Europei, Crăciunul era prima zi a anului, pe când la unele popoare din emisfera nordică, anul nou începea primăvara, la 1 martie. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea în anul 1691, el luând această decizie deoarece o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată. Se pare că Anul Nou a fost celebrat pentru prima dată în Babilon, acum circa 4000 de ani, de altfel în calendarul babilonian Noul An imediat după prima lună plină după Solstițiul de Iarnă, pe când în Egiptul Antic acest eveniment era sărbătorit în momentul in care Nilul ieșea din matcă, eveniment ce se petrecea pe la sfârșitul lui septembrie. Romanii sărbătoreau Anul Nou la început în luna martie, deși în anul 153 î.Hr., senatul Roman a declarat data de 1 ianuarie ca prima zi din calendar, cu timpul această zi fiind schimbată de foarte multe ori de către împărați. Astfel, celebrarea Anului Nou a dăinuit de-a lungul secolelor la date diferite, dar la începutul secolului al -XV-lea Biserica Catolică a interzis acest obicei pe motiv că avea elemente păgâne. Astfel, această sărbătoare a primei zi din Noul An avea să fie recunoscută oficial și de către biserică abia în anul1691, prin bula papala dată de către Papa Inochentie al XII-lea. Pe data de 1 ianuarie, creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe. Trebuie amintit că Sfântul Vasile cel Mare a trăit în secolul al IV-lea şi provenea dintr-o familie creştină deosebită: sora, Macrina, şi fratele său, Grigore din Nyssa, au devenit, de asemenea, sfinţi. Sfântul Vasile a urmat şcoli în Cezareea, Bizanţ şi Atena, remarcându-se de tânăr prin profunde cunoştinţe în filosofie, astronomie, geometrie, medicină, scrierile sale punând bazele vieţii monahale sistematice, el însușii fiind considerat părintele monahismului oriental. În anul 364, a fost chemat în Cezareea de episcopul Eusebiu şi a fost hirotonit preot, aducându-şi o contribuţie importantă în lupta împotriva ereticilor arieni. Sfântul Vasile a murit în anul 379, când încă nu împlinise 50 de ani, iar la înmormântarea sa a participat o mulţime de creştini şi păgâni, dovadă a marii sale popularităţi. În tradiţia populară, în ziua Sfântului Vasile se fac petreceri şi chefuri, anumite legende spunând că el s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi în care să se veselească, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel şi i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune și de aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura. De altfel, prima zi din an este considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice, existând și o serie de superstiții în acest sens. Astfel, se spune că primul musafir care îţi intră în casă e bine să fie un bărbat și cum ţi-a fost musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa vei fi și tu, cu îndestulare ori lipsuri, tot anul. Pentru ca familiei să-i meargă bine tot anul şi să aibă spor, în popor există obiceiul ca fiecare membru al familiei să ia în mână o unealtă cu care se lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine. Tot in ziua de Sfântul Vasile se zice că e bine să bei mult vin roșu, existând credinţa că atât vin cât va bea omul în aceasta zi, atât sânge va avea în obraz în timpul anului.