ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOS MACARIE, ROMANUL
[23 Octombrie]
Rugăciunile începătoare
De este preot, începe aşa :
Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Iar de nu este preot, se zice :
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi! Amin!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindeni eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul Bunătăţilor şi Dătătorule de Viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte Bunule sufletele noastre !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-De-Moarte, miluieşte-ne pe noi ! (de 3 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin!
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi ! Doamne, curăţeşte păcatele noastre ! Stǎpâne, iartă fărădelegile noastre ! Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Sfânt Numele Tău !
Doamne miluieşte ! (de 3 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Tatǎl nostru, Carele eşti în Ceruri, Sfinţească-se Numele Tău ! Vie Împărăţia Ta ! Facă-se Voia Ta ! Precum în Cer aşa şi pe Pământ. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri ! Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbǎveşte de cel viclean ! Amin !
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi ! Amin !
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca un Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi !
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh !
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit ; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău ; toţi lucrul Mâinilor Tale şi Numele Tău chemăm.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Uşa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne izbăvim prin Tine de nevoi, că Tu eşti mântuirea neamului creştinesc!
Cred într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute. Şi într-Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii ; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat, din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care, pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut om. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit şi S-a îngropat. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi. Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă să judece viii şi morţii, a Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin Prooroci. Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică. Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor. Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie. Amin !
Doamne miluieşte ! (de 12 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru ! (o închinăciune)
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru Credincioşia Ta, auzi-mă, întru Dreptatea Ta! Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta! Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare ; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult ; cugetat-am la toate Lucrurile Tale, la faptele Mâinilor Tale m-am gândit.
Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab’ auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu! Nu-Ţi întoarce Faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor care se coboară în mormânt! Fă să aud dimineaţa Mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea! Arată-mi Calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu!
Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne! Învaţă-mă să fac Voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu! Duhul Tău Cel Bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru Numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă! Întru Dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu! Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău!
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru Numele Domnului ! (de 3 ori)
Apoi, se zice Troparul Sfântului Cuvios Macarie, Romanul (Glasul 1):
Pe cel aflat în adâncul pustiei de treimea de Sfinți Monahi pelerini: Serghie, Ighin și Teofil, pe fiul Romei și Părintele Răsăritului, pe Preacuviosul Macarie, cel cu nume de fericit, care în peșteră s-a nevoit și de 2 lei era slujit, să-l fericim, cântând: Bucură-te, cel călăuzit de Arhanghelul Rafail la chipul îngeresc, crinule al curăției și biruitorule al curselor diavolești, înălțime a smereniei, care ai teologhisit ATotPuternicia Preasfintei Treimi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh !
Apoi, se zice Condacul Sfântului Cuvios Macarie, Romanul (Glasul al 2-lea):
Cu curăție sufletească, Dumnezeiască întrarmându-te și cu neîncetata rugăciune și ca o suliță tare în mâini ținând-o, ai junghiat taberele drăcești, Macarie, Părintele nostru. Neîncetat roagă-te pentru noi toți!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi ? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi ?
Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după Mare Mila Ta şi după mulţimea Îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea! Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte; că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie Unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât Drept eşti Tu întru Cuvintele Tale şi Biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată Adevărul ai iubit ; cele nearătate şi cele ascunse ale Înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi ; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie ; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce Faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le! Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele! Nu mă lepăda pe mine de la Faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine! Dă-mi mie bucuria Mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte! Învăţa-voi pe cei fără de lege Căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele ! Bucura-se-va limba mea de Dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat ; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa Lui Dumnezeu : duhul umilit ; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună Voirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului! Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot ; atunci vor pune pe Altarul Tău viţei.
Condacul 1
Fericitului nevoitor şi pustnic, celui ce în Roma a odrăslit şi în părţile Răsăritului s-a ostenit, să-i aducem, din inmă, cinstire şi, ca unui rugător neîncetat pentru toată lumea şi învăţător al smereniei, să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Părinte Macarie, lauda sihaştrilor!
Icosul 1
Înger între oameni te-ai arătat, Cuvioase, cu viaţa ta, cea mult
ostenitoare şi pe toţi i-ai făcut a se minuna când Dumnezeu te-a arătat
lumii, că te-ai înstrăinat de lumea cea deşartă, cursele vrăjmaşului
nevăzut le-ai biruit şi pe scara virtuţilor, la desăvârşire te-ai suit,
îndrăznire dobândind către Hristos. Pentru aceasta, după vrednicie, te
cinstim şi, cu dragoste, grăim ţie:
Bucură-te, cel cuprins de dragoste pentru Domnul!
