miercuri, 31 iulie 2024

Cea mai veche rugăciune lăsată de Mântuitorul Iisus Hristos, care te scapă de boală și îți luminează mintea

 

Care este cea mai veche rugăciune închinată Maicii Domnului

 

Cea mai veche rugăciune cunoscută dedicată Maicii Domnului este „Sub milostivirea ta”, imn aparținând Sfintei Liturghii din secolul 3, fiind scris în limba greacă în jurul anului 250 d. Hr.

Biblioteca John Rylands din Manchester a cumpărat în anul 1917 mai multe bucăți de papirus egiptean, printre care și una de 18 pe 9,4 centimetri, conținând textul în limba greacă al acestei rugăciuni. Mai apoi, în 1938, profesorul C. H. Roberts a publicat acest fragment, iar colegul și colaboratorul său, E. Lobel, a considerat că textul nu poate fi mai vechi de secolul al III-lea d. H., fiind probabil scris între anii 250 și 300.

Text tradus în română:

„Sub milostivirea ta scăpăm, Născătoare de Dumnezeu, rugăciunile noastre nu le trece cu vederea în nevoie, [ci] din primejdie ne izbăvește pe noi, una curată, una binecuvântată!”.

Acest imn este familiar creștinilor ortodocși, fiind cântat adeseori la sfârșitul Vecerniei în vremea Postului Paștilor. De asemnea, imnul are un rol proeminent în liturghiile bisericilor orientale și messa romano-catolică.

Relații Biologic-Inconștient

 Astăzi vreau să vă vorbesc despre simbolurile din Biodecodificare, acele relații Biologic-Inconștient care fac ca și fără raționament să ne îmbolnăvim de la un lucru sau altul sau că avem o alergie.

Și este că mintea, totul se relaționează, prelucrează și reacționează, fără ca noi să observăm. De aceea credem că ceva ce am mâncat ne-a făcut să ne simțim rau, că acea băutură rece ne-a răcit, acea țigară ne-a provocat cancer, că frigul neașteptat ne-a provocat bronșită sau că ne doare spatele cărând cutia aceea grea.

Lucrul minunat despre toate aceste cunoștințe este că tocmai în momentul în care facem creierul să vadă că suntem pe deplin conștienți de semnificația fiecărei părți a corpului, de emoțiile care ar provoca acea parte să se îmbolnăvească și că înțelegem pe deplin și simbolismul pe care îl conține, îmbolnăvirea va fi de domeniul trecutului.

Vom avea control total asupra corpului nostru.👍
Deci, dacă ești bolnav, alergic la ceva sau dependent de ceva, vei înțelege cu ușurință de ce.

Dacă te doare vreo parte a corpului, acum vei înțelege ce relație, gând, atitudine trebuie să schimbi.

Și fără a mai vorbi, aici vă aduc o listă „foarte generală” a simbolismelor care sunt cel mai des manevrate ca să le învățați puțin câte puțin, pentru că știind mai multe, ne vom îmbunătăți viața în general.

 Ciocolata - tata
 Lapte - Mamă
 Soare - Tata
 Aer - tata
 Apa - Mama
 Plăcintă - Mamă
 Glezna - Mama
 Degetul mare de la picior - Mamă
 Al doilea deget - problemele pe care le acumulez
 Al treilea deget de la picior - Relația mea de cuplu
 Al patrulea deget - Nedreptățile pe care le trăiesc
 Degetul mic- Teritoriul meu
 Talpa piciorului - tata
 Degetul mare al mâinii - Mamă
 Degetul arătător al mâinii - Autoritatea mea
 Degetul mijlociu - Viața mea sexuală
 Degetul inelar - Angajamentele mele
 Degetul mic al mâinii mele - Secretele mele / Secretele pe care le ascund
 Mâinile - Muncă
 Palme - Ce nu vreau să fac (muncă).
 Dosul mâinii - tată
 Cafea - tata
 Gluten - tata
 Paine- Tată / Familie / Uniunea Familiei
 Mâncare _ Mamă
 Anorexie - Nu o suport / nu o suport pe mama
 Lactoza - Nu o pot tolera pe mama
 Bulimie - o vărs pe mama
 Praf - Am fost prins în chestiuni sexuale
 Polen - Pauza de dragoste dureroasa
 Zahăr - Dragoste, dulceață, dragoste de familie
 Tutun / Trabucuri - Nu vreau ca ele să intre în viața mea
 Alcool - Mamă supraprotectoare / Mamă absentă
 Ou - Mamă
 Febră - Furie / Furie
Frison- Pofta de control / Pierderea controlului
 Vene - Relații de familie
 Plămâni - Frica de a muri / Pierderea sau Amenințarea cu pierderea teritoriului.
 Stomacul - Emoțiile pe care nu le diger
 Intestinele - Emoțiile pe care le eliberez
 Inima - dragoste de familie
 Articulații - flexibilitatea mea
 Artere - Comunicare familială
Splina - Sprijin familial /Mostenire familiala
 Ficat - Frica de a nu avea ce să mănânce, să trăiască, bani pentru elementele de bază
 Pancreas - Pierderea sau conflictele de moștenire / pierderea a ceva care a fost pentru mine.
 Rinichi - Teritoriu
 Vezica urinară - Teritoriu
 Urina - Bani, Marcarea Teritoriala
 Granite / Namol - Devalorizare
 Unghiile - Apărarea mea împotriva...
 Ochi - Ce vreau să văd / Ce nu vreau să văd
 Urechi / Urechi - Ce vreau să aud / Ce nu vreau să aud
 Ovare - Copii morți / Avorturi / Copii pierduți
 Uter - Acasă / Violuri / Lucruri murdare acasă
 Părul - puterea mea / securitatea mea
 Sânge - Familie
 Gât - Flexibilitatea mea / Ușurința mea de a mă adapta la schimbări
 Umeri - Poverile mele / Responsabilitățile mele
 Partea superioară a spatelui - Vina mea
Spatele mijlociu - Responsabilitățile mele enervante
 Spate jos - Frica mea de a rămâne fără bani
 Deocamdată, cu această listă, ai timp să studiezi, să exersezi și să vorbești.

Ameteala/vertijul e soluția creierului tău propriu la indeciziile propriului tău psihic asupra unei direcții clare de mers în viață. Bâjbâi în îndoieli și frici una mai tâmpită decât alta.

Ia o direcție clară, hotărăște clar cine ești și ce rol ai în această lume.
Durerile de cap și amețeala dispar instant.Durere de cap (Caz personal si propriu)

Zilele trecute am experimentat si eu un CONFLICT DE DEVALORIZARE INTELECTUALA.
Am avut de rezolvat un proiect ptr serviciul meu, urma sa-l prezint in fata unei comisii tehnice de expertiza, toti directorii, sefii...etc. Am stat la serv pana tarziu, am refacut si corectat niste greseli din temele de proiectare, a doua zi am prezentat in Power Point lucrarile in fata lor. nU AM FOST SIGUR PE MINE, AM EZITAT IN MIEZUL MEU, am fost nesigur.
Dupa masa am trecut de faza activa si am intrat in faza 2 de refacere a vaselor capilare de pe creier cu colesterol- au inceput durerile din faza de refacere...destul de mari...devalorizarea a fost una medie, migrene.
Au durat 3 zile, atata timp cat mi-am tot facut probleme daca e bine, daca vor iesi semnate...etc, micile mele ezitari intelectuale.
A treia zi, cand durerea era cea mai mare...am decis ca e momentul de povestit Dianei toata tarasenia ....si unde m-am devalorizat(fara sa vreau), dar am facut-o...
Miracol...durerile au incetat cam in 30 min. COMPLET

Functioneaza 100% din cazuri. Este linia AVC-ului, gradual e asa:

devalorizare mica - durere de cap la rezolvare
devalorizare medie - durere mai intensa, migrena
devalorizare f mare - Accident vascular cerebral
Text preluat
❤️💚💙

Este Frica o boala?

 Este Frica o boala?

Interviu cu Dr Ghislaine Lanctôt

- În cărțile tale vorbești mult despre frică.
Poți expune câteva metode de depășire a fricii?

Nu uita că am o pregătire medicală. Frica este o boală.

Categoric, sănătatea și starea de bine sunt importante pentru mine.

Fac o paranteză:
Am avut în viață trei interese majore.

Primul a fost Medicina – știam cu claritate, nu știu de unde, dar știam - că sănătatea deplină este perfect posibilă pentru fiecare cu zero costuri. Asta a fost căutarea mea.

Un alt interes a fost Politica – să aduc înapoi puterea în mâinile omului – nu în ale țărilor, nu în ale Bisericii, nu în ale guvernului. Toate astea sunt false suveranități. Adevărata suveranitate este sufletul din interior.

Al treilea interes a fost Spiritualitatea.

Căutam Absolutul, cea mai înaltă autoritate, Marele Șef. Și l-am descoperit în mine, este Spiritul divin creator.
Aceste trei preocupări au căpătat sens împreună. Iar soluția a fost suveranitatea individuală.

Revin la frică. Este o singură problemă. Trebuie să merg la rădăcina ei.
Când suntem bolnavi, ne ducem la doctor.

Căutăm o rezolvare rapidă în loc să căutăm cauza bolii.

Același lucru se petrece în toate domeniile: politic, educațional etc. – nu mergem niciodată la esența problemei.
Rădăcina este că suveranul și-a dat puterea și banii.
Noi suntem problema, noi suntem soluția.

Și m-am întrebat: cum de am renunțat la puterea și la banii noștri? De ce am făcut-o?

Pentru că am uitat cine suntem. Credem despre noi că suntem creaturi sărmane separate de Creatorul exterior. Separarea dintre creatură și Creator. Separarea dintre trup și suflet.
Separarea este cea care ne umple de frică.

Ca și creatură, îmi e teamă de Creator. Oare în ce toane e azi, ce o să-mi facă, ce o să-mi trimită?
Ne este teamă. Trăim în teamă.
Frica provine din separarea dintre trup și suflet. Dintre materia creată și Spiritul creator. Asta este rădăcina problemei.

Soluția? Să unim materia creată cu Spiritul creator, să unim trupul cu sufletul.

Ca să răspund mai precis, am propus o rețetă pentru a face față fricii în viața de zi cu zi. Se numește A.I.A.

1.A – Vine de la Adevăr. Trebuie să recunosc adevărul. Îmi este frică. Orice altă explicație aș da este o minciună.

 Întotdeauna frica ne conduce viața. Deci primul pas, simte frica și spune-i pe nume. Mi-e teamă. De ce? Mergi mai în profunzime.

2.I – Vine de la Iubire. Identifică frica. Acceptă frica, nu te lupta cu ea. Nu fugi din fața ei. Nu te ascunde de ea. Iubește-o. Face parte din tine.

3. A – Vine de la Acțiune. Acționează. Gândește-te care este cel mai rău lucru care ți se poate petrece și cum te vei descurca.

 Transcende frica. Acționează oricum. Fă exact lucrul de care îți este frică.

Ți-am spus, mi-a fost frică atunci când nu știam ce se va petrece cu mine. Era o frică de necunoscut. Am inceput sa caut, sa cunosc, să mă informez și au dispărut fricile. Fricile se pot transmite si la nou-nascut, daca mama traieste in timpul sarcinii o frica puternica. Alte efecte cronice asupra sanatatii apar in disfunctii a sistemului imunitar, endocrin, sistemului nervos autonom, tulburari de alimentatie, alterari in axul hipotalamus-hipofiza-suprarenale.

Există o singură boală: frica. Singura boală! Și întotdeauna am să spun asta, pentru că știu că sănătatea perfectă este posibilă pentru oricine cu zero costuri.

Asta e! Vindecă frica. E singura boală.❤️❤️❤️

CORPUL SE VINDECĂ SINGUR DE BOALĂ

 CORPUL SE VINDECĂ SINGUR
                         DE BOALĂ,
când ne debarasăm cu adevărat de dependențele emoționale, când eliberăm gazul toxic (energia grosieră) din spatele emoțiilor.

Pentru asta , trebuie să remunțăm la emoțiile nedorite, creând noi amintiti, și mergând dincolo de terenul cunoscut al minții.
Pe măsură ce arhitectura noastră cerebrală se transformă în circuite nervoase mai evoluate(prin ceea ce gandim nou), iar vechile tipare sunt eliminate, transmitem un nou semnal către celulele din organism și ADN.

Pentru că toate celulele noastre sunt în contact direct cu țesutul nervos , pe măsură ce ne dezvoltăm noi circuite și dezactivăm vechile conexiuni sinaptice legate de vechiul nostru caracter, organismul se modifica și devine altul la nivel celular și de ADN.

Dacă celulele, ne spionează gândurile , atunci când materia cenusie a cortexului se modifică fie și numai cu câteva circuite față de rețeaua nervoasă emoțională care nu mai e dorită , celulele vor primi alt semnal neurologic și vor începe să schimbe.

Dacă de exemplu rețeauna neuronală specifică,,vinovăției " începe să fie ,,curățită" prin acțiunea noastră de înlocuire (gânduri pozitive)vom modifica semnalul neurologic transmis spre celulele corpului referitor la sentimentul de vinovăție.

Pe măsură ce ne slăbește configurația pentru vinovăție, este mai puțin probabil că vom transmite semnalul specific către corp.

Dacă dispare rețeaua nervoasă specifică, celulele nu vor mai avea nevoie de zonele acelea receptoare și se vor adapta la alți receptori mai profitabili.

Nemaiactivând vinovăția, pentru că structura nervoasă se destramă , nu vom mai produce aceleași peptide care declașează fluxul chimic la nivel celular.

 GLEZNELE: reprezintă capacitatea de a lua noi direcţii. Fiinţa încarnată este duală, dispunând de parte masculină şi de parte feminină. Este natural ca gamba, ce reprezintă tocmai personalitatea, să aibă două oase – tibia şi peroneul. Pentru o femeie tibia corespunde sexului său, iar peroneul reprezintă partea sa masculină inconştientă. La bărbat tibia îi reprezintă sexul, iar peroneul partea sa femenină inconştientă.

GREAŢA, VĂRSĂTURILE: respingerea unei idei, a unei persoane sau a unei experienţe. Pentru o femeie însărcinată arată că nu a vrut să aibă copilul.

GUTURAIUL: se declanşează într-o perioadă de confuzie a individului sau în urma unei temeri, culpabilităţi. Nasul care curge reprezintă lacrimi şi o purificare necesară.

HEMORAGIILE NAZALE: cauza principală este trufia.

HEMOROIZII: teama de a slăbi încordarea.

HERNIA DE DISC: înseamnă indecizie, senzaţia că viaţa a devenit de nesuportat.

HERPESUL: culpabilitate sexuală.

HIPERTENSIUNEA: subliniază o facultate de a iubi prea limitat şi o lipsă de compasiune. Persoana trebuie să-şi exprime iubirea pentru tot ceea ce întâlneşte şi pentru tot ceea ce vede. O altă cauză poate fi vechile probleme emoţionale, nerezolvate.

HIPOTENSIUNEA: arată, de asemenea, o iubire limitată, dar în sensul că această persoană a fost foarte negativă şi defetistă, necrezând în iubire. O altă cauză ar fi lipsa de iubire în copilărie.

HOMOSEXUALITATEA: femeia geloasă răpeşte aptitudinile copiilor şi nepoţilor ei şi îi împinge la homosexualitate. Gelosul ajunge nu numai la sterilitatea fizică, ci şi creatoare. Un om homosexual este incredibil de gelos în interior. Alcolismul şi narcomania sunt alte forme de blocare a geloziei.

IMPOTENŢA: Apare din cauza geloziei, a supărărilor şi a dispreţului faţă de femei. Această agresiune se dezvoltă şi programul de autodistrugere afectează sistemul urogenital. Dacă bărbatul a fost deseori supărat pe femei, a gândit rău despre ele, el este un viitor impotent.

INIMA: reprezintă centrul iubirii. Dacă nu-şi exprimă deschis sentimentele individul îşi închide chakra inimii şi riscă să aibă probleme cardiace. Datorită reprimării emoţionale şi a sentimentelor multe persoane au probleme cardiace. Un om bolnav de inimă este depozitarul unei cantităţi enorme de gânduri de ură. Problemele conflictuale îndelungate, insatisfacţiile, conflictele interpersonale generează hipertensiuni esenţiale şi boli de inimă. Bolile cardiace au drept cauze gelozia şi supărarea pe oamenii apropiaţi.
Prin gânduri de iubire a semenilor şi a Lui Dumnezeu se vor putea anula gândurile de ură. Lipsa afecţiunii poate deregla inima. Dragostea şi compasiunea pot constitui forţa terapeutică care ajută la refacerea inimii. Persoanele care îşi reprimă sentimentele acumulează blocaje energetice la nivelul inimii. Ştim că verdele este culoarea predominantă a inimii. De aceea o plimbare într-o pădure îndepărtată de agitaţia oraşelor sau într-un lan înverzit va spori sănătatea şi vitalitatea inimii. Aceleaşi efecte se pot obţine prin folosirea în timpul meditaţiei a unor cristale de culoare verde. Reumatismul cardiovascular are două cauze: o lungă perioadă de supărare sau tristeţe precum şi din cauza unei expuneri repetate la factorii climaterici nocivi, cum este frigul. Un atac cardiac arată că persoana nu transmite suficient energia iubirii. Ea va trebui să-şi manifeste iubirea în toate relaţiile sale.
_
SPUNE-MI CE TE DOARE SĂ-ȚI EXPLIC DE CE..." mesaje" transmise de organe...

Durerea de braț: "Am așa o povară", "Sunt mâna lui/ei dreaptă", "Car prea mult"
Durerea de spate: "Lasă-mă în pace", "Nu am coloană vertebrală", "Mă înconvoi pentru...", "Sunt copleșit de o așa povară".
Durerea de gat: "Este enervant, mă calcă pe nervi", "Sunt prea țeapăn ca să cedez".
Durerile de umeri: "Car lumea pe umerii mei. Iau totul în spinare".
Acneea: "Vreau să explodez", "Nu pot face față", "Fierb"
Alergiile: "Sunt prea sensibil", "Sunt prea imprudent, grăbit", "Nu pot tolera asta", "Am o limită de suportat"
Anorexia: "Nu am nici un chef de asta", "Nu-mi poti băga pe gât asta cu forța", "Ma înăbuș"
Artrita: "Nu suport", "Sunt rigid, sunt de gheață", "Nu pot să mă înclin, să accept asta", "Nu mă pot schimba", "Nu pot să cedez poziția mea".
Artrita mâinilor: "Nu pot să mânuiasc, să mă descurc cu asta".
Astm, emfizem: "Mă simt sufocat de asta, mă înăbuș".
Iritații ale mâinilor: "E prea fierbinte ca să m6a descurc, mă frig prea tare".
Colon iritabil: "Vreau să scap de asta", "Vreau să ies curat din asta, este enervant".
Constipație: "Mă blochează", "nu-mi pasă", "Sunt prins în povestea asta", "n-am să cedez, să-mi dau drumul".
Oboseală: "M-am săturat, ma obosește, mă uzează".
Urinări frecvente: "Nu dau doi bani pe asta", "Îmi irosesc viața".
Cefalee, migrene: "O să explodez", "O să înnebunesc".
Probleme cu inima: "N-am avut inimă pentru asta", "Mă face să-mi simt inima grea", "Am inima ruptă, rănită".
Impotența: "Pleacă de aici", "Mă retrag, mă dau înapoi de lângă tine", "Nu mă pot trezi, deștepta, incita, nu am ce-mi trebuie".
Neatenție, agitație: "Nu mă pot aduna", "Sunt împrăștiat, tensionat, ca un arc", "Nu pot să stau liniștit cu asta", "Trebuie să merg înainte"
Indigestie: "Nu pot să accept asta, am greutăți în a o accepta", "Am un nod în stomac despre asta", "Am un gust amar despre asta".
Vărsături, bulimie: "Chestia asta mă face să vomit. E grețos ce se întâmplă", "Nu pot să rabd asta", "Ceea ce sunt forțat să cred, să iau de bună este dezgustator".
Obezitate: "Îmi pun o barieră între mine și ceilalți", "nu te apropia prea mult de mine", "Am un zid în jurul meu ca să nu fiu rănit".
Bâlbâiela, neîndemanare: "Nu te bizui pe mine", "Nu-mi pot găsi drumul", "Nu pot să stau pe picioarele mele".
Ulcer: "Mă roade, mă mănâncă pe dinăuntru.PĂR — CALVIŢIE
Calviţia este pierderea parţială sau totală a părului. Deşi apare mai frecvent la bărbaţi, tot mai multe femei sunt afectate la randul lor. Părul reprezintă oglinda unei
anumite forţe interioare şi a rădăcinilor mele. Mă gandesc la Samson (din scrierile din Vechiul Testament) care işi pierde forţa după ce i-a fost tăiat părul... Părul reprezintă
legătura dintre planul fizic şi cel spiritual, ceea ce mă leagă de cosmos şi de energia spirituală. Adeseori este comparat cu o formă de antenă pentru lumea de dincolo. Se
spune că principala cauză a calviţiei, mai frecventă la bărbaţi, este ereditatea.

Printre diversele tipuri de calviţie se numără tipul chel şi bărbos, asociat cu un individ care işi foloseşte mai mult facultăţile intelectuale de cat pe cele emoţionale.

Pierderea părului (alopecie) simbolizează faptul că m-am indepărtat de divinul din mine. Sunt o persoană axată mai mult pe planul material decat pe cel spiritual.
Este posibil să am o intuiţie puternică, dar prefer să mă axez mai mult pe planul material şi raţional. Dacă imi pierd părul inseamnă că trăiesc frecvent situaţii in
care tensiunea este atat de mare, incat imi vine să "imi smulg părul din cap".

Există mai multe experienţe traumatizante sau stresante care pot accelera procesul de calviţie: o naştere care poate fi o sursă de frică şi de nelinişte, un şoc emoţional
puternic, o separare, multă tensiune acasă sau la muncă, nevoia de a . se depăşi pe plan material sau o devalorizare pe plan intelectual Atunci cand am o mulţime de
nelinişti şi frici puternice, imi pierd contactul cu puterea mea interioară divină.

Deoarece imi pierd părul, imi pun intrebarea ce cred că pierd in viaţa mea sau ce imi este teamă că voi pierde in viitor (poate ceva sau pe cineva). Sau mă
pot revolta: vreau să mă eliberez de această presiune care mă sufocă. Vreau să fiu eu insumi şi să incetez să trăiesc in funcţie de obligaţiile exterioare. Prin faptul că
imi pierd părul, mă eliberez de ceea ce mă ţine inchis. Probabil am primit foarte puţină tandreţe, mai ales din partea tatălui meu şi am tendinţa de a mă revolta in
faţa autorităţii. Sunt mai degrabă materialist şi spiritualitatea ocupă un loc puţin important in viaţa mea. incerc pe cat posibil să controlez totul, deoarece imi este
teamă să mă deschid şi să pierd controlul Mă inchid in structuri rigide, obligaţii care nu işi au sens. Sunt imprăştiat, gandurile mele sunt incalcite, inceţoşate. Sunt atat
de disperat in legătură cu o situaţie din viaţa mea incat "imi smulg părul din cap".

Trăiesc o ruptură interioară ca pe un calvar. Nu vreau să nu fiu alături de copii mei şi astfel să pierd iubirea lor. Am tendinţa de a mă devaloriza pe plan intelectual şi
mă simt nedreptăţit. Dacă, la un moment dat, aveam o uşurinţă sau un anumit talent intr-o activitate in care excelam, iar acum "performanţa" mea s-a schimbat şi
a decăzut, părul meu va cădea la randul său. Refuz funcţia de bază a vieţii, sub pretextul că pot face mai mult decat aceasta. Orice frică interioară duce la
incapacitatea de a acţiona, la disperare şi tensiuni care mă epuizează. Este o iluzie să poţi crede că vei face lucrurile mai bine decat viaţa insăşi. Nu trebuie să mă lupt
cu viaţa, deoarece ea este mereu cu mine pentru a mă sprijini şi mă va ajuta dacă o ascult şi dacă răman deschis.

Pentru a opri procesul de pierdere a părului şi pentru ca acesta să crească din nou, accepti să fac schimbările cuvenite in viaţa mea, care mă vor elibera de
această incărcătură suplimentară pe care am acceptatiY să o port şi de care acum nu mai am nevoie.

AFIRMATII
Accepti să am incredere in viaţă cu certitudinea că totul va fi mai bine.
in loc să imi caut forţa in exteriorul meu (simbolizată de păr) accepţi* să caut in adancul meu şi să extrag de acolo toată forţa şi curajul de care am nevoie pentru a
merge mai departe spre o nouă etapă din viaţa mea. invăţ să integrez regulile in viaţa mea intr-un mod armonios, ştiind că acestea există pentru binele meu şi pentru
binele tuturor. Accept !Guta (hiperuricemie) din perspectiva NMG (Björn Eybl)
Cristale de acid uric depuse la nivelul articulatiilor provoaca inflamatii. Excesul de acid uric indica in NMG o
implicare a tubilor colectori renali. Conform dr. Hamer, guta este un fenomen rezultat din combinatia a
doua programe biologice speciale aflate in faze diferite.
CONFLICT/FAZA: faza postconflictuala a unui conflict de autodevalorizare, in functie de localizarea
respectiva + faza activa a unui conflict existential, „conflict de refugiat” (de abandon, „ca un peste pe
uscat”) (tubii colectori renali) = sindrom* (vezi si la finalul documentului)
TESUT: Oase, articulatii => mezoderm nou (substanta alba) + tubii colectori renali => endoderm.
OBSERVATIE: Cresterea nivelului de acid uric are loc deoarece programul biologic special (PBS) al tubilor
colectori renali nu stocheaza numai apa, ci si proteine sub forma de acid uric. Stocarea de apa duce la
dilatare/umflare, la dureri puternice = criza acuta de guta. A se tine cont de lateralitatea biologica sau de
conflictele locale.
TERAPIE: Conflictul de autodevalorizare este rezolvat. Trebuie aflat si rezolvat conflictul existential. A se evita
recidivele.
- alimentatie bazica
- multa miscare la aer liber
- sport unde se transpira
- sauna
- Hildegard: a se mesteca zilnic trei cuisoare, a se bea ceai de dioc
- vezi si unele remedii de la Artrita
- eventual medicamente alopate pentru cei care sunt prea comozi ca sa-si rezolve conflictele si sa-si
schimbe viata.

LEGĂTURILE DINTRE ORGANUL AFECTAT ȘI CONFLICTUL EMOTIONAL
– Intestinul subțire – Ura care nu poate fi ,digerată’
– Uter – Sentiment de inferioritate sexuală
– Prostata – Conflict pe latura sexualității
– Tiroida – Neputință, fără control
– Colon – Conflict peste care nu se poate trece nicicum
– Oase – Lipsa stimei de sine, inferioritate
– Plămâni – Frica puternică față de altă persoană sau de moarte sau de spital
– Piele – Lipsa integrității, ființă coruptibilă, pierdere
– Testicule, Ovare – Pierdere valoroasă ce nu poate fi recuperată
– Pancreas – Conflict cu membrii familiei
– Urechea internă – Sentimentul de imposibilitate de a afla ‘adevărul’
– Sânul stâng – Conflict care pune în pericol copilul, casa, familia
– Sânul drept- Conflict cu partenerul sau cu persoanele rivale
– Rectul – Frica de a fi nefolositor
– Gura – Nu poți ‘mesteca’ (suporta) o problemă/situație
– Căile respiratorii – Conflict teritorial
– Laringe – Frica și îngrijorarea pentru un anumit eveniment
– Stomacul – Ai înghițit prea multe împotriva voinței tale
– Esofag – Dorința acută de a refuza, de a nu ‘înghiți’
– Inima – Frustrare legată de copii
– Cervixul – Frustrare adâncă și persistentă
– Glandele suprarenale – Te îndrepți într-o direcție în care refuzi să mergi
– Ficat – Frica (stres) inconștientă de a rămâne fără mâncare (sau bani pentru a procura mâncare) sau îți simți viața în pericol.
- Rinichi - Persoane care resimt sentimente de frica, de neliniste, greutati legate de viata materiala, de existenta fizica.

Picioarele umflate apar in faza activa a Conflictul tuburilor colectoare renale TCR, numit și conflictul fugarului.

Când sunt tuburile colectoare renale active te simți singură, abandonată, simți ca te zbați ca un peste pe uscat.

Rinichii răspund la conflicte de existența și supraviețuire și la conflicte legate de lichidități (înec, bani).

▶️ Mai poți explora:

🐟- A ramane fara lichiditati (mă zbat ca peștele pe uscat, ca si cand esti in desert);
🐳- situații de lipsă de apă sau inundatii, înec.
🏦- simt ca nu am bani; poate afacerea mea e amenințată sau pusă in pericol financiar. Mi-e frica sa nu rămân fără loc de munca pentru ca nu mai am din ce trăi. Am o frică financiară de viitor.
🏃- conflictul fugarului - îmi este amenințată existența. De exemplu, emigranții se confruntă des cu acest conflict.
👣- ma simt abandonată, sufăr vital din lipsa de dragoste (care simbolizează viața).
🐉- e nevoie sa supraviețuiești intr-un mediu toxic emotional (rinichii filtrează sangele si elimină toxinele prin urină).
 
👉Fă o listă cu situațiile în care îți simți pusă in pericol existența.
👉Fă o listă cu fricile tale.

⛲️Apa in simbolistica o reprezintă pe mama. Ce relație/conflicte ai cu mama ta?

🤷‍♀️ În ce aspect din viața ta îți pierzi teritoriul?

🙏Îți doresc să treci cu ușurintă peste acest conflict și multă sănătate!🌷

"Cauza aparitiei durerilor in corp...remediu spiritual !


 "Cauza aparitiei durerilor in corp...remediu spiritual !
TE DOARE GÂTUL…gâtul tău se închide de durerea și tristețea care ai acumulat-o și pe care nu ai exprimat-o.Ca să deblochezi învață să cânți cu bucurie, cântând note care îți vor face inima fericită și vor reda vitalitatea și energia de care ai nevoie.
TE DOARE PIEPTUL.., pieptul te doare din dezamăgiri, și din neiubire așa că îmbrățișează-te mai tare și decide să te accepți și să te iubești din ce în ce mai mult amintindu-ți că ești cea mai important/ă și că vei fi până în ultimul moment al acestei vieți, cu tine însuți.
TE DOR URECHILE ..., urechile te dor, atunci când îți asculți propria voce care îți spune câte neputințe și insatisfacții ai,cât și critica celor din jurul tău. Învață să iți spui în fiecare zii cu voce tare cât de mult te iubești și apreciază-te pentru fiecare lucru mărunt pe care îl faci,ascultându-ți vocea sufletului și întorcându-te la esența ta.
TE DOARE STOMACUL..., stomacul te doare când te hrănești cu preocupări și insatisfacții, în loc de pace și armonie. Învață să îți hrănești sufletul cu hrană spirituală și stomacul tău va începe să vibreze la artă și la vers.
TE DOR MÂINILE..., mâinile te dor când faci totul din obligație fără să pui pasiune, când munca e o rutină care nu-ți aduce satisfacții și o faci din obligatie. Decide să-ți ingrijești mai mult mâinile și fă ceva din pasiune: mangaie,crosetează, pictează, scrie poezii, alinta, compune muzică sau pur și simplu pune pasiune când pregătești o prăjitură, si vei vedea cum totul se armonizează.
TE DOR PICIOARELE..., picioarele dor atunci când îți este greu să avansezi în directia visurilor tale , când mergi pe pilot automat și ai uitat să te inrădăcinezi și să simți iarba și nisipul fin. Învață să dansezi în armonie cu o bucurie jovială care ți-o dictează inima , ține ritmul și vei vedea că dansul te va transforma.
TE DOR GENUNCHII…,genunchii te dor, că ai uitat să te apleci cu smerenie în fața LUI DUMNEZEU. Ți-ai uitat credinta, recunoștința și speranța, și ai uitat să pui în mâinile lui sfinte toată durerea . Ridică-te și mulțumește-i pentru toate câte ai, fiindcă Lui nu-i place să te vadă trist/ă ,prăbușit/ă și neajutorat/ă. Te-ai nascut ca FIU/Fiică a LUI iar toate darurile îți aparțin.
TE DOARE SPATELE…, spatele te doare căci ai uitat de odihnă, ești stresat/ă și nu te eliberezi de criticile celorlalți, iar toate grijile tale stau ca un sac cu multe kilograme pe umerii tăi. Învață să te eliberezi de povara grea scuturându-ți corpul prin mișcare sau dans energetic.
TE DOR TĂLPILE…, tălpile te dor când ai uitat să te oprești în viață să te odihnești să-ți liniștești mintea și să-ți răcorești picioarele în ape liniștite .Învață să faci asta regulat în fiecare seară, să te relaxezi să te umpli de liniște iar picioarele tale își vor lua energia din ape și vei găsii raspunsurile pentru a-ți continua calea.

Ascultați-vă corpul, iubiți-vă, respectați-vă, Suflete dragi...

Iubirea este cheia pentru tot și toate!"

Cauzele blocajelor

 "Legatura dintre organ și conflictele emotionale

▪️Colon – Conflict de supărare peste care nu poți trece

▪️Oase – Lipsa stimei de sine, inferioritate

▪️Intestinul subtire – Ura care nu poate fi “digerata”

▪️Uter – Sentiment de inferioritate sexuală

▪️Prostata – Conflict/cearta pe latura sexualitatii

▪️Tiroida – Te simti neputincios, fara control, nu poti exprima emotii si sentimente

▪️Plamani – Frica puternica fata de alta persoana sau frica de moarte

▪️Piele – Lipsa integritatii, om coruptibil, “fara coloana vertebrala”, murdaribil, conflict de separare

▪️Testicule, ovare – Pierdere valoroasa ce nu poate fi recuperate

▪️Pancreas – Conflict cu membrii familiei, frica si scarab, impotrivire

▪️Urechea interna – Sentimentul de imposibilitate de a afla ce vrei, de a afla adevarul tau.

▪️Sânul stang – Conflict care pune in pericol copilul, casa, familia (Asta pentru dreptaci. Pentru stangaci este invers)

▪️Sânul drept – Conflict cu partenerul sau cu persoanele rivale (Pentru stangaci e invers)

▪️Rectul – Frica de a fi nefolositor, de a nu putea ceva de “rahat” din viata ta

▪️Gura – Nu poti “mesteca”(suporta) o problema, situatie

▪️Caile respiratorii – Conflict teritorial, ceva nesigur in privinta casei, caminului

▪️Laringe – frica si ingrijorare pentru un anumit eveniment

▪️Stomac – Ai inghitit prea mult impotriva vointei tale

▪️Esofag – Dorinta acuta de a refuza, de a nu “inghiti”

▪️Inima – Frustrare legata de copii, de incapacitatea de a te simti iubit

▪️Cervixul – Frustrare adanca si persistenta sexuala

▪️Glandele suprarenale – Te indrepti intr-o directie in care refuzi sa mergi

▪️Ficat – Frica inconstienta de a ramane fara mancare (sau bani pentru a procura mancare) sau iti simti viata in pericol.

Să vă fie cu folos!!!"

Cauzele blocajelor pe Nucleele de Energie.

TE DOARE GÂTUL. Chakra Vishuda se închide din cauza durerii și tristeții pe care ai acumulat-o și pe care nu ai  exprimat-o. Ca să deblochezi această chakră, învață să cânți cu bucurie, cântând cântece care îți vor face inima fericită și vor reda vitalitatea și energia de care ai nevoie.
 
TE DOARE PIEPTUL... Chakra Anahata se blochează din cauza dezamăgirilor și din neiubire așa că îmbrățișează-te mai tare și decide să te accepți și să te iubești din ce în ce mai mult amintindu-ți că ești cea mai importantă ființă din viața ta și că vei fi până în ultimul moment al acestei vieți, cu tine  însuți.
 
TE DOR URECHILE. Tot Chakra Vishuda este blocată, atunci când îți asculți propria voce care îți spune câte neputințe și insatisfacții ai, cât  și critica celor din jurul tău. Învață să iți spui în fiecare zi, cu voce tare, cât de mult te iubești și apreciază-te pentru fiecare lucru mărunt pe care îl faci, ascultându-ți vocea sufletului și întorcându-te la esența ta.
 
TE DOARE STOMACUL. Chakra Manipura  este blocată când te hrănești cu preocupări și insatisfacții, în loc de pace și armonie. Învață să îți hrănești sufletul cu hrană spirituală și stomacul tău va începe să vibreze la  artă și la vers.
 
TE DOR MÂINILE. Atunci când Chakra Manipura și Chakra Svadhishtana sunt blocate înseamnă că faci totul din obligație fără să pui pasiune, când munca e o rutină care nu-ți aduce satisfacții. Decide să-ți ingrijești mai mult mâinile și fă ceva din pasiune: crosetează, pictează, scrie poezii, compune muzică sau pur și simplu pune pasiune când pregătești o prăjitură, si vei vedea cum totul se armonizează.
 
TE DOR PICIOARELE. Chakra Manipura, Chakra Muladhara și Chakra Svadhishtana sunt blocate atunci când îți este greu să avansezi în directia visurilor tale, când mergi pe pilot automat și ai uitat să te inrădăcinezi și să simți iarba și nisipul fin. Învață să dansezi în armonie cu  o bucurie jovială, ține ritmul și vei vedea că dansul te va transforma.
 
TE DOR GENUNCHIi. Chakra Sahