Invitație în Arenă – Despre situația apiculturii românești, cu Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj
Invitat: domnul Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj (www.complex-apicol.ro, www.facebook.com/complexapicol, 021.232.48.71)
Dialog realizat de Cecilia Caragea
Cecilia Caragea: În 20 mai este Ziua Albinei! Și, de fiecare dată, discutam despre importanța albinelor, pentru că datorită lor avem atâtea produse apicole sănătoase. Dar discutam și despre faptul că datorită albinelor avem mare parte din hrana noastră cea de toate zilele, pentru că nu trebuie să uităm că albinele sunt responsabile și de polenizare. Dar în acest an lucrurile au devenit, parcă, mult mai complicate, așa că ne-am gândit să discutăm despre situația apiculturii, astăzi. Așa că stăm de vorbă cu domnul Răzvan Coman, administratorul Complexului Apicol Veceslav Harnaj. Și vă provocăm să intrăm în arenă și să discutăm despre starea apiculturii, astăzi!
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Primăvara nu a început foarte bine și cultura de rapiță, practic,din cauza condițiilor climatice, nu a furnizat atât de mult nectar. În continuare, se pare că în zona de sud nici salcâmul nu va genera o producție, să zicem, normală, din cauza lipsei florilor.
Cecilia Caragea: Așadar, este vorba de schimbările climatice.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Da! Dacă luăm în considerare doar luna ianuarie a anului acesta, s-au înregistrat 9 grade Celsius în plus la nivel de continent european, față de o medie între 1958 până în 2000. Deci 9 grade în plus față de medie.
Cecilia Caragea: Așadar, ianuarie a fost o lună călduroasă, iar acum, în mai, ne este frig.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Ne este frig și, de obicei, cum ne-am învățat noi, apicultorii, în ultimii ani, în momentul în care înflorește salcâmul, încep ploile și vin temperaturi în jur de 10 grade Celsius.
Cecilia Caragea: Ceea ce nu e bine!
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Nu este bine deloc, pentru că, chiar dacă nu plouă, albina, într-o zi noroasă, cu puțin vânt și cu temperaturi undeva la 10-12 grade, nu poate avea un cules normal.
Cecilia Caragea: Dar, așa cum spuneați, acestea sunt niște lucruri care s-au mai întâmplat și în anii trecuți. Atunci când m-am referit la faptul că este o situație din ce în ce mai complicată acum, m-am referit la faptul că avem un război aproape de granița noastră, m-am referit la războiul din Ucraina și la cum influențează acest lucru piața produselor apicole de la noi.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Spre deosebire de piața cerealelor, piața mierii este afectată nu de când a început războiul sau pandemia, ci vine din ultimii 10 ani, din cauza importurilor de așa-zisă miere… Nu putem spune că toată este falsificată, dar Uniunea Europeană, ca să avem idee despre ce se întâmplă, importă jumătate din ceea ce consumă, și anume în jur de 200 de mii de tone. Ca urmare a unor analize făcute la nivel de Uniune Europeană în anul 2022, jumătate din importuri, deci acestea au fost analizate, jumătate din importurile din Uniunea Europeană era miere falsificată.
Cecilia Caragea: Ce înseamnă miere falsificată? Adică nu era miere, era un sirop dulce?
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Da, sirop dulce! Sirop de porumb, sirop de orez…
Cecilia Caragea: Dar asta este groaznic pentru consumatori! Adică noi cumpărăm miere și nu e miere în borcanele pe care le-am cumpărat?
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Așa este! Este un sirop! Mai bine cumpărăm sirop de porumb, căci măcar știm ce mâncăm. În momentul în care iei miere și ea, practic, provine dintr-un sirop de porumb sau de orez, care este foarte greu de depistat, mai ales dacă nu se fac analize la niște laboratoare specializate… Practic, se comercializează pe piață ca miere.
Cecilia Caragea: Dar nu există niște reglementări, niște controale?
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Reglementările există la nivel de Uniune Europeană, și anume că pentru tot ce intră în Uniunea Europeană se fac analize undeva la 4-5%, aleatoriu. Dar nici lucrul acesta nu se întâmplă. Și, atunci, această goană după profit determină importurile masive. Ca să vă dau o comparație: miere,în port la Hamburg, ajunsă din China, ajunge undeva la 75 de cenți americani, iar costul de producție din România al unui kilogram de miere se ridică undeva la 2,58 de euro. Nu mai spunem de profit, ci doar costul de producție al unui kilogram de miere. Imaginați-vă, în momentul în care apicultorul român, de bună credință, vinde mierea unui procesator cu 12-15 lei, procesatorul o cumpără și o amestecă, conform legislației europene, directiva pe miere, poate fi etichetată ca „amestec de miere UE și non-UE”, dar nu se știe cât anume este din Uniunea Europeană și cât din afara Uniunii Europene.
