Postul Crăciunului vezi zilele cu dezlegare la pește, ce ai voie sau nu să mănânci sau să faci, istorie și semnificatii, tradiții & obiceiuri

 

Postul Crăciunului este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil. În general, postul reprezintă pentru creștini un act liber consimțit prin care se pregătesc de o sărbătoare sau un eveniment important din istoria mântuirii prin abținerea de la toate lucrurile și gândurile rele. 

Lăsatul secului are loc în seara zilei de 14 noiembrie, însă, dacă această data cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Acest post se încheie pe 24 decembrie. 

Conform tradiției stabilite cu timpul în Biserica Ortodoxă, Postului Crăciunului este de asprime mijlocie, fiind un post al bucuriei. De aceea, pe lângă abținerea de la mâncărurile „de dulce” și alte renunțări, Biserica propune un program liturgic în care un loc special îl ocupă colindele tradiționale.

În acest articol vei afla câteva informații legate de istoria și semnificația acestui post, despre alimentele pe care poți sau nu consuma, despre tradiții și obiceiuri și, nu în ultimul rând, despre ce rugăciuni poți rosti în această perioadă.

Postul Nașterii Domnului. Istorie și semnificații

Postul Nașterii Domnului (al Crăciunului) a fost rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioși de sărbătorirea marelui praznic al nașterii Mântuitorului Iisus Hristos. El aduce aminte creștinilor de patriarhii și drepții din Vechiul Testament, care au petrecut timp îndelungat în post și rugăciune, în așteptarea și cu nădejdea venirii lui Mesia – Izbăvitorul.

În Liturgica generală, a Pr. Ene Branişte, acest post aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.

Durata Postului Crăciunului a fost stabilită în anul 1166, la Sinodul de la Constantinopol, ținut sub președinția patriarhului Luca Hrisoveghi. Această uniformizare a fost necesară deoarece la început, nu toți creștinii posteau în același mod și același număr de zile, ci unii țineau un post aspru, alții mai ușor, iar unele persoane posteau numai șapte zile, în vreme ce alții șase săptămâni.

În ceea ce privește data Nașterii Domnului (25 decembrie), aceasta a apărut menționată în recensământul lui Cezar August în timpul căruia Sfântul Ev. Luca a afirmat că S-a născut Domnul în 25 decembrie anul 754 de la fondarea Romei. Sfântul Ioan Gură de Aur confirmă că această tradiție este foarte veche și că Nașterea Domnului ar fi fost serbată la Roma de la început în data de 25 decembrie. )

Postul Crăciunului reprezintă pentru creștini o perioadă de rugăciune și spovedanie, de mărturisire a păcatelor și de sfințire a gândurilor și simțirilor. Mintea și sufletul nostru se îndreaptă către Domnul și trăim bucuria Nașterii Mântuitorului. 

 

Ce alimente ai sau nu ai voie să consumi în postul Crăciunului? 

Deoarece postul Crăciunului presupune abținerea de la alimentele care conțin origini animale, este recomandat ca persoanele care vor să postească să fie cumpătate din punct de vedere alimentar și să consume alimente sănătoase, bogate în vitamine. 

Așadar, poți opta în această perioadă la fructe și legume proaspete și naturale (nu cele uscate cu zaharuri sau conservanți adăugați), cereale, nuci, semințe, uleiuri de gătit și sucuri proaspete din fructe.

În continuare, îți pot oferi câteva sugestii prin care poți înlocui alimentele interzise astfel încât această perioadă să nu ți se pară dificil de depășit.

