Icoana nu poate lipsi
din casa crestinului. Prezenta icoanei arata ca acea casa este
increstinata, ca familia care locuieste acolo este crestina. Icoana din
casa este o marturisire a credintei in Dumnezeu.
Asa cum
fotografia sau tabloul unei persoane dragi ne aduc in fata persoana
draga pe care o reprezinta, tot asa si icoana ne poarta cu gandul la cel
infatisat in ea. Icoana este o prezenta a celui infatisat in ea: a
Mantuitorului Hristos, a Maicii Domnului sau a sfintilor. Prezenta
chipului unei persoane este intr-o masura prezenta respectivei persoane.
Chipul ne pune in legatura cu persoana pe care o reprezinta, ne ajuta
sa ne ducem cu gandul la ea sau mai curand, aduce persoana respectiva in
fata noastra, langa noi, ne inlesneste o intalnire cu ea.
Icoana ne
ajuta sa ne rugam mai bine, pentru ca ne ajuta sa intram mai usor in
legatura cu Dumnezeu, sa-L vedem in persoana Mantuitorului Hristos, sa
simtim prezenta Maicii Domnului si a sfintilor pe care ii dorim impreuna
rugatori cu noi si pentru noi.
Cine nu iubeste icoanele nu iubeste cu adevarat nici pe cei care sunt infatisati in icoane.
In
ratacirea lor, sectantii spun ca nu e bine sa cinstim si sa ne inchinam
la icoane pentru ca sunt idoli, ca nu e bine sa te inchini la o bucata
de lemn sau hartie, pentru ca asa spune legea lui Dumnezeu. Dar
crestinii nu se inchina la lemn sau hartie. Cine-si poate inchipui ca
mamele si bunicile noastre ingenuncheaza, se roaga si plang in fata unor
bucati de lemn aceia se inseala amarnic si isi dau in felul acesta
masura intunecimii mintii lor.
Cel mai simplu exemplu care este la
indemana tuturor ne poate lamuri asupra acestui lucru: in fata
fotografiei unei persoane dragi, ceea ce ne bucura sau ne emotioneaza nu
este bucata de hartie oricat de frumoasa ar fi aceasta, ci este chipul
celui drag. Adeseori, de prea mult dor, sarutam fotografia persoanei
indragite. Aceasta nu inseamna ca sarutam hartia, ci chipul celui drag
si prin acesta persoana care ne este draga. Fotografia ne este draga si o
pastram cu sfintenie mai ales cand cel din fotografie este departe de
noi. Daca am pierde fotografia respectiva sau daca cineva ne-ar rupe-o,
de exemplu, ne-am supara foarte tare si ne-ar parea rau. Nu pentru ca am
pierdut o bucatica de hartie, ci pentru ca am pierdut un semn, o
prezenta a celui drag. Cu cat ne este mai draga persoana respectiva cu
atat pretuim mai mult si fotografia si o tinem la loc de cinste. Tot asa
si icoanele. Cu cat ne sunt mai dragi Mantuitorul, Maica Domnului si
sfintii, cu atat iubim si cinstim mai mult icoanele. Cine nu iubeste
icoanele nu iubeste cu adevarat nici pe cei care sunt infatisati in
icoane. Altfel cum s-ar putea lipsi de chipurile celor dragi!
Dar
icoana este mult mai mult decat o fotografie. Mai intai, pentru ca ea
ne infatiseaza chipul lui Dumnezeu insusi, chipul Fiului lui Dumnezeu
intrupat. Ea este o fereastra spre lumea lui Dumnezeu, spre Imparatia
cerurilor. Chipul Maicii Domnului si cel al sfintilor din icoane este
chipul omenesc indumnezeit, coplesit de lumina dumnezeiasca a Imparatiei
lui Dumnezeu. Icoana este sfintita prin chipul pe care il reprezinta.
Fara
icoana ne putem rataci de la adevaratul Dumnezeu, inchipuindu-ne
fiecare, dupa mintea, priceperea si credinta sa, un Dumnezeu, care de
cele mai multe ori este unul plasmuit de imaginatia noastra. Asa incat
riscul idolatriei este mult mai mare fara icoana, omul fiind tentat
sa-si "inchipuie" un Dumnezeu "convenabil", dupa propriile dorinte si
nevoi.
Este bine ca sa punem in casele noastre icoane pictate pe
lemn dupa randuiala Bisericii, in lipsa celor pictate pe lemn, se pot
folosi si cele pe hartie, fie lipite pe lemn, fie inramate. Este foarte
important sa distingem intre icoana adevarata si tabloul religios.
Icoana adevarata este cea care ne arata chipul indumnezeit al
Mantuitorului, al Maicii Domnului si al sfintilor, iar tabloul religios
este cel care infatiseaza numai chipul omenesc al acestora. Pentru a nu
gresi, se recomanda crestinului sa intrebe preotul atunci cand doreste
sa-si procure o icoana. Trebuie sa fim foarte atenti ce fel de icoana
punem in casa noastra. Chipul acela se va intipari in mintea noastra, a
copiilor nostri pentru totdeauna si ne va ajuta sa ne indreptam cu
mintea spre Dumnezeu.
In traditia noastra se pastreaza credinta ca
este bine ca icoana sa o primesti in dar. Un lucru foarte frumos! De
aceea, amintim aici, momentele prielnice pentru un astfel de gest
binecuvantat. Este frumos si foarte potrivit ca nasul sa daruiasca prima
iconita la botez. El poate oferi icoana cu chipul sfantului al carui
nume il pune copilului. La fel, nasii de cununie. Ei pot oferi la
cununie, in biserica, finilor lor, icoana sfantului care doresc ei sa le
fie ocrotitor, al casei si al familiei noi. Parintii, pot si ei sa
daruiasca o icoana copiilor, cand acestia se muta la casa noua. In toate
aceste prilejuri, sau cu alte ocazii, preotul parohiei poate si el sa
ofere icoane credinciosilor sai. Putem oferi o icoana in dar prietenilor
nostri, folosindu-ne de un prilej anume sau de o simpla vizita. Se vor
bucura mai mult decat ne inchipuim. Atentie insa, icoana daruita sa fie
de cea mai buna calitate. Daca totusi nu primim in dar icoana, este de
la sine inteles ca nu vom sta fara icoana asteptand, ci ne-o vom procura
singuri.
Icoana mostenita de la parinti este una dintre cele
mai de pret mosteniri. Ea are rolul de a ne lega de parintii si
stramosii nostri prin cea mai trainica legatura, cea a credintei. Icoana
veche, in fata careia s-au rugat parintii, bunicii si strabunicii
nostri poarta incarcatura credintei si rugaciunilor acestora.
Continuitatea credintei este un element foarte pretios pentru
spiritualitatea ortodoxa. De aici si aprecierea deosebita pe care o
acordam traditiei.
Nu trebuie sa renuntam la icoanele mostenite
pentru nimic in lume. Avem datoria de a le lasa mostenire sfanta si
testament al credintei copiilor si nepotilor nostri. Daca nu am mostenit
o icoana, putem sa ne ingrijim noi ca in familia noastra sa intre o
icoana de pret pe care sa o lasam mostenire. Nimic mai frumos decat sa
auzi: "Aceasta icoana o am de la mama mea" sau "de la bunica mea"!
Inainte
de a fi asezata in casa, icoana noua se aduce la biserica pentru a fi
sfintita. Ea se lasa la biserica - de obicei patruzeci de zile - timp in
care este tinuta in Sfantul Altar, intre timp, sau la sfarsitul celor
patruzeci de zile, preotul o sfinteste, stropind-o cu apa sfintita si
rostind rugaciunile randuite de Biserica. Se recomanda ca preotul sa
scrie pe spatele icoanei data sfintirii, hramul bisericii unde a fost
sfintita si numele sau.
Este bine sa avem in fiecare camera cate
o icoana. Locul icoanei in casa este pe peretele de rasarit. Pe
peretele cu icoana nu trebuie sa mai punem nimic altceva, pentru ca
atentia noastra sa nu fie atrasa de alt lucru atunci cand ne rugam in
fata icoanei si pentru ca nu este bine sa punem alaturi de icoana
lucruri care nu au legatura cu aceasta. Punem icoana la rasarit pentru
ca ne rugam intotdeauna cu fata la rasarit, si la biserica si acasa.
Rasaritul, locul de unde ne vine lumina, este semnul lui Dumnezeu, al
Mantuitorului Hristos, numit in rugaciunile Bisericii "Rasaritul cel de
sus", "Soarele Dreptatii", etc.. Apoi, lumina este semnul lui Dumnezeu,
al binelui si al lucrurilor bune care se fac la lumina zilei, in timp ce
apusul, intunericul este semnul raului si al lucrurilor care se fac la
intuneric. Deci, trebuie sa avem grija sa asezam icoana la rasarit,
pentru a ne inchina cu fata la rasarit. A fost un timp cand unii dintre
crestini tineau icoanele ascunse, dupa usa, in vreun coltisor sau chiar
in sifoniere sau in valize. A sosit timpul sa scoatem icoanele la vedere
si sa le asezam unde le este locul.
Arhimandrit Ilie Cleopa
ACEST BLOG ARE ZERO VENIT FINANCIAR -Te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos: Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
miercuri, 10 ianuarie 2024
Icoana din Casa
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor
-
Infectia cu virus hepatitic C (VHC) reprezinta o importanta problema de sanatate publica globala. Prevalenta viremica actuala estimata ...
-
Pielita de ou pentru prepararea acidului hialuronic natural Domnul Ioan Marcus din Aiud, cititorul nostru fidel, ne-a trimis spre publicar...
-
Am primit reteta unui nou preparat natural din partea domnului Ioan Marcus din Aiud, cititorul nostru fidel. Cu siguranta, vor fi multi di...
-
"1. FRICA micsoreaza diametrul vaselor de sange, ca urmare a unei varsari excesive de adrenalina in sange. Acest fapt duce la o subali...
-
Cred ca nu mai trebuie sa va spun cat de gustoase si de sanatoase sunt aceste uleiuri. Le folosesc in bucatarie cu drag . Atat salate...
-
RO.aliment organizeaza , in premiera nationala, campania de informare, educare si constientizare a beneficiilor consumului inteligent ...
-
Majoritatea oamenilor privesc boala fie ca pe un ghinion în viaţa lor, o nedreptate, fie ca pe ceva ereditar, o moștenire genetică nemer...
-
In perioada 2-5 aprilie 2020, in cadrul Centrului Expozitional Romexpo , se desfasoara 5 manifestari cu tematica home & deco: Const...
-
Chiar daca nu ati vazut sau nu ati cultivat niciodata un rodiu ( Punica granatum ), cu siguranta ati gustat, macar o data, din fructul sau...
-
Marcel Iureș: „Părinții mei pupau mâna bunicilor mei, adică părinților lor. Așa am apucat, așa am făcut și eu o vreme și a trebuit să tr...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.