Bucură-te, cel ce ai lepădat plăcerile veacului acestuia!
Bucură-te, cel ce ai fugit de tulburările lumii!
Bucură-te, sihastru iubitor de osteneală!
Bucură-te, cel ce, cu lacrimi, ţi-ai udat ogorul inimii!
Bucură-te, cel ce ai adus însutite roade duhovniceşti!
Bucură-te, biruitor asupra patimilor!
Bucură-te, învăţător al luptei cu păcatul!
Bucură-te, cel ce ai câştigat nepătimirea!
Bucură-te, pururea rugător pentru cei dreptslăvitori!
Bucură-te, ocrotitor al celor ce poartă fericitul tău nume!
Bucură-te, povăţuitor iscusit al monahilor!
Bucură-te, Sfinte Părinte Macarie, lauda sihaştrilor!
Condacul al 2-lea
Ca un vlăstar bun, din bună rădăcină, ai răsărit, Cuvioase, născându-te în Roma, cea veche, din neam strălucit şi Dreapta Credinţă din copilărie ai urmat-o; pentru care, lui Hristos dorind să-I slujeşti din toată inima, Îi cântai neîncetat : Aliluia!
Icosul al 2-lea
La vârsta tinereţii ajungând, ai dorit a-ţi închina întreaga viaţă lui Hristos, dar părinţii tăi, nesocotindu-ţi voia, te-au logodit cu o tânără de neam bogat. Pentru aceasta, te rugai lui Dumnezeu să-ţi arate calea desăvârşirii, iar noi, lâudând râvna ta cea sfântă, cu evlavie grăim:
Bucură-te, ascultător al Părintelui ceresc!
Bucură-te, fiu al Maicii sufleteşti, care este Biserica!
Bucură-te, doritor de sfinţenie!
Bucură-te, vas al curăţiei!
Bucură-te, odrăslire a Credinţei!
Bucură-te, suflet însetat de Mirele Hristos!
Bucură-te, inimă arzătoare întru iubire sfântă!
Bucură-te, păzitor osârdnic al fecioriei!
Bucură-te, cel ce ai nesocotit mândria lumească!
Bucură-te, cel ce ai trecut cu vederea bogăţia deşartă!
Bucură-te, căutător al comorilor duhovniceşti!
Bucură-te, tinereţe închinată Sfintei Treimi!
Bucură-te, Sfinte Părinte Macarie, lauda sihaştrilor!
Condacul al 3-lea
Dor nestăvilit pentru cele cereşti având înlăuntru tău, fericite, cămara de nuntă ai părăsit-o şi, punându-ţi nădejdea în Cel ce poartă de grijă făpturilor, ca un sărac ai plecat din Cetatea Romei, iar Dumnezeu ţi-a trimis spre povăţuire pe marele Arhanghel Rafail, sub chipul unui cinstit bătrân, pentru care, cu mulţumire, cântai: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Trei ani ai călătorit ca un străin, lipsit de adăpost şi hrană, agonisind smerenie şi răbdare în încercări şi osteneli, apoi, cerescul tău însoţitor, Rafail, Arhanghelul, făcându-se cunoscut ţie, ai fost călăuzit, în chip minunat, de fiarele sălbatice, spre cea mai adâncă pustie, dorită de tine, pentru care te lăudăm, zicând:
Bucură-te, pelerin spre patria cerească!
Bucură-te, cel sărac de bunăvoie!
Bucură-te, iubitor al neagonisirii!
Bucură-te, cel ce te-ai încredinţat Proniei Dumnezeieşti!
Bucură-te, cel îndrumat de Rafail, Arhanghelul!
Bucură-te, cel tare întru osteneli!
Bucură-te, cel mare întru smerenie!
Bucură-te, cel ce aveai cerul acoperiş!
Bucură-te, cel ce trăiai asemenea păsărilor cerului!
Bucură-te, cel neîngrijorat de ziua de mâine!
Bucură-te, cel ce îndurai ocările străinilor!
Bucură-te, Icoană a blândeţii pline de iubire!
Bucură-te, Sfinte Părinte Macarie, lauda sihaştrilor!
