În aceasta luna, în ziua a noua, pomenirea Sfântului Apostol Matia.
Acesta a fost unul din cei 70, care s-a numarat cu numarul celor 12 Sfinti Apostoli, în locul lui Iuda Iscarioteanul.
El a propovaduit Evanghelia în Etiopia cea din afara, si fiind chinuit acolo în diferite chipuri, si-a dat sufletul la Dumnezeu.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor zece Mucenici, care au marturisit pentru sfânta icoana a Mântuitorului si Dumnezeului nostru Iisus Hristos, cea din poarta de arama, si anume: Iulian, Marchian, Ioan, Iacov, Alexie, Dimitrie, Fotie, Petru, Leontie si Maria Patrichia.
Acesti sfinti au trait în zilele salbaticitului Leon, care nu suferea sfintele icoane si le ardea. Pentru aceea s-a apucat el sa pogoare si cinstita icoana a Domnului si Dumnezeului si Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care se afla la poarta de arama. Si au facut scari si au pus lemne lungi, si s-au suit pe scari, vrând sa o pogoare.
Atunci vitejii acestia apucând de scara si tragând-o la dânsii, au surpat cu capul în jos pe cel urcat pe ea de l-au dat mortii, si au anatematizat si au blestemat pe împarat. Împaratul daca a aflat de aceasta, s-a umplut de mânie si a poruncit sa se taie capetele tuturor celor ce s-au aflat de fata acolo, al caror numar numai Domnul îl stie, fiindca era multime multa de popor. Iar pe acesti noua Sfinti Mucenici batându-i cu toiege îi baga în temnita, poruncind sa le dea pe fiecare zi câte cinci sute de lovituri. Si asa au rabdat cu barbatie fericitii opt luni. Si daca a vazut tiranul ca li se sfârsea viata, a poruncit sa fie mai întâi chinuiti si sa li se taie capetele lor si Sfintei Maria Patrichia, si sa fie aruncati în mare.
Tot în aceasta zi, pomenirea patimirii Sfântului Mucenic Antonin.
Acest sfânt era din Alexandria si, fiind prins de ighemon, a fost spânzurat si sfâsiat si apoi fiind aruncat în cuptor cu foc, si-a dat sufletul la Dumnezeu, împodobindu-se cu cununa muceniceasca.
Tot în aceasta zi, pomenirea Cuviosului Parintelui nostru Psoe, care, facând rugaciune, s-a savârsit.
Tot în aceasta zi, pomenirea aflarii icoanei celei nefacute de mâna de om si cinstite din Camoliane, a carei povestire s-a scris de cel între sfinti Parintele nostru Grigorie, episcopul Nisei.
Tot în această zi, pomenirea cuviosului Gherman din Alaska.
Sf. Gherman din Alaska a fost un călugăr ortodox rus din Mănăstirea Valaam din Rusia care, împreună cu alţi 8 călugări, în anul 1793, a călătorit în Insulele Aleutine şi pentru a duce mesajul Evangheliei indigenilor aleutini şi eschimoşi din acele zone. Ca parte a colonizării ruse a Americii, ruşii călătoreau şi neguţătoreau în acele zone încă din 1740. El a construit o şcoală pentru aleutini şi, adesea, i-a apărat în faţa nedreptăţilor şi abuzurilor comercianţilor ruşi. Le-a devenit cunoscut sub numele de Apa, care înseamnă "bunic". El şi-a petrecut majoritatea vieţii ca singurul locuitor al Insulei Spruce, o insuliţă împădurită de lângă Insula Kodiak.
În 1970, el a devenit primul sfânt care a fost canonizat de către Biserica Ortodoxă din America. În acelaşi timp a avut loc ceremonia similară, dar în altă parte, a Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Rusiei. Sfântul Gherman este prăznuit de Biserica Ortodoxă în 9 august (data proslăvirii) şi în 13 decembrie (data adormirii).
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.pomenirea Sfantului Apostol Matia (†63).
Acesta a fost unul din cei saptezeci de Apostoli ai Domnului Hristos, care s-a numarat cu cei unsprezece Sfinti Apostoli, in locul lui Iuda Iscarioteanul. Lucrul s-a facut astfel: dupa patima cea de bunavoie si dupa Invierea si Inaltarea la cer a Domnului nostru Iisus Hristos, ceata celor doisprezece, fiind neimplinita, Sfantul Petru, cel mai in varsta dintre Apostoli, stand in mijlocul Bisericii, a tinut cuvant despre aceasta, ca se cuvine adica, a se implini locul lui Iuda, care a cazut si a pierit, incat ceata cea de doisprezece Apostoli sa ramana intreaga si neschimbata, ca martorii cei alesi ai lui Hristos, de la Botezul Domnului, pana la Invierea lui din morti. Deci, au pus inainte de doi: pe Iosif, numit si Varsava, si pe Matia. Si, rugandu-se, au tras sortii si acestia au cazut pe Matia si a fost numarat cu cei unsprezece Apostoli. Aceasta alegere s-a intarit curand, prin trimiterea asupra lui a Duhului Sfant, in chip de limbi de foc, precum a stat si peste ceilalti Sfinti Apostoli.
Despre viata Sfantului Apostol Matia
nu stim aproape nimic, decat ca si-a inchinat-o propovaduirii Evangheliei.
Dupa o veche traditie a Bisericii, el a predicat cuvantul Domnului in Etiopia,
unde, fiind cumplit chinuit de pagani, a fost ucis cu pietre si asa si-a
dat sufletul lui Dumnezeu.
Intru aceasta zi, pomenirea Sfintilor Mucenici Iulian, Marcian, si a celorlalti care au patimit cu dansii, pentru Sfintele icoane (sec.VIII).
Luand sceptrul stapanirii grecesti, imparatul Leon, cel cu nume de fiara, care se mai numea si Conon si era de neam isaurian, a ridicat prigonire impotriva Bisericii lui Dumnezeu, scornind o noua erezie. Ca socotea, adica, Sfintele icoane, drept idoli, iar pe cei ce se inchinau lor cu credinta, ii numea inchinatori la idoli. Deci, a poruncit ca pretutindeni sa se lepede Sfintele icoane din Bisericile lui Dumnezeu, din toate casele si locuintele omenesti, sa le sfarme si sa le dea foc, sau sa le arunce in apa. Iar pe cei care nu se invoiau cu paganatatea lui, pe unii ii trimetea in surghiun indepartat, iar, pe altii, ii chinuia si ii ucidea in multe feluri. Astfel, la inceput, preasfintitul Ghermano, patriarhul Constantinopolului, care i se impotrivea, a fost izgonit de pe scaun, cu necinste si cu batai, iar, in locul lui, a ridicat pe un oarecare Anastasie, eretic, de un gand cu imparatul.
Intru acea vreme, multi dreptcredinciosi, stand impotriva ereziei, se faceau mucenici, precum au fost si acesti Sfinti, pe care ii pomenim astazi. In Constantinopol, era o poarta ce se numea "Poarta de arama", zidita in zilele marelui Constantin. Deasupra acelei porti, era chipul Mantuitorului, de arama, stand de multi ani acolo. Pe acest chip, imparatul si patriarhul poruncisera sa-l dea jos. Deci, raucredinciosii au pus o scara, pe care s-a suit un ostas, ca sa implineasca porunca. Si s-a adunat multime mare de credinciosi care apucand scara, au aruncat-o jos. Afland de impotrivirea credinciosilor, imparatul a scos ostirea pe ulitele cetatii si a omorat multi dreptcredinciosi, barbati si femei, tineri si batrani, al caror nume numai Dumnezeu il stie. Pe cei care erau socotiti capetenii ai razvratirii, i-au prins vii. Acestia au fost: Iulian, Marcian, Ioan, Alexie, Dimitrie, Foca, Petru si Leon. Luandu-i, slujitorii imparatului i-au batut fara crutare si i-au aruncat in temnita, de unde ii scoteau in fiecare zi si le dadeau cate cinci sute de lovituri, vreme de optzeci de zile. Indurand ei cu vitejie toate aceste chinuri si vazand imparatul ca multi crestini sporesc in credinta lor, a dat porunca de i-a scos in ulitele cetatii si i-a ucis.
Odata cu ei a fost taiata si una din
femeile cele slavite, anume Maria Patricia, pentru dreptcredincioasa cinstire
a icoanelor, iar trupul ei a fost aruncat in adancul marii. Tot atunci
a fost prinsa si Cuvioasa Teodosia, monahia, ca una ce se afla in aceeasi
pricina, si a luat cununa muceniceasca si se cinsteste pomenirea ei la
29 de zile, ale lunii lui mai. Si toti, cei ce au patimit pentru cinstita
icoana a Mantuitorului, stau impreuna, inaintea Stapanului Hristos Dumnezeu,
Caruia se cuvine slava in veci! Amin.
Intru aceasta zi, cuvant al Sfantului Vasilie cel Mare, despre implinirea poruncilor.
Cel ce primind zece talanti, va tinea unul sau doi, dar pe ceilalti ii leapada, nu se dovedeste a avea dreapta intelegere, ca unul ce da inapoi pe cei mai multi talanti; si, chiar mai putin talanti de ar lepada, tot greseste.
Ba, se osandeste chiar si acela caruia i s-a incredintat de cineva, chiar un singur talant si il da inapoi, deplin si intreg, precum il luase; deci, se osandeste, pentru lipsa de castig cu talantul dat. Caci, cel ce a cinstit pe tatal sau, zece ani, iar, pe urma il loveste, pe el, numai o data, acela nu se numara, nici nu se cinsteste, ca un recunoscator, ci se osandeste, ca un ucigator de tata. Mergand, dar, a zis Domnul, invatati toate neamurile, spunandu-le lor nu ca pe unele sa le pazeasca, iar de altele sa nu se ingrijeasca, ci sa pazeasca toate cate v-am poruncit voua si Apostolul scrie: "Nedand nici o sminteala intru nimic, ca sa nu fie slujirea voastra defaimata, ci in toate infatisandu-ne pe noi insine, ca slujitori ai lui Dumnezeu." (II Cor. 6, 3-4).
Pentru ca, daca nu toate ne-ar fi fost de folos, spre cunostinta mantuirii, apoi, nu s-ar fi scris toate poruncile, nici nu ne-ar fi spus ca este nevoie sa se pazeasca toate. Ce folos imi este mie din ispravi, atata vreme cat, de voi numi nebun pe un frate, ma fac vinovat de gheena? Ce folos imi este a fi slobod de multe patimi, dar numai de una as fi tinut in robie? Fiindca, cel ce face pacatul, rob este pacatului.
Iar, de ar zice cineva: Oare, multimea crestinilor, care nu pazesc toate poruncile, nu au nici un folos din pazirea numai a unora? La aceasta, bine este sa pomenim pe fericitul Petru, care, dupa atat de multe fapte dumenzeiesti, numai pentru ca nu voia sa pazeasca o singura porunca, a auzit pe Domnul zicandu-i: "Daca nu te voi spala, nu ai parte de Mine" (Ioan, 13,8). Dar, ar mai zice cineva, ca scris este: "Oricine va chema numele Domnului, se va mantui." (Rom.10,13).
Drept aceea, destula este si singura
chemarea numelui Dumnezeului nostru, ca sa mantuiasca pe cel ce Il cheama.
Deci, sa auda si acela pe Apostolul, zicand, iarasi: "Dar cum vor chema
numele Aceluia, in Care inca nu am crezut? (Rom.10, 14). Sau, desi crezi,
sa auzi pe Domnul, Care "Nu oricine Imi zice Doamne, Doamne, va intra in
Imparatia Cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu, Celui din Ceruri."
(Matei 7,21). Iar unii, chiar crezand ca fac voia lui Dumnezeu, dar nu
cum voieste Dumnezeu, nici dupa intelegerea dragostei dumnezeiesti, pentru
aceasta nu au sporire la sarguinta lor, dupa glasul insusi al Domnului
nostru Iisus Hristos, Care a zis ca fac acestea," ca sa arate oamenilor;
adevarat graiesc voua, si-au luat plata lor." (Matei 6,5). Caci a lepada
ceva din cele poruncite, nu este fara de primejdie. Dumnezeului nostru,
slava! Amin.
Intru aceasta zi, invatatura despre cum se cade copiilor sa cinsteasca pe parintii lor.
Ascultati, fiilor, porunca Domnului, spusa catre legiuitorul acela, din Evanghelie: Aceasta este porunca cea dintai sa iubesti, adica, pe tatal tau si pe mama ta, ca sa-ti fie tie bine si sa traiesti mult pe pamant. Pentru ca cel ce cinsteste pe parintii sai si asculta poruncilor lor, acela isi va curati pacatele sale si de Dumnezeu se va binecuvanta. Iar daca cineva ar face rau parintilor sai, acela greseste inaintea lui Dumnezeu si de oameni este blestemat. Cel ce bate pe tatal sau sau pe mama sa, sa fie despartit si osandit de Biserica. Scris este ca blestemul tatalui usuca pe fiul cel nesupus, iar al mamei il dezradacineaza. Ca fiul nesupus, va fi spre pierzare. Pentru ca cel ce manie pe tatal si ocaraste pe mama sa si i se pare ca nu greseste fata de Dumnezeu, acela partas este cu cei necurati. Pentru acestia, a zis Isaia, ca trebuie sa fie scosi din tabara cei necredinciosi si sa nu vada slava Domnului. Si, iarasi, ca ochiul cel ce face semn spre tata, ocarand batranetile mamei, sa-l scoata corbii si sa fie mancat de vulturi. Cel ce cinsteste pe tatal sau se va veseli de fii si, in ziua necazului, il va izbavi pe el Domnul si rugaciunea lui o va auzi. Cel ce asculta pe Dumnezeu va aduce multumirea maicii sale. Cel ce face placere tatalui sau va trai mult in bunatati. Drept aceia, fratilor, si cu fapta si prin cuvinte, sa fiti placuti parintilor, ca sa vie spre voi binecuvantare de la ei, pentru ca binecuvantarea tatalui intareste casa fiilor si rugaciunea mamei izbaveste de ispite. Fratilor, sprijiniti batranetile tatalui vostru, chiar daca i s-a imputinat si mintea, sa nu-l defaimati in inima voastra. Sa miluiesti pe tata, pentru ca rugaciunea tatalui nu este uitata inaintea lui Dumnezeu. Si sa nu uiti ostenelile mamei si grija si durerea ei pentru fii. Sa nu te multumesti a zice ca multe haine si hrana le-am dat lor, fiindca tu nu poti sa-i nasti pe ei, si atat sa suferi, pentru dansii, pe cat sufera ei pentru tine.
Drept acelea, cu frica si ca un rob
sa le slujiti lor, ca si aici sa petreceti bine si in veacul ce va sa fie
sa va indulciti. Dumnezeului nostru slava, acum si pururea si in vecii
vecilor! Amin.
Canon de rugăciune către Sfântul Apostol Matia
Troparul Sfântului Apostol Matia, glasul al 3-lea
Sfinte Apostole Matia, roagă pe milostivul Dumnezeu, ca să dăruiască iertare de greşeli sufletelor noastre.
Cântarea 1
Glasul al 8-lea
Irmos: Să cântăm Domnului...
Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Mie, celui ce cu laude cânt prăznuirea ta cea purtătoare de lumină, Sfinte Apostole Matia, roagă-te ca să mi se dea din cer Raza mântuirii.
Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fără mijlocire vorbind cu Lumina Cea Mare, Care s-a făcut Una cu noi, te-ai arătat, mare soare, Apostole, vrednicule de minune.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Supunându-te Legilor Stăpânului, fericite, cu mreaja limbii tale ai vânat marginile din adâncul necunoştinţei.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cuvântul Cel Dumnezeiesc, pentru bunătate voind a Se Întrupa din pântecele tău, Maică Fecioară, mă mântuieşte pe mine, tot omul, Preacurată.
Catavasie
Cruce însemnând Moise cu toiagul, Marea Roşie o a despărţit lui Israel celui ce cu piciorul o a trecut; iar de-a curmezişul lovind-o, a împreunat-o împotriva carelor lui Faraon, înscriind deasupra nebiruita armă. Pentru aceasta, lui Hristos, Dumnezeul nostru, să-I cântăm, că S-a preaslăvit.
Cântarea a 3-a
Irmos: Tu eşti Întărirea...
Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Împuternicindu-te, înţelepte, cu voirea cea începătoare de viaţă, ai putut răpi jafurile celui puternic şi a robi cu darul.
Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Iubind pe Învăţătorul şi slujind voinţei Lui celei Atotfăcătoare, izbăveşte de înşelăciune pe oameni, vrednicule de minune.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Pe tine care împlineşti sfântă ceata ucenicilor, cea cu numărul de doisprezece, Duhul Cel Atoatefăcător te-a ales pe tine, de Dumnezeu grăitorule.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Avându-te pe tine Ajutătoare şi Folositoare, nu mă înspăimântez de năvălirile vrăjmaşilor, ci şi biruiesc cetele lor, Preacurată.
Catavasie
Toiagul spre închipuirea Tainei se primeşte, căci cu odrăslire a ales preot; iar Bisericii, celei mai înainte neroditoare, acum a înflorit Lemnul Crucii, spre putere şi spre întărire.
Cântarea a 4-a
Irmos: Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale...
Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
O Fire a Dumnezeirii, o Împărăţie şi o Domnie vestind, preafericite, ai vânat adunările limbilor.
Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Adusu-te-a pe tine Domnul la marea vieţii ca pe un cal ce tulbură apele cele amare ale mulţimii de zei.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu cuvântul cel Dumnezeiesc ai ogorât inimile cele înţelenite şi ai făcut să strălucească dreapta credinţă şi cunoştinţa adevărului.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Odorul Fecioriei şi Locaşul Firii Celei Neîncăpute, luminează sufletul meu cel întunecat cu multe patimi.
Catavasie
Auzit-am, Doamne, Taina rânduielii Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.
Cântarea a 5-a
Irmos: Pentru ce m-ai lepădat...
Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Via Cea Adevărată te-a întins ca pe o viţă mult roditoare pe tine, care lucrezi strugurele cel ce drege vinul cel mântuitor, pe care cei cuprinşi de necunoştinţă bându-l, fericite, au lepădat beţia înşelăciunii.
Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Arătatu-te-ai împlinind ceata cea fericită a celor doisprezece ucenici, din care ridicându-şi călcâiul asupra lui Hristos şi lepădându-se pe sine, vânzătorul şi-a dobândit sugrumarea cea amară, grăitorule de taine, Sfinte Matia, Apostole.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Sare Dumnezeiască ai fost pus în lume, Fericite Apostole; iar prin învăţăturile cele dulci ai curăţit putrejunea înşelăciunii, ai gonit bolile şi ai izgonit neputinţele sufletelor şi ale trupurilor, Prealăudate Apostole Matia.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Prin Preacurată naşterea ta, Dumnezeiască Mireasă, de hainele cele urâte şi de omorârea cea de demult a fost dezbrăcat Adam, Fecioară şi a fost îmbrăcat cu veşmânt cu adevărat Sfânt, care nicidecum nu se întinează de patimi.
Catavasie
O, de trei ori Fericite Lemn, pe care s-a Răstignit Hristos, Împăratul şi Domnul. Prin care a căzut cel ce a înşelat cu lemnul, biruit fiind de Cel Ce S-a pironit pe tine cu trupul, Dumnezeu, Care dă pace sufletelor noastre.
Cântarea a 6-a
Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule...
Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Îndumnezeindu-te cu unirea cea Dumnezeiască, te-ai făcut dumnezeu după dar; şi primind de la Dumnezeu Razele cele cu întâia lucrare, ai luminat pe credincioşi şi pământul de negura idolilor l-ai curăţit.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Iată ţie ucenicului ţi se dă toată proorocia sfinţilor prooroci; că te-ai făcut însuţi văzător şi slujitor, Sfinte Matia, următor şi Apostol al Celui Ce de demult a fost vestit.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Noi, credincioşii, te numim pe tine, Fecioară, Sfinţire Înţelegătoare şi Neatinsă Curăţie, Sfeşnic de aur şi Masă Însufleţită, care ai purtat Pâinea Vieţii.
Catavasie
În pântecele fiarei celei din apă, Iona palmele întinzându-şi în chipul Crucii, mântuitoarea Patimă mai înainte o a închipuit lămurit, de unde a treia zi ieşind, a însemnat Învierea cea mai presus de lume, a lui Hristos Dumnezeu, Cel Ce S-a Răstignit cu trupul şi cu Învierea cea de a treia zi lumea a luminat.
CONDAC
Glasul al 4-lea
Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi...
Ca un soare cu raze luminoase, în toată lumea ieşind vestirea ta, a luminat Biserica păgânilor cu darul, purtătorule de minuni, Sfinte Matia, Apostole.
Cântarea a 7-a
Irmos: Tinerii evreieşti...
Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu măiestria înţelepciunii cuvintelor tale, mărite, ai uscat revărsarea înşelăciunii şi cu pârâul desfătării, ai adăpat pe cei ce cu credinţă cântă: Dumnezeule, bine eşti cuvântat.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Măiestriile vrăjmaşului prin Preaputernica Tărie a lui Dumnezeu au slăbit; şi în faţa călătoriei tale, Apostole, munţii şi dealurile necredinţei s-au sfărâmat.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Iată Fecioara, despre care a vorbit marele Isaia, prin Duhul a zămislit pe Dumnezeu în pântece şi-L naşte. Aceluia Îi cântăm: Doamne, Dumnezeule, bine eşti cuvântat.
Catavasie
Nebuna poruncă a tiranului celui păgân, pe popoare le-a tulburat, suflând cu îngrozire şi cu hulă urâtă lui Dumnezeu; însă pe cei trei tineri nu i-a înfricoşat mânia cea de fiară, nici focul cel mistuitor; ci cu Duh de rouă aducător, ce împotrivă răsufla, înăuntrul focului fiind, cântau: Prealăudate Dumnezeul părinţilor şi al nostru, bine eşti cuvântat.
Cântarea a 8-a
Irmos: De şapte ori cuptorul...
Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Făcându-te gură lui Dumnezeu, ai răpit, înţelepte, din gâtul omorâtorului de oameni, pe cei pe care îi înghiţise şi îi făcuse mâncare a răutăţii sale; şi prin baia naşterii de a doua, i-ai adus Domnului pe aceştia care neîncetat cântă: popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii
Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Făcându-te căruţă Cuvântu lui lui Dumnezeu, ai sfărâmat osiile înşelăciunii şi carele răutăţii; iar stâlpii şi capiştile idolilor, cu Dumnezeiască Putere, din rădăcină le-ai surpat; şi ai făcut biserici Treimii pe cei ce cântă: popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Sfântul Matia Preaînţeleptul s-a arătat cer cuvântător care vesteşte Slava Cea Negrăită a lui Dumnezeu Unul-Născut, fulger al Darului, vânător al celor rătăciţi, sfeşnic al Luminoasei Raze Dumnezeieşti, tăinuitor al celor negrăite. Pe acesta întru veselie cu un glas să-l lăudăm.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Mai presus de fire ai zămislit şi mai presus de cuvânt ai născut pe Ziditorul firii omeneşti, pe Cel Ce S-a făcut Om şi nu S-a despărţit de Tatăl, Stăpână Curată. Aceluia Îi cântă toată făptura: tineri, binecuvântaţi, preoţi, lăudaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.
Catavasie
Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Binecuvântaţi, tineri, cei întocmai cu numărul Treimii, pe Făcătorul Dumnezeu Părintele; lăudaţi pe Cuvântul Cel Ce S-a pogorât şi focul în rouă l-a prefăcut; şi preaînălţaţi pe Duhul Cel Preasfânt, Care dă viaţă tuturor întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a
Irmos: Înfricoşatu-s-a tot auzul...
Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Prieten te-a numit pe tine Mântuitorul, ca pe unul ce slujeai poruncilor Lui, Apostole fericite şi moştenitor al Împărăţiei Sale; iar la înfricoşătoarei zi ce va să fie, împreună şezător, Sfinte Matia Preaînţelepte, împlinirea douăsprezecimii ucenicilor.
Stih: Sfinte Apostole Matia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Trecând cu ajutorul Crucii marea vieţii cea tulbure, ai ajuns la limanul odihnei şi la dorirea cea desăvârşită, fericite. Iar acum, bucurându-te, stai înaintea Iubitorului de oameni, împreună cu ceata Apostolilor, rugându-te pentru noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Arătatu-s-a limba ta, înţelepte, sfeşnic adevărat cu raze de aur, cu Lumina Duhului Cea Strălucitoare arzând învăţăturile cele rele şi stingând focul cel străin şi strălucind lumină celor ce dormeau în întunericul necunoştinţei.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Tu Singură între femei, Mireasă a lui Dumnezeu, ai făcut să înceteze blestemul celor întâi zidiţi, ca Una ce ai născut cuprins în Trup pe Cel Nescris împrejur şi ai înnoit hotarele firii; iar cu mijlocirea ta cea preamărită, ai unit cele ce mai înainte erau despărţite.
Catavasie
Rai de Taină eşti, Născătoare de Dumnezeu, care ai odrăslit nelucrat pe Hristos, prin Care Lemnul Crucii, cel de viaţă purtător, în pământ a fost sădit. Pentru aceasta, acum înălţat fiind, închinându-ne lui, pe tine te mărim.
SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobia: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Cu strălucirile cuvintelor tale cele Dumnezeieşti, ai ars înşelăciunea celor vicleni şi pe credincioşi ai luminat a cânta venirea în Trup a Stăpânului tuturor şi ai râvnit patimii Lui celei Dumnezeieşti. Pentru aceasta, adunându-ne, cu veselie săvârşim sfinţită pomenirea ta şi cu un glas grăim către tine: Sfinte Matia, Apostole, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să dăruiască iertare de greşeli celor ce cu dragoste prăznuiesc sfântă pomenirea ta.
SEDELNA Praznicului Schimbării la Faţă a Domnului, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat...
Suindu-Te cu ucenicii în munte şi întru Slava Tatălui strălucind, împreună cu Moise, a stat înaintea Ta şi Ilie; căci Legea şi proorocii ca lui Dumnezeu slujesc Ţie, a Cărui şi firească Fiinţă de Fiu Părintele mărturisind-o, Te-a numit Fiu pe Tine. Pe Acela Îl lăudăm împreună cu Tine şi cu Duhul Sfânt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.