“În fiecare zi” ...la Cruce

 Iisus nu spune să cerem, sau să încercăm, sau să alegem, ci să “luăm” propria Cruce în fiecare zi. A accepta Crucea nu înseamnă a accepta ca realitatea să fie aceea care este, a stabili starea lucrurilor existente, a se conforma cu o natură neschimbătoare în legile şi condiţiile sale. Crucea nu este principiu de resemnare, ci de critică, de protest, şi deci de schimbare. Schimbare înainte de toate în interiorul nostru (“renunţare la sine însuşi” într-adevăr, înseamnă, în fond, de a nu ne mai recunoaşte în acel individ care era înainte, de a nu mai avea nimic de a face cu egoismul, de a nu mai accepta obiceiurile, deformările, ciudăţeniile, incoerenţele precedente,prosteala noastră…)
Şi apoi, schimbarea în afara noastră, în societate, în lume, în jurul nostru. Crucea devine transformare, element de echilibru, ameninţare a ordinii (sau dezordinii) stabilite. Crucea este speranta unei lumi noi,a unei lumi tinere care îndrăznește chiar azi să facă proteste pentru cei care ne răstignesc.
Mai drepte, mai fraterne, mai umane, mai puţin divizate, ori corupte. Vis de armonie şi de împăcare. Sfidare, lipsită de arme, a puterilor dominante. Dar toate acestea fără a uita realismul acelei expresii: “În fiecare zi”.
Credinţa în Hristos se traduce în moneda curentă în viaţa de toate zilele, în mărunţişurile angajării zilnice. Nu contează grandioasele proiecte globale, declaraţiile solemne de solidaritate cu ultimii şi cei exploataţi şi cei discriminaţi, certificatele de demnitate atribuite celor care sunt victime ale diferitelor răstriști, dacă nu se traduc în gesturi mici, în mici exemple practice.
Pot suna suspecte, şi chiar un pic false şi ridicole, propunerile, formulate în contextul calm al slujirii liturgice, de a ne ruga pentru fraţi”, dacă apoi ieşind în stradă (iată strada crucii zilnice!), pierdem toate ocaziile pentru a face credibilă acea ofertă, de a da trup în infinitele provocări ale realităţii care ne înconjoară. Hristos nu-ţi cere să semnezi proclamaţii, manifeste care “înseamnă o dată istorică” sau “o dată decisivă”un anumit lider sau partid. Îţi cere frate și soră să semnezi cu o Cruce. Şi a semna cu o Cruce înseamnă a te implica şi să nu lipseşti de la comuniunea de “fiecare zi”, de a te regăsi în toate ocaziile din zilele liturgice, de a-ţi asuma propriile responsabilităţi în situaţiile modeste zilnice. Cotiturile care schimbă ceva în istoria omenirii sunt acelea care se găsesc de-a lungul drumului mai degrabă aspru, pentru nimic solemn, care conduce la un loc unde se înfige Crucea, Unuia care a fost trimis la moarte, ca răzvrătit, în compania rău făcătorilor dar care ne dă Înviere.