Condacul al 4-lea
Povăţuit de Dumnezeu, ai ajuns la peştera rânduită ţie spre nevoinţă, unde ai găsit 2 pui de leu, orfani, pe care i-ai crescut şi care îţi erau ascultători; şi te osteneai acolo, cu post şi rugăciune, iar Celui ce poartă de grijă tuturor Îi cântai întru umilinţa inimii: Aliluia!
Icosul al 4-lea
După 2 ani de linişte în adâncul pustiei, diavolul, cel urâtor de oameni, ţi-a adus grea ispită, că tu, cel ce, întru feciorie, ţi-ai păzit sufletul şi trupul, din neştiinţă, ai crezut arătării vicleanului sub chipul miresei tale; şi, trupeşte aprinzându-te, îndată te-ai pocăit. Iar noi, învăţând din viaţa ta să ne ferim de cursele înşelătorului, strigăm ţie:
Bucură-te, păzitorul fecioriei!
Bucură-te, sălaşul nevinovăţiei!
Bucură-te, cel statornic întru nerăutate!
Bucură-te, cel ce te-ai pocăit pentru greşeala din neştiinţă!
Bucură-te, cel ce ai învăţat din ispite!
Bucură-te, cel ce ai devenit iscusit în războiul nevăzut!
Bucură-te, cel ce ai înţeles că armă şi pavăză avem cinstita Cruce!
Bucură-te, ajutătorul celor ce caută izbăvirea de patimi!
Bucură-te, sprijin pentru cei cuprinşi de ispite!
Bucură-te, rugător pentru cei robiţi de plăcerile trupului!
Bucură-te, dascălul înfrânării!
Bucură-te, pierzătorul curselor vicleanului!
Bucură-te, Sfinte Părinte Macarie, lauda sihaştrilor!
Condacul al 5-lea
Cu adâncă smerenie te rugai Milostivului Dumnezeu să-ţi dăruiască chip şi vreme de pocăinţă, iar Cel AtotBun ţi-a pus în gând să te osteneşti, stând în groapă adâncă o vreme, apoi fără acoperiş şi fără somn, aducând trupul, ca pe un rob bun, la ascultarea de suflet, pentru care slăveai neîncetat pe Hristos, Cel ce primeşte pocăinţa păcătoşilor, cântându-I: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Spre încredinţare de iertarea păcatelor tale şi spre întărire în nevoinţa pustnicească, Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos te-a cercetat în peşteră, însoţit de puterile îngereşti. Iar tu, minunându-te de BunăVoinţa Stăpânului, ai rămas multe zile în uimire, pentru care te lăudăm, grăind:
Bucură-te, cel ce ai adus roade vrednice de pocăinţă!
Bucură-te, cel ce ai avut pururea în inimă plânsul lui Adam!
Bucură-te, lucrător al întristării aducătoare de bucurie!
Bucură-te, învăţător al iubirii de osteneli!
Bucură-te, harnic lucrător al Poruncilor Domnului!
Bucură-te, cel ce, în loc de Mir, lacrimi ai adus lui Iisus!
Bucură-te, inimă înfrântă şi smerită!
Bucură-te, cel ce te-ai curăţit în botezul lacrimilor!
Bucură-te, văzător vrednic al Arătării Mântuitorului!
Bucură-te, cel binecuvântat de Stăpânul tuturor!
Bucură-te, cel ce L-ai lăudat pe Hristos cu Îngerii!
Bucură-te, cel răpit cu mintea la cele cereşti!
Bucură-te, Sfinte Părinte Macarie, lauda sihaştrilor!
Condacul al 6-lea
Cerească a ajuns vieţuirea ta, Cuvioase, cel ce ai covârşit firea omenească prin nevoinţe şi Îngerilor te-ai asemănat prin necontenita slujire a lui Dumnezeu, având pururea vederea ochilor minţii la ceruri, unde şade Hristos, de-a Dreapta Tatălui, Căruia, neîncetat, cântai : Aliluia!
Icosul al 6-lea
Cu toate Armele lui Dumnezeu te-ai îngrădit, Părinte Macarie, luptând, prin rugăciuni şi nevoinţe, nu împotriva trupului, ci împotriva patimilor şi a duhurilor răutăţii, celor din văzduh. Drept aceea, ca unui bun Ostaş al lui Hristos, cu evlavie, strigăm:
Bucură-te, cel „întărit întru Domnul şi întru puterea Tăriei Lui”!
Bucură-te, cel ce „ai luptat împotriva uneltirilor diavolului”!
Bucură-te, cel ce „ţi-ai încins mijlocul cu adevărul”!
Bucură-te, cel „îmbrăcat cu platoşa dreptăţii”!
Bucură-te, cel ai cărui paşi „au urmat Evanghelia păcii”!
Bucură-te, cel ocrotit cu „pavăza Credinţei”!
Bucură-te, cel ce „ai stins săgeţile arzătoare ale vicleanului”!
Bucură-te, cel acoperit de „coiful mântuirii”!
Bucură-te, luptător ales cu „Sabia Duhului”, care este rugăciunea!
Bucură-te, cunoscător şi împlinitor al Cuvântului lui Dumnezeu!
Bucură-te, necontenit rugător pentru lume!
Bucură-te, cel stăruitor în privegheri şi postiri!
Bucură-te, Sfinte Părinte Macarie, lauda sihaştrilor!
Condacul al 7-lea
Ajungând la limanul nepătimirii, cu lumina Harului Dumnezeiesc ai fost împodobit şi ai fost înzestrat cu mari daruri duhovniceşti, iar firea, cea necuvântătoare, ţi se supunea ca unui Slujitor al Făcătorului tuturor, Căruia pururea Îi cântai : Aliluia!
Icosul al 7-lea
Făclie ascunsă sub obroc fiind viaţa ta, fericite Macarie, a binevoit Dumnezeu să te arate lumii, ca pe un luminător duhovnicesc. Pentru aceasta, dând râvnă şi putere monahilor Teofil, Serghie şi Ighin, i-a binecuvântat a călători spre folosul sufletesc, pentru care noi te lăudăm aşa:
Bucură-te, făclie pusă în sfeşnic!
Bucură-te, luminător a toată Biserica!
Bucură-te, Cetate a Duhului, aflată pe vârful muntelui virtuţilor!
Bucură-te, sare a pământului mult folositoare!
Bucură-te, cel descoperit lumii în chip minunat!
Bucură-te, cel căutat de 3 monahi râvnitori!
Bucură-te, împlinitor al făgăduinţelor monahale!
Bucură-te, următor al Marelui Antonie întru pustnicie!
Bucură-te, cel întocmai lui Macarie cel Mare în rugăciunea neîncetată!
Bucură-te, biruitor al diavolilor, asemenea Alexandrinului, celui cu tine de-un nume!
Bucură-te, pildă vrednică a vieţii de nevoinţă!
Bucură-te, chip de călugăr desăvârşit!
Bucură-te, Sfinte Părinte Macarie, lauda sihaştrilor!
Condacul al 8-lea
Închinându-se Sfintelor Locuri şi plecând în Persia spre a cinsti mormintele Celor 3 tineri din Babilon, cei 3 monahi mult râvnitori au urmat calea celor 3 magi şi, călăuziţi de Dumnezeu, au ajuns la peştera Cuviosului Macarie, pentru care, cu bucurie, au cântat PreaSfintei Treimi: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Întrarmându-te cu Semnul Crucii, Cuvioase, şi, rugându-te lui Dumnezeu, ai primit pe cei 3 monahi închinători cu bucurie şi le-ai înfăţişat, după cererea lor, viaţa şi luptele tale din pustie. Pentru aceasta şi noi, asemenea lor, te lăudăm, grăind:
Bucură-te, cel mult încercat în ispite!
Bucură-te, biruitor al meşteşugirilor diavoleşti!
Bucură-te, om ceresc şi Înger pământesc!
Bucură-te, cel ce ai primit darul deosebirii duhurilor!
Bucură-te, următor al Botezătorului în pustnicie!
Bucură-te, cel râvnitor asemenea lui Ilie Tesviteanul!
Bucură-te, cel ce, precum acela, erai hrănit prin corb!
Bucură-te, împreună rugător cu monahii cei de o Credinţă!
Bucură-te, cel ce i-ai primit pe ei cu hrană sufletească şi materialnică!
Bucură-te, cel ce i-ai ospătat cu cele trimise de Dumnezeu prin corb!
Bucură-te, doctor al sufletelor!
Bucură-te, învăţător al doririlor de mântuire!
Bucură-te, Sfinte Părinte Macarie, lauda sihaştrilor!
Condacul al 9-lea
Cuvânt de folos duhovnicesc ai dat monahilor veniţi la tine, Cuvioase şi i-ai învăţat să nu caute, în zadar, Raiul pământesc, ci să dorească pururea bunătăţile nestricăcioase ale Împărăţiei cerurilor, unde cetele Sfinţilor, cu netrupeştile Puteri, cântă pururea ATotŢiitorului: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Sfat plin de smerită cugetare dând celor 3 monahi închinători, Cuvioase, i-ai binecuvântat pentru călătorie, încredinţându-i de rugăciunea ta pentru ei şi pentru întreaga lume, apoi i-ai trimis la drum însoţiţi şi păziţi de cei 2 lei care te slujeau. Pentru aceasta, te lăudăm, zicând:
Bucură-te, îndrumător iscusit al monahilor!
Bucură-te, luptător încercat în războiul nevăzut!
Bucură-te, mijlocitor pentru cei ce te cinstesc!
Bucură-te, rugător pentru întoarcerea celor rătăciţi!
Bucură-te, ocrotitor al călătorilor!
Bucură-te, călăuzitor al pelerinilor!
Bucură-te, povăţuitor al celor ce caută sfat bun!
Bucură-te, luminător al celor aflaţi la ceas de nedumerire!
Bucură-te, cunoscător al celor viitoare!
Bucură-te, cel plin de Darurile Duhului Sfânt!
Bucură-te, alungător al vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi!
Bucură-te, păzitor al celor din primejdii!
Bucură-te, Sfinte Părinte Macarie, lauda sihaştrilor!
Condacul al 10-lea
Ocrotiţi prin binecuvântarea ta, mult ostenitorii monahi s-au întors grabnic, în chip minunat, la Sfânta Cetate a Ierusalimului, apoi la Mânăstirea Sfântului Asclepie din Mesopotamia, unde au vestit tuturor viaţa şi nevoinţele tale, slăvind pe Dumnezeu, Cel minunat întru Sfinţii Săi şi cântându-I: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Cu post şi privegheri te rugai, Cuvioase Părinte, pentru Biserica lui Hristos cea una, pentru Dreapta Credinţă şi ocrotirea celor dreptslăvitori de cursele vicleanului veliar, iar mijlocirile tale, ca un stâlp de foc, se înălţau către Dumnezeu, pentru care îţi aducem această smerită cântare:
Bucură-te, rug nemistuit de focul dragostei Dumnezeieşti!
Bucură-te, cale îngustă către înălţimi!
Bucură-te, uşă strâmtă a nevoinţei!
Bucură-te, miel din turma Păstorului Celui bun!
Bucură-te, rod al Pomului vieţii!
Bucură-te, floare bine mirositoare a pustiei!
Bucură-te, pasăre frumos cântătoare a Raiului!
Bucură-te, albină ce dai mierea sfatului duhovnicesc!
Bucură-te, vultur înalt zburător al vedeniilor tainice!
Bucură-te, stâlp neclintit al Dreptei Credinţe!
Bucură-te, zid nebiruit al statorniciei!
Bucură-te, flacără nestinsă a rugăciunii pentru întreaga lume!
Bucură-te, Sfinte Părinte Macarie, lauda sihaştrilor!
Condacul al 11-lea
De la Hristos ai învăţat să fii blând şi smerit cu inima, aflând odihnă sufletului tău şi Jugul, cel bun, al Domnului l-ai luat asupra ta, urmând Răbdării Lui, celei de negrăit, iar dreapta socotinţă te-a păzit de ispitele celui viclean, pentru care, lui Dumnezeu, Dătătorul tuturor bunătăţilor, Îi cântai cu Îngerii: Aliluia!
Icosul al 11-lea
De îngereasca ta viaţă, Părinte, s-au minunat Puterile netrupeşti, iar mulţimile drept-slăvitorilor, de pretutindenea, au luat pildă de stăruinţă în lupta cu păcatul, avându-te pe tine povăţuitor şi rugător. Pentru aceasta, cu bucurie, te laudă, grăind:
Bucură-te, cel ce ai iubit pe Dumnezeu cu inimă aprinsă!
Bucură-te, cel ce ai biruit iubirea de sine!
Bucură-te, Icoană a sârguinţei!
Bucură-te, chip al neagonisirii!
Bucură-te, învăţător al încrederii în Pronia Dumnezeiască!
Bucură-te, oglindire a slujirii îngereşti!
Bucură-te, cel ce, pe Dumnezeu, pururea Îl slăveai!
Bucură-te, cel ce ai fugit de slava deşartă!
Bucură-te, cel slăvit de Dumnezeu în cer şi pe pământ!
Bucură-te, nevoitor ascuns de la faţa oamenilor!
Bucură-te, smerenie ce înalţă la cer!
Bucură-te, blândeţe ce biruieşte tot răul!
Bucură-te, Sfinte Părinte Macarie, lauda sihaştrilor!
Condacul al 12-lea
Neştiut de oameni ai trecut la Domnul, Cuvioase Macarie, lauda pustiei, dar Soborul Sfinţilor te-a primit, în cereştile locaşuri, după cuviinţă, iar Hristos, Mirele sufletului tău, Căruia I-ai slujit toată viaţa, te-a încununat, după cuviinţă, aşezându-te în ceata Cuvioşilor, cu care împreună Îi cânţi : Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cunoscut fiind lumii, prin cei 3 monahi din Mesopotamia şi pe pământ eşti cinstit acum, ca unul ce, cu stăruinţă, te rogi pentru Biserică, mijlocind pentru toţi cei ce doresc să urmeze virtuţile tale şi-ţi cântă cu evlavie:
Bucură-te, cel ce ai sfinţit Roma cu tinereţea ta virtuoasă!
Bucură-te, cel ce ai binecuvântat Persia cu paşii tăi!
Bucură-te, cel ce ai purtat tot pământul în rugăciunile tale!
Bucură-te, cel ce ai dobândit cerul prin dragostea de Dumnezeu!
Bucură-te, pildă a tinerilor credincioşi!
Bucură-te, dreptar al monahilor!
Bucură-te, Icoană a desăvârşitei pustnicii!
Bucură-te, ocrotitor al celor săraci!
Bucură-te, sprijinitor al celor din necazuri!
Bucură-te, tămăduitor al bolnavilor!
Bucură-te, cel ce aduci pe cei păcătoşi la pocăinţă!
Bucură-te, rugător fierbinte pentru mântuirea noastră!
Bucură-te, Sfinte Părinte Macarie, lauda sihaştrilor!
Condacul al 13-lea (acest Condac se zice de 3 ori) :
O, Cuvioase Părinte Macarie, vlăstarul Romei şi lauda pustnicilor, primind acum această smerită rugăciune, cere pentru noi, de la Milostivul Dumnezeu, iertare de păcate, stăruinţă în lucrarea Poruncilor lui Hristos şi mântuire sufletelor, ca să lăudăm, în Împărăţia cea veşnică, pe PreaSfânta Treime, cântând : Aliluia!
Apoi, se zice, din nou, Icosul 1 :
Înger între oameni te-ai arătat, Cuvioase, cu viaţa ta, cea mult
ostenitoare şi pe toţi i-ai făcut a se minuna când Dumnezeu te-a arătat
lumii, că te-ai înstrăinat de lumea cea deşartă, cursele vrăjmaşului
nevăzut le-ai biruit şi pe scara virtuţilor, la desăvârşire te-ai suit,
îndrăznire dobândind către Hristos. Pentru aceasta, după vrednicie, te
cinstim şi, cu dragoste, grăim ţie:
Bucură-te, cel cuprins de dragoste pentru Domnul!
Bucură-te, cel ce ai lepădat plăcerile veacului acestuia!
Bucură-te, cel ce ai fugit de tulburările lumii!
Bucură-te, sihastru iubitor de osteneală!
Bucură-te, cel ce, cu lacrimi, ţi-ai udat ogorul inimii!
Bucură-te, cel ce ai adus însutite roade duhovniceşti!
Bucură-te, biruitor asupra patimilor!
Bucură-te, învăţător al luptei cu păcatul!
Bucură-te, cel ce ai câştigat nepătimirea!
Bucură-te, pururea rugător pentru cei dreptslăvitori!
Bucură-te, ocrotitor al celor ce poartă fericitul tău nume!
Bucură-te, povăţuitor iscusit al monahilor!
Bucură-te, Sfinte Părinte Macarie, lauda sihaştrilor!
Apoi, se cântă Condacul 1 :
Fericitului nevoitor şi pustnic, celui ce în Roma a odrăslit şi în părţile Răsăritului s-a ostenit, să-i aducem, din inmă, cinstire şi, ca unui rugător neîncetat pentru toată lumea şi învăţător al smereniei, să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Părinte Macarie, lauda sihaştrilor!
Rostim, apoi, Rugăciunea:
Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Şi apoi se face Otpustul :
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale, ale Sfântului Cuvios Macarie, Romanul şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi ! Amin!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.