Cecilia Caragea: Deci nu există obligativitatea de a preciza procentele?
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Nu există obligativitatea nu numai de a preciza procentele, ci nici de a preciza țările din care provine. În 2017, s-a demarat o modificare a Legii Apiculturii, care în 2020 s-a finalizat prin apariția, în cadrul legii, a unui articol ce precizează clar, pentru România, să se menționeze țările de origine ale produsului care este în borcanul de miere, a sorturilor de miere care sunt în acel amestec.
Cecilia Caragea: Adică miere din Spania, miere din Ucraina, miere de unde o fi…
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Cine are curiozitatea se poate uita. Am văzut, la un moment dat, și nouă țări trecute pe etichetă.
Cecilia Caragea: Deci era un amestec cu miere provenită din nouă țări.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Exact! Ce se întâmplă în momentul de față? La nivel de Uniune Europeană, așa cum v-am spus, există directiva, care este mai presus decât legea națională. Și, atunci, nu toată lumea, nu toți procesatorii se conformează legilor noastre, ci avem Directiva Europeană, trecem „miere UE și non-UE” pe amestecul respectiv.
Cecilia Caragea: Așadar, în acest moment, pe piață există produse care sunt etichetate unele conform legislației europene, adică apare scris pe ele „miere UE și non-UE”, și produse care sunt etichetate conform legislației românești, unde apar înșirate țările de proveniență a mierii, fără să se spună procentele.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Exact! În momentul în care s-a dezbătut legea, articolul respectiv pentru etichetarea mierii, nu s-a căzut de acord asupra acestui lucru, să se treacă procentul… Se spunea că este, practic, imposibil de realizat. Dar este extraordinar de ușor, pentru că, în momentul în care imporți, cumperi, există acea trasabilitate. De fapt, aici este problema cu falsificarea. Întotdeauna, un produs trebuie să aibă în spate originea. Nu toți producătorii… în general, apicultorii nu vând mierea îmbuteliată direct, ci ei fac miere și o vând la procesator. Și aici nu vorbesc doar de România. În România, oricine poate să realizeze această trasabilitate. În momentul în care mergem peste graniță și luăm miere din China, Ucraina, Mexic, Argentina, atunci trasabilitatea se pierde. Și în același timp se pierde și calitatea, pentru că, neavând cui să te adresezi ca furnizor inițial…
Cecilia Caragea: Responsabil de producția respectivă…
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Exact… nu ai pe cine să responsabilizezi. Și, așa cum vă spuneam, jumătate din analizele care s-au făcut pe mierea importată au arătat că sunt produse neconforme. Miere adulterată, adică miere provenită din sirop cu care au fost hrănite albinele, și nici măcar n-a avut timp să proceseze foarte bine acel sirop, ori un amestec de miere cu sirop sau doar sirop.
Cecilia Caragea: Groaznic!
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Este groaznic, pentru că, practic, este o înșelare a consumatorului. Și nu cred că aș vrea s-o denumesc mai brutal, cu toate că ar merita, dar e o înșelăciune.
Cecilia Caragea: Totuși, faptul că în legislația românească a ajuns să existe solicitarea de a specifica țările e un plus. Dar când credeți că se va schimba și legislația europeană, ca să nu mai fie atât de permisivă, pentru că înțeleg că în acest moment legislația noastră este, totuși, mai restrictivă, cere specificarea țărilor de origine.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Exact! Din acest an, la nivel de Uniune Europeană se pare că este o inițiativă de modificare a Directivei 2001 în ceea ce privește mierea, tocmai în acest sens, de a se preciza trasabilitatea. Și etichetarea. Presupun că, la fel ca în cazul legislației noastre, procentul… va fi o luptă crâncenă pentru a fi introdus.
Cecilia Caragea: Dar măcar să se pretindă precizarea țărilor.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Ideea este să se și accepte, pentru că, să vorbim sincer, puterea procesatorilor este mult mai mare decât a apicultorilor. Toate lucrurile acestea privind importurile – să zicem că nu e falsificată, cu toate că analizele au dovedit-o, să spunem că este miere naturală, provenită din diverse țări – nu duc la altceva decât la scădere numărului de familii de albine și, implicit, a numărului de apicultori. De ce? Pentru că în Uniunea Europeană, așa cum v-am spus, și în România, costurile de producție sunt mult mai mari decât în alte țări.