• carnea poate fi înlocuită cu soia; în comerț există multe produse din “carne” vegetală, carne tocată, burgeri, cârnați, mici, mezeluri, chiftele etc
• laptele poate fi înlocuit cu laptele de ovăz, migdale, orez, lapte de cocos sau lapte  de soia 
• untul poate fi înlocuit cu margarina de post, uleiul de floarea soarelui, crema de cocos sau pasta de avocado
• ouăle pot fi înlocuite cu tofu moale, iar pentru rețetele în care ar trebui să folosești ouă poți apela la piureurile de fructe sau iaurtul de soia
• iaurtul poate fi înlocuit cu iaurtul din soia sau din nucă de cocos
• smântâna poate fi înlocuită cu smântâna lichidă vegetală sau cea de cocos, caju, soia sau din ovăz
• maioneza poate fi înlocuită ușor cu cea vegetală din comerț, asta în cazul în care nu te descurci să îți prepari singur maioneză de post
• ciocolata; e bine să știi că anumite ciocolate negre sunt de post și le poți consuma fără probleme dacă nu reziști tentației (citește doar cu atenție eticheta)
• frișca de post poate fi ușor pregătită acasă din smântână vegetală cu puțină smântână de cocos și zahăr pudră

 

Așadar, nu e foarte complicat și, în plus, postul Crăciunului este mult mai permisiv decât cel al Paștelui, deoarece sunt multe zile cu dezlegare la pește despre care vom relata în capitolul ce urmează.

Dacă ai nevoie de câteva idei de rețete culinare de post, iată câteva sugestii:

• ciorbe: ciorbă de varză, de lobodă, de legume, de fasole

• supe: supă de găluște de post, supă de mazăre, de ciuperci

• fel principal: mâncare de fasole cu paste, mâncare de dovlecei, plăcintă cu spanac, șnițele de soia, chifteluțe de soia la cuptor, sarmale cu ciuperci de post, ardei umpluți cu orez și ciuperci etc

• aperitive: chiftele din dovlecei cu usturoi, salata orientală cu maioneză de post, ciuperci umplute cu orez, ceapă și ardei, conopida pane, minipizza de post, cartofi copți, chiftele din cartofi, dovlecei prăjiți etc

• deserturi: salată de fructe, cozonac de post umplut cu nucă, chec de post, negresă de post, gogoși de post, plăcintă de post cu mere și nucă, cornulețe de post cu rahat sau gem, dovleac copt, mere coapte etc

 

Care sunt zilele de dezlegare la pește din 2024?

În Postul Crăciunului sunt multe zile cu dezlegare la pește, vin și untdelemn. Din cele 40 de zile de post, 14 sunt cu dezlegare. Adică, toate zilele de sărbătoare și toate sâmbetele și duminicile care au rămas până la Crăciun. Prima zi de dezlegare a Postului Crăciunului 2024 este 21 noiembrie, Intrarea Maicii Domnului în Biserică.

Zilele cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului 2024 sunt:

• joi, 21 noiembrie 
• sâmbătă, 23 noiembrie  
• duminică, 24 noiembrie  
• luni, 25 noiembrie
• sâmbătă, 30 noiembrie  
• duminică, 1 decembrie 
• marți, 3 decembrie  
• joi, 5 decembrie  
• vinerii, 6 decembrie
• sâmbătă, 7 decembrie  
• duminică, 8 decembrie  
• joi, 12 decembrie   
• sâmbătă, 14 decembrie  
• duminică, 15 decembrie 

Ce nu ai voie să faci în Postul Crăciunului?

“Scopul postului nu este numai de a face deosebiri între unele mâncăruri, ci de a disciplina trupul şi puterile sufleteşti, spre uşurare şi curăţire de păcate”, ne spune părintele Cleopa. Aşadar, nu este suficient să te abţii de la mâncarea de dulce. Rostul postului nu constă în a ține un regim alimentar, ci a ne curăța sufletul prin rugăciune și mărturisirea păcatelor.  