Cecilia Caragea: Dar e o miere de calitate! Și, atunci, dacă vrei calitate, plătești mai mult.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Restricțiile privind produsele alimentare în Uniunea Europeană sunt la niște standarde mult mai drastice decât în alte țări. Pesticidele… nu se folosesc pesticide care se folosesc în Ucraina, în China, Argentina, Brazilia. Deci, în ceea ce privește legislația, Uniunea Europeană e mult mai restrictivă în ceea ce privește aplicarea acestor produse de combatere a dăunătorilor.
Cecilia Caragea: Da! Și avem produse mai de calitate în Uniunea Europeană. Și noi, care vrem să cumpărăm produse de calitate, înțeleg că avem dificultăți în a le detecta de pe piață?
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Tot felul de legende, legat de modul de apreciere a oamenilor privind mierea, că este falsificată dacă are o bulă, nu știu cum se formează, dacă… curge nu știu cum. Nu, mierea nu poate fi determinat dacă este adevărată sau falsă decât prin metode de laborator, să ne fie clar lucrul acesta.
Cecilia Caragea: Cred că falsificatorii și-au perfecționat metodele, astfel încât să facă niște siropuri dulci care să imite mierea foarte bine, nu?
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Foarte bine o imită! Cred că la nivel mondial este al doilea cel mai falsificat produs din lume. Referitor la modificarea legislației, atât în țară, cât și la nivel de Uniune Europeană… pentru că, în momentul în care s-au început demersurile pentru modificarea în țară, practic, Asociația a conștientizat faptul că ne vom lovi, cumva, de legislația Uniunii Europene. În acel moment, și nu numai în acel moment, nu numai în 2017, ci până în 2020, regulat se trimiteau adrese în acest sens către Comisarul European pentru Agricultură, toți europarlamentarii români, toate formele asociative din domeniu, inclusiv COPA-COGECA, în care, prin federația la care suntem afiliați, participăm acolo… Din păcate, în trei ani, până când s-a finalizat Legea Apiculturii în România cu acel articol, doar trei europarlamentari au răspuns. Au răspuns, atâta tot. Sper că acum, când Slovenia a inițiat această modificare legislativă europeană, mai mulți concetățeni de-ai noștri, să le spun așa, care sunt la Parlamentul European să fie mai receptivi.
Cecilia Caragea: Înțeleg că, din păcate, nu ați avut o foarte mare deschidere din partea europarlamentarilor români. Probabil că nu consideră apicultura o problemă chiar atât de importantă. Dar să sperăm că vor considera că și apicultura este extrem de importantă. Dar înțeleg că Slovenia a avut o inițiativă la nivel de Uniune Europeană și europarlamentarii sloveni se implică în schimbarea legislației europene. De ce tocmai Slovenia?
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Este foarte simplu: populația Sloveniei nu e așa de mare, iar numărul de apicultori raportat la populația Sloveniei este relativ mare, undeva la 10-20%.
Cecilia Caragea: Mult!
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Deci puterea lor de influență politică este mult mai mare.
Cecilia Caragea: Și apicultorii votează!
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Exact! Și, atunci…
Cecilia Caragea: Au solicitat europarlamentarilor lor schimbarea acestei legislații, să se lupte pentru schimbarea acestei legislații.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Deci au putere de vot.
Cecilia Caragea: Și să sperăm că, plecând de la această inițiativă, se vor alătura și alți europarlamentari din țările producătoare…
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Da, mai ales că acum au dovada faptului că mare parte din mierea care intră din afara Uniunii Europene nu este conformă. Și, atunci, aceste două lucruri sperăm că vor influența, cumva, astfel încât să ducă la o evoluție normală a apiculturii în Uniunea Europeană.
Cecilia Caragea: Dar spuneați că în Uniunea Europeană, totuși, nu se produce suficientă miere și că în Uniunea Europeană jumătate din mierea care se consumă vine din import.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Știm că este importată, pentru că pe etichetă se spune „amestec miere UE și non-UE”.
Cecilia Caragea: Și, atunci, când văd o asemenea etichetă înseamnă că este mai mult din afara Uniunii Europene decât din Uniunea Europeană, nu? Asta vreți să spuneți?
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Un calcul foarte simplu: în anii precedenți, un kilogram de miere polifloră, la angro, cum o cumpără procesatorii, era undeva la 12-13 lei, da? În borcan, pe raft, în magazin, era 9,99 lei. Cum se poate ca o miere care în România se vindea cu 13 lei să ajungă, cu toate adaosurile și toate cheltuielile de procesare, transport, toate celelalte, la un preț de 9,99 lei, 10 lei?
Cecilia Caragea: Nimeni nu vinde în pierdere!
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Nimeni nu vinde în pierdere, exact! Și, atunci, la un calcul foarte, foarte simplu, rezultă că mai mult de 18% miere românească nu are cum să fie în borcanul acela, pentru că ieșeau în pierdere. Și nimeni nu vinde în pierdere sau nu lucrează în pierdere.
Cecilia Caragea: Sau poate nu era nici 18%.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Dacă treceam de pragul de 18% și mergeam la 19%, nu mai avea niciun profit, nu se mai justificau nici cheltuielile cu producția, cu achiziția și cu comercializarea.
Cecilia Caragea: Dar noi, ca europeni, dacă vrem să cumpărăm miere produsă în Uniunea Europeană, găsim pe piață? Adică să găsim pe borcan etichetă „miere produsă în Uniunea Europeană” și să se precizeze țările din Uniunea Europeană, din Italia, din Spania, de unde o fi mierea respectivă. Găsim așa ceva pe piață?
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: În România, găsim, pentru că unii dintre procesatori s-au conformat legislației noastre.
Cecilia Caragea: Legislației românești. Și specifică țările. Dar să fie țări din Uniunea Europeană.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Conform directivei Uniunii Europene, mierea poate fi etichetată din punctul de vedere al amestecului în trei categorii: miere proveniență UE, amestec UE și non-UE, amestec non-UE.
Cecilia Caragea: Perfect! Și, atunci, mierea care este de proveniență Uniunea Europeană se regăsesc de multe ori și în țările specificate.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Da, în România, conform legislației actuale.
Cecilia Caragea: Și din ce țări din Uniunea Europeană găsim noi miere în România?
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: România este unul dintre exportatorii de miere din Uniunea Europeană, adică produce mai mult decât consumă. Sincer, mi-aș dori să nu exportăm deloc, pentru că, în general, mierea pe care o producem este deosebită și, atunci, decât să o exportăm, mai bine am consuma-o aici, pentru că este la prima mână, este neprocesată… și acea valoare pe care i-o atribuim noi ca medicament se regăsește din plin.
Cecilia Caragea: Dar de foarte multe ori se exportă miere românească, un produs de calitate, și importăm produse de o calitate mai slabă.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: De exemplu, în ultimii trei ani s-au importat în jur de 3.000 de tone, până la 6.000 de tone de miere din afara Uniunii Europene în România. Poate că nu toată mierea rămâne în România, dar parte din ea, categoric, se amestecă cu mierea noastră și ajunge la raft, din care nu se știe câtă este miere adevărată sau adulterată.
Cecilia Caragea: Dar din alte țări din Uniunea Europeană importăm miere? Și cam cât, dacă aveți ceva date?
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Cantitățile sunt mici în ceea ce privește țările din Uniunea Europeană care furnizează miere pe piața românească. De ce? România produce, așa cum v-am spus, mai mult decât consumă și, atunci, este, în cadrul Uniunii Europene, un exportator. Se importă cantități mici ambalate în Uniunea Europeană către România, dar nu semnificative direct în recipiente la consumatorul final.
Cecilia Caragea: Întrebam de miere din Uniunea Europeană importată în România pentru că spuneați că în Uniunea Europeană, totuși, este o miere de calitate, chiar dacă este produsă în Italia, în Spania și așa mai departe.Și, atunci, chiar dacă luăm dintr-o altă țară, dacă e o țară din Uniunea Europeană, măcar avem garanția că e miere, nu e altceva.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Da, așa este! Numai că, la nivel de Uniune Europeană… iarăși revin la faptul că sunt în Uniunea Europeană țări care nu mai au aceeași producție de miere pe care o aveau cu ani în urmă. Tocmai din cauza schimbărilor climatice de care spuneam. Și nu numai! Căci de 15 ani, 20 de ani avem probleme la nivel de Uniune Europeană cu pesticidele. Și anume, toată lumea cred că a auzit de neonicotinoide, care, la nivel de Uniunea Europeană, sunt interzise. La noi, se dau derogări și se aplică.
Cecilia Caragea: Se mai dau încă derogări?
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Încă se dau, an de an. Un singur an au fost omise aceste derogări, pentru floarea-soarelui. Simplu ar fi să nu se trateze semințele pentru două culturi care sunt de interes pentru apicultură, și anume rapița și floarea-soarelui. Aici e mai mult de discutat. Sunt, într-adevăr, ani în care nu se manifestă, sunt ani normali, în care precipitațiile sunt abundente și, atunci, toată substanța aceea care este preluată de plantă se disipează, se diminuează mult. Dar sunt și ani secetoși, în care plantele de floarea-soarelui… acestea sunt observații nu științifice, sunt observații făcute de apicultori de-a lungul a 5, 6, 10 ani. În momentul în care plantele au jumătate de metru, un metru, iar precipitațiile n-au fost mari, atunci, substanța se găsește în concentrație mult mai mare în plantă. Într-adevăr, aceste neonicotinoide sunt, cumva, tricky, nu știu cum s-o spun în română, înșelătoare, pentru că nu se manifestă ca orice intoxicație la albină, în momentul în care se produce se și manifestă. Nu, ele rămân, atacă sistemul nervos și produc dereglări în perioade îndelungate de timp.
Cecilia Caragea: Au un efect întârziat?
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Exact! Ca o bombă cu efect întârziat. Și, atunci, normal că nici apicultorul nu este…
Cecilia Caragea: Nu știe exact de unde-i vine problema.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Nu este convins ce se întâmplă… Pe de altă parte, dacă pe parcursul a trei decenii, de când se folosesc, apicultura a realizat că sunt dăunătoare de-abia la jumătatea distanței, a presupus că sunt și de-abia de 10 ani încoace sunt demonstrate… Nici nu știm cum să punem problema, pentru că suntem o societate de consum, care consumă din ce în ce mai mult, iar acest consum la niște niveluri scăzute de preț nu se realizează dacă nu se fac tratatamente astfel încât să îngrijești culturile respective, ca să ai producții mai mari, astfel obținând și un preț redus. Iar pesticidele sunt din ce în ce mai elaborate. În anii ’50, toată lumea a auzit, bine, cei de vârsta mea, cei mai tineri nu știu ce înseamnă DDT. Se administrau 50 de kilograme pe hectar. Au venit anii ’80, când insecticidele au scăzut undeva la câteva kilograme pe hectar. Anii ’90, la câteva sute de grame, iar acum se dau, practic, undeva la zeci de grame. Mă întreb: peste două decenii sau poate și mai repede, oare ce cantitate de substanță activă trebuie să se pună într-un recipient de 1.000 de litri pe care să-l folosească la tratarea unui hectar?
Cecilia Caragea: Deci vreți să spuneți că există niște substanțe care sunt din ce în ce mai concentrate și este nevoie de o cantitate din ce în ce mai mică din acele substanțe, tocmai pentru că forța lor este foarte mare. Ținând cont de toate aceste lucruri, ce pot să facă apicultorii, care înțeleg că la noi nu au o forță foarte mare, așa cum au în Slovenia? Cum pot ei să ceară să nu se mai acorde derogări la neonicotinoide în România?
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Apicultorii cer, prin formele asociative, și în special Asociația Crescătorilor de Albine, an de an, cere faptul să nu se mai administreze, cum spuneam, măcar la rapiță și la floarea-soarelui.
Cecilia Caragea: În altă țară din Uniunea Europeană se mai întâmplă așa ceva?
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Din cunoștințele mele, nu știu altă țară care să dea aceste derogări. A încercat, din câte am înțeles, Austria, dar nu cred că a obținut.
Cecilia Caragea: Ce a încercat Austria? Să utilizeze neonicotinoide?
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: A încercat să obțină aprobarea de a fi folosite. Fără succes. Ce pot face apicultorii? Sincer, comunicarea cu fermierul. Este cea mai facilă și cea mai de succes pentru a evita intoxicațiile. Pentru că acestea au fost de când se face stupăritul pastoral și deplasarea la culturile melifere. În momentul în care apicultorul are o comunicare extraordinară sau bună cu fermierul la a cărui cultură se află, atunci toate aceste fenomene nedorite nu se mai manifestă.
Cecilia Caragea: Comunicarea cu fermierul, dacă și fermierul este deschis spre a comunica cu apicultorul.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Așa este! Din păcate, ca în branșa noastră, și în branșa fermierilor sunt oameni care nu sunt fermieri sau specialiști în agricultură și-atunci…
Cecilia Caragea: Nu înțeleg complexitatea lucrurilor.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Exact! Nu înțeleg faptul că albina le aduce un spor de producție la floarea-soarelui la 25-30%, la rapiță poate să ajungă până la 50% sporul de producție…
Cecilia Caragea: Pentru că polenizează!
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Exact. Și-atunci, pur și simplu, faptul că el nu poate trata în momentul acesta, că acum are substanța, îl deranjează, iar în anii următori ține minte și… „Nu mai am nevoie de polenizare”. Dar, practic, este o pierdere pentru ambii, și pentru apicultor, și pentru fermier, apicultorul nemaiobținând producție de miere, fermierul nemaiavând acel spor asigurat de polenizarea cu albine.
Cecilia Caragea: Până la urmă, este vorba de înțelegere. Fiecare din noi ar trebui să înțelegem puțin mai mult din lumea în care trăim. Și apicultorii, și fermierii, și noi, consumatorii, să fim atenți la ce citim pe etichete, să urmărim ce se întâmplă în jurul nostru.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Să fim informați. Și să fim mai conștienți de ceea ce se întâmplă. Să fim conștienți de ce urmează să se întâmple.
Cecilia Caragea: Să fim conștienți de faptele noastre și de alegerile noastre. Pentru că totul pleacă de la ce aleg eu la raft.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: În ceea ce privește consumatorul, da! Categoric! Măcar știm, în momentul în care scrie „miere din China”… Da, dom’le, eu vreau să consum miere din China. Are cineva ceva cu mine? Nu. Atunci iau borcanul pe care scrie „miere din China”. Nu-l vreau pe cel din România, că e mai scump, să zicem.
Cecilia Caragea: Corect! E dreptul meu!
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Dar măcar să știu că în acel borcan este miere din România sau din China, nu este miere… un amestec „UE și non-UE”, care nu știu de unde provine. Poate să provină din orez brun.
Cecilia Caragea: Deci eu, consumator, ar trebui să fiu informat. Și, apoi, alegerea îmi aparține.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Exact! Asta se cere. Doar atât! Informarea consumatorului. Nu mai mult.
Cecilia Caragea: Dacă am mai mulți bani, pot să-mi cumpăr miere românească, de calitate, o miere de excepție, dacă am mai puțini bani, pot să-mi cumpăr o miere de o altă proveniență… Dar măcar să știu ce cumpăr!
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Așa este! Și, așa cum v-am spus, probabil că, datorită a ceea ce s-a întâmplat în ultimul an, și anume acele analize, va fi impus ca acele loturi care intră în Uniunea Europeană… eu din tot sufletul sper să fie controlate toate și analizate…
Cecilia Caragea: Dar măcar să crească procentul în care sunt controlate. Chiar dacă nu vor putea fi controlate toate loturile care intră în Uniunea Europeană, măcar să fie controlate într-un procent mult mai mare decât 4-5%.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Sincer, tot ceea ce se întâmpla la nivel de complex, să spunem,toată mierea care pleca din complex către beneficiarii noștri din Germania, Italia, în fine, Vestul Europei,din punctul de vedere al buletinului de analize, și nu vă gândiți că e un buletin de analize cu o foaie, nu, sunt vreo 20 de pagini și sunt o sumedenie de pagini acolo în care sunt analizate, pe o pagină, vreo 20-30 de substanțe… Puteai confirma că acea miere este eco, bio, cum vrem noi să-i spunem, fără niciun altfel de adaos de substanțe artificiale sau dăunătoare. Deci mierea care pleacă din România către Vest este miere bio, chiar dacă nu este categorisită ca miere bio, pentru că nu vine de la stupină care este categorisită bio. Dar, din punctul de vedere al calității, a ceea ce conține, este o miere ecologică, bio…
Cecilia Caragea: E ca și când ar fi!
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Exact! O miere… miere. Simplu.
Cecilia Caragea: Așadar, ceea ce exportăm noi este de foarte bună calitate. Dar ceea ce importăm… aici trebuie să fim atenți.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Da. Și nu știu cât poate fi de atent consumatorul final.
Cecilia Caragea: Corect!
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Deci cei care trebuie să fie în prima linie sunt cei care legifereazăși cei care permit, practic, ca aceste importuri să fie făcute. Cum vă spuneam la întrebarea adresată de către dumneavoastră privind războiul din Ucraina, inflația… apicultura e afectată de mai mulți ani de aceste importuri. Anul trecut a excelat. De ce a excelat, nu în sensul bun, ci în sensul negativ al pieței mierii? Pentru că 2022 a constituit pentru România cred că cel mai slab an în ceea ce privește exportul de miere. Dacă, cumva, s-ar fi consumat în România, aș fi fost foarte încântat,numai că mierea încă se mai află pe stoc. Apicultorii nu au reușit, după cheltulielile pe care le-au făcut, să comercializeze mierea. Probabil că afluxul de miere din Ucraina a fost mult mai mare decât de obicei. Și inflația din Vestul Europei, probabil și anii de pandemie… au dus la un rezultat al exercițiului economic de anul trecut extrem de nefavorabil pentru apicultori. Și, în momentul de față, se află cu mierea pe stoc. Nu vreau să mă plâng, dar în anul 2022 cred că nu au fost exporturi nici la 10% din ceea ce se întâmpla în medie multianuală.
Cecilia Caragea: Este o cădere drastică, înseamnă!
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Foarte drastică!
Cecilia Caragea: Pentru că să exporți 10% din cât exportai înainte este foarte puțin.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Extrem de puțin. Și, urmare a acestui fapt, se pare că nici anul acesta nu începe favorabil, pentru că deja prețurile au început să scadă. Mă refer doar la partea de angro.
Cecilia Caragea: Pentru că și în Vestul Europei a fost și este încă inflație, oamenii au început să fie mult mai atenți la cheltuielile zilnice și au preferat să cumpere o miere mai ieftină decât o miere mai scumpă, dar mai de calitate, cum era mierea provenită din România. Și-atunci apicultorii români au exportat mai puțin.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: S-ar putea ca și aceasta să fie o explicație, numai că nu este justificată în sensul de a nu cumpăra miere de la apicultorii români, pentru că e mai scumpă mierea, ci, pur și simplu din cauza inflației din Vestul Europei, puterea de cumpărare a consumatorului scăzând, atunci, produsul miere nu a fost atât de bine comercializat. Nefiind comercializat, marii procesatori au rămas cu stocuri, ceea ce a determinat lipsa de achiziții din partea lor… a mierii românești.
Cecilia Caragea: Corect!
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Și-atunci… normal că apicultorul român a rămas cu mierea pe stoc. Mierea… mă refer aici la cea care mergea, practic, spre export. Și să nu evităm să spunem lucrul acesta, căci este o realitate: dacă Uniunea Europeană permitea, în anii precedenți războiului, să se importe 5.000 de tone de miere din Ucraina, volumul a crescut extraordinar de mult. Practic, majoritatea producției din Ucraina a venit în Uniunea Europeană. Acum, la nivel de Uniune Europeană, se importă cred că undeva la nivel de 50.000 de tone. Poate și mai mult. Pentru că toată mierea din Ucraina nu mai ajunge nici în Rusia, nici în altă parte, ci vine direct în Uniunea Europeană.
Cecilia Caragea: Corect.
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Ca și cerealele, de fapt, căci de acolo s-a plecat cu toată discuția privind influența acestor nișe, să le spun așa, ale Ucrainei către restul lumii.
Cecilia Caragea: Dar înțeleg că, în privința produselor apicole, acest lucru era de dinainte de război. Și, atunci, apărând această discuție referitoare la cerealele importate din Ucraina, poate că vor ajunge să se schimbe lucrurile și în domeniul produselor apicole. Așa cum ar fi trebuit să se schimbe de mult!
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Da, așa cum ar fi trebuit să conștientizeze Uniunea Europeană de mult! Exact ceea ce spuneți și dumneavoastră. Eu sper că o să conștientizăm lucrul acesta la nivel de Uniune Europeană și să-l extrapolăm. Pentru că nu este vorba doar de Ucraina, ci și de celelalte țări. Un exemplu: după anii 2013-2015, când în Uniunea Europeană a fost o interzicere a mierii din China, importurile de miere din China au scăzut. Da, dar au crescut din Vietnam! Au crescut din India! Unde Vietnamul, la o analiză foarte simplă și dacă cineva are curiozitatea să urmărească statistici, vinde la export de două-trei ori mai multă miere decât produce. În India nu există statistici, dar, la fel, a crescut exportul extraordinar de mult.
Cecilia Caragea: Fără ca, probabil, să fi crescut și producția…
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Nu știm… A fost făcut un raport în 2017 și în raportul acela se evidenția următorul aspect, și anume că exporturile de miere la nivel mondial au crescut undeva la 60%. Pe regiuni: din Asia a crescut la 160%. Bun! Înseamnă că acolo a crescut productivitatea, căci numărul de familii de albine n-a crescut decât cu 8%. Înseamnă că a crescut extraordinar de mult productivitatea pe familia de albine. Adică produce mult mai multă miere. 160%. Când au mers și au analizat aspectul acesta, din contră, nu numai că nu a crescut, dar la apicultorii mari, cu peste 100 de familii de albine, care dădeau mierea și ajungea la export, nu numai că nu a crescut productivitatea, dar la ei a scăzut undeva cu 40%… Deci explicați dumneavoastră de unde… sau oricine altcineva care aude vorbele acestea sau care a citit raportul, de unde provine această miere. Nu avem o explicație, decât aceea că este altceva decât miere. Da, din păcate, toate lucrurile acestea pe care noi, apicultorii, le relatăm, afectează albina… care ne spune: „Aveți grijă de noi, pentru că noi vă spunem cum e mediul!”
Cecilia Caragea: Dar nu este vorba numai de apicultori. Și noi, consumatorii, trebuie să fim atenți la alegerile noastre. Pentru că, dacă suntem conștienți la modul real de ce alegeri facem, va fi mult mai bine și pentru albinuțe!
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Categoric, categoric! Nu mai departe de astăzi, cineva a sunat și a întrebat: „Puteți să livrați miere la o grădiniță?” Zic: „Cu mare plăcere!” În afară de datele tehnice, că ne trebuie cont la Trezorerie… zice: „Am vrea să îndulcim ceaiul cu miere.” „Da, doamnă, nicio problemă!” „Dar aveți miere?” „Da, doamnă, noi, când spunem miere, spunem miere! Și nu zahăr sau sirop de zahăr.”„Păi asta vrem să facem, să nu mai îndulcim cu zahăr, să îndulcim cu miere. Pentru că sunt copiii noștri și ținem la ei și vrem să se dezvolte armonios.”„OK. Nicio problemă. Vă furnizăm miere.” Zice: „Cum așa? Cum se poate? Că până acum, la… (nu trebuie să precizez cine anume și în ce fel) ne-au spus: doamnă, dacă era pentru dumneavoastră, adult, vă livram, dar, fiind niște copii, mai bine căutați în altă parte, nu de la noi.” Deci… vedeți dumneavoastră până unde se ajunge, pentru acel profit…
Cecilia Caragea: Până la urmă, este vorba de responsabilitate, pentru că trebuie să ne gândim la ceea ce facem, zi de zi, dar trebuie să ne gândim și la viitorul nostru. Și la viitorul planetei!
Răzvan Coman, administrator Complex Apicol Veceslav Harnaj: Exact! Vedeți dumneavoastră, asta fac apicultorii an de an. Când sunt anii… din cauza climei, din cauza tuturor celorlalte condiții vremelnice… Când nu este miere, hrănesc familiile de albine, când se depopulează, le ajută, când mor, fac în așa fel încât să-și refacă populațiile de albine… Și, de dragul lor, muncesc. Cu toate că unii ar spune că se muncește mult mai puțin. Dar, de dragul lor și pentru faptul că le iubim, trebuie să fim acolo, lângă ele, să le ajutăm. Cu toate că ele sunt pe jumătate sălbatice. Dar, dacă nu le ajuți în momentul respectiv, riscă să sucombe. Și-atunci, an de an, sezon de sezon, apicultorii și cei care-i cunosc… pentru că, de obicei, de fiecare dată când cineva intră în contact cu un apicultor, se naște o poveste. Și perseverează an de an, astfel încât să nu renunțe,pentru că îți intră în sânge… și nu ca un microb, e ca o pasiune. Și sper să auzim numai de bine și cele ce le-am povestit aici… să ne întâlnim, să povestim cu drag că am trecut peste ele… și să fie bine! Pentru toată lumea! Și în special pentru cei care consumă miere!
Cecilia Caragea: Este vorba, așadar, de grija pe care o au apicultorii, dar este vorba și de capacitatea lor de a vedea în perspectivă! Și de rezistența pe care o dovedesc în a face față tuturor acestor probleme! Noi vă mulțumim tare mult! Și nu uitați de rolul nostru, al consumatorilor, pentru că produsele pe care noi le cumpărăm spun despre cum va fi lumea mâine! Gândiți-vă la asta! Vă mulțumim tare mult!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.