Postul presupune să te înfrânezi din a face lucruri rele sau care îți dăunează atât ție cât și celor din jur. În perioada postului trebuie să te rogi mai mult, să îi ajuţi mai mult pe cei de lângă tine, să ocoleşti cât poţi păcatele, să nu mai judeci, să vorbeşti doar când trebuie şi cât trebuie. Fii îngăduitor cu cei din jurul tău, mai iubitor, împăciuitor și smerit. Și toate acestea să le faci din inimă, nu că așa trebuie.

Rânduiala bisericească ne transmite următoarele:

• În Postul Crăciunului nu se fac nunți, botezuri și cumetrii. 
• În Postul Nașterii Domnului, biserica transmite că nu se cântă și nu se dansează. 
• În Postul Nașterii Domnului nu se consumă carne, ouă, lapte, brânză și nici alte derivate din acestea; detalii mai multe * 
• În Postul Crăciunului nu se bea alcool și nu se fumează. 
• Nu se mănâncă pește în Postul Nașterii Domnului, dacă nu este zi cu dezlegare la peşte. 
• În Postul Crăciunului creștinii trebuie să se roage mai mult. 
• În Postul Nașterii Domnului este interzisă împreunarea dintre femeie și bărbat.

* În Postul Crăciunului, în principal, nu se consumă carne, ouă şi brânză. În zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă preparate fără ulei şi fără vin. Marţi şi joi se pot consuma atât untdelemn, cât şi vin. Sâmbăta şi duminica, până pe 20 decembrie, se consumă ulei, vin şi peşte.

Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri se sărbătoreşte un sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, se poate mânca untdelemn şi se poate bea vin; iar dacă va cădea hramul bisericii sau o sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie, atunci se poate mânca şi peşte. Marţi şi joi se mănâncă peşte, untdelemn şi se bea vin, când cade în aceste zile vreun sfânt mare, hramul sau sunt sărbători cu cruce roşie.

În Ajunul Crăciunului se mănâncă doar seara grâu fiert îndulcit cu miere, fructe, covrigi sau turte din făină. În ziua de Crăciun se consumă de toate, dar cu măsură și treptat ca să se obișnuiască organismul cu o alimentație mai grea.

 

Tradiții, obiceiuri și superstiții în Postul Crăciunului

Unul dintre obiceiurile ce aveau loc în Postul Crăciunului erau șezătorile de iarnă. Sezonul șezătorilor începea după Lăsatul Secului de Crăciun și puteau fi organizate ad-hoc, în zilele lucrătoare, la una sau mai multe case. Mai multe femei sau tinere participau la torsul cânepii sau a lânii unei gospodine sau fiecare își torcea propriul material. Șezătoarea odată începută, participantele făceau schimb de informații referitoare la viața cotidiană din sat și comentau evenimentele cele mai importante petrecute în propria comunitate sau în localitățile învecinate. Apoi se rosteau ghicitori, zicale, proverbe, se cânta sau se rosteau balade, nestemate folclorice ce s-au păstrat până în zilele noastre. În șezătorile ce aveau loc înaintea Crăciunului și a Anului Nou, se învățau și se repetau colindele și urăturile și se discuta în amănunt despre buna pregătire a acestor sărbători. 

Conform tradiției, în duminica de Lăsata Secului creștinii petrec în familie, desfătându-se cu mâncăruri din cele mai alese, după care în prima zi a postului Crăciunului vor începe ritualurile de purificare și vor spune rugăciuni pentru iertarea păcatelor. Totodată se obișnuiește ca după Lăsatul Secului, toate oalele să fie puse cu gura în jos, pentru ca cei ai casei să fie feriți de orice pagubă sau boală.

Alte obiceiuri și tradiții din Postul Crăciunului:

• În anumite zone, există obiceiul "bătutul pernelor": fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. 
• Vremea prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică.
• Pe 21 noiembrie, când se sărbătoreşte Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, se spune că ”se deschide cerul, vorbesc vitele, le aud cei neprihăniţi”. Dacă în această zi este senin, soare, se spune că vara va fi secetoasă, iar dacă ninge, iarna va fi grea. Se dă de pomană pentru cei înecaţi şi cei care au murit fără lumină şi se arde câte o lumânare şi se ung ferestrele şi uşile cu usturoi deoarece ”încep să lucreze fermecătoarele”.
• Pe 29 noiembrie, în ajunul Sfântului Andrei sau ”Noaptea strigoilor” se ung uşile și ferestrele cu usturoi contra strigoilor şi se apără vitele cu mac şi sare, nu se mătură de teama lupilor şi se fac ”vrăji de aflarea ursitei, de noroc, de dragoste”. Se spune că dacă este lună plină şi cer senin iarna va fi călduroasă iar dacă sunt nori, zăpadă sau ploaie zăpezile vor fi mari.
• Pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, se mănâncă bucate cu usturoi, nu se piaptănă, nu se pronunţă numele lupului, nu se împrumută din casă, fetele fac vrăji de dragoste, se fac vrăji de întors pentru obiectele furate, pierdute, se pune o crenguţă de măr în apă iar dacă aceasta înfloreşte de Sfântul Vasile anul viitor va fi roditor.
• Pe 4 decembrie, de Sfânta Varvara, nu se lucrează în mină, nu se folosesc lucruri negre ca să nu facă grânele tăciune, femeile nu ţes, nu cos, nu opăresc rufe ca să nu se taie şi să nu se îmbolnăvească copiii, nu se mănâncă porumb copt, fasole şi dovleac ca să nu se facă bube, copiilor li se fac cruci pe frunte şi mâini cu miere şi dovleac să-i apere de vărsat, se fac azime cu miere care se dau de pomană, se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă şi se spune că, dacă înfloresc până la Florii, va fi an mănos.
• Pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, considerat protector al copiilor, femeilor şi corăbierilor, apărător de rele şi făcător de minuni, se spune că dacă nu a nins va fi iarna grea şi lungă. Copiii primesc încălţări de iarnă iar în satele Mărginimii Sibiului se formează Ceata Junilor care îşi caută gazdă şi începe repetarea colinzilor pentru Crăciun.
• Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se mai spală rufe până după Bobotează şi nu se mai toarce, se taie porcii şi se spune că vederea sângelui apără de boli, aduce noroc. 
• Pe 24 decembrie, în Ajun de Crăciun, se începe orice lucru pentru a avea spor la el peste an, nu se dă din casă, se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se ducă norocul.

Obiceiurile și tradițiile din perioada premergătoare Crăciunului sunt legate și de pomenirea celor adormiți. Așadar, se pot face parastase de la 15 noiembrie (data începerii postului) până la 20 decembrie, adică până la Înainteprăznuirea Nașterii Domnului. După data de 20 decembrie  nu se mai fac parastase până la 7 ianuarie, când se sărbătorește Soborul Sfântului Ioan Botezătorul.

În mai multe zile din post se obișnuia în popor să se dea de pomană, atât pentru cei morți, cât și pentru cei vii cu scopul de a fi feriți de anumite boli. 

Zile din postul Crăciunului în care se obișnuiește să se dea de pomană:

• 21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Ovidenia)
• 4 decembrie: Sf. Varvara
• 5 decembrie: Sf. Sava
• 6 decembrie: Sf. Nicolae
• 9 decembrie: Zămislirea Sfintei Fecioare
• 18 decembrie: Sf. Modest
• 23 decembrie: Preajunul Crăciunului
• 24 decembrie: Ajunul Crăciunului

Ce rugăciuni poți rosti în Postul Nașterii Mântuitorului?

Postul Crăciunului înseamnă rugăciune și mântuirea sufletului. Înseamnă spovedanie și bucurie că s-a născut Mântuitorul Nostru. Dacă te întrebi ce rugăciuni poți rosti în această perioadă, iată câteva sugestii de rugăciuni prin care te vei simți protejat și îți vor da încredere că totul va fi bine pentru tine și toți cei dragi ție.

• 
  

 

Rugăciunea care se citește în fiecare post, nu numai în cel al Crăciunului este următoarea: 

“Dumnezeul nostru, nădejdea tutu­­ror marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta cea Veche și Nouă, aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm și Ție ne rugăm: întărește-ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârgu­ință, spre mărirea numelui Tău celui sfânt și spre iertarea păca­telor noas­tre, spre omorârea patimilor și biru­­ință asupra păcatului; ca împreună cu Tine răstignindu-ne și îngro­pân­du-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte și să petrecem cu bună­plă­cere înaintea Ta întru toate zilele vieții noastre. Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Hris­toase, Dum­­­ne­­zeule, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte, și Preasfântului și bu­nului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”

 

O altă rugăciune despre care oamenii Bisericii spun că are mare putere în postul Crăciunului este următoarea:

“Doamne, Iisuse Hristoase, Dumne­zeul nostru, Care ai plâns pentru La­zăr și lacrimi de întristare și de mi­lostivire ai vărsat pentru dânsul, primește lacrimile mele. Cu patimile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sân­gele Tău, curățește sângele meu și ames­tecă în trupul meu mireasma tru­pului Tău cel de viață făcător.

Fie­rea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potriv­nicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de po­trivnici.

Preasfintele Tale mâini, piro­nite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gu­ra Ta. Fața Ta, cea batjocorită cu păl­muiri și cu scuipări, să umple de stră­lucire fața mea cea întinată în fă­rădelegi. Duhul Tău, pe care l-ai în­cre­dințat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povățuiască spre Tine, prin ha­rul Tău.

Nu am inimă plină de durere ca să Te caut. Nu am pocăința, nici umilința care întorc pe fii la moște­nirea lor. Nu am lacrimi mângâie­toa­re, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumești, și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit ini­ma mea de atâtea ispite și nu poate să se înfier­bânte cu lacrimile dra­gostei celei pentru Tine.

Ci Tu, Doamne Iisuse Hris­toase, Dumne­ze­ule, Vistierul bu­nă­tăților, dă­ruiește-mi pocăință neștirbită și inimă îndu­rerată, ca să pornesc cu tot sufletul în cău­tarea Ta; căci fără de Tine mă voi în­străina de tot binele. Dă-mi așadar, Bunule, harul Tău.

Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai înainte de veci, să înnoiască în mine închipuirea icoanei Tale. Te-am părăsit, Doam­ne; să nu mă părăsești. Am ieșit de la Tine; ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea duhov­nicească.

Numără-mă între oile turmei Tale prea­alese. Hrănește-mă împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată este să­lașul Tău și se vede într-însa strălu­cirea descoperiri­lor Tale.

Strălu­cirea Ta este mângâierea și odihna celor ce s-au ostenit pentru Tine în ne­cazuri și în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învrednicește și pe mine, nevrednicul, cu harul și cu iubirea de oameni a Mân­tuitorului nos­tru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin”.

 

Rugăciunea este una dintre cele bune modalități de a-ți curăța sufletul. Aceasta poate fi făcută chiar din confortul casei la orice oră din zi sau din noapte, contrar împărtășaniei sau spovedaniei. Acestea sunt alte căi de curățare a sufletului și de iertare a păcatelor care, nu se pot realiza din confortul casei, ci este necesară deplasarea la biserică. Pentru cei care nu pot ajunge în lăcașele sfinte, rostește una din rugăciunile sugerate și asigură-te că în toată această perioadă postești atât cu trupul, cât și cu mintea și sufletul.

Postul Nașterii Mântuitorului este o perioadă în care oamenii reflectă asupra greșelilor pe care le-au făcut și se căiesc. Totodată, este momentul când legătura lor cu Dumnezeu se întărește, intră în comuniune cu Dumnezeu, îl simt aproape, sunt sinceri şi se curăţă de „cele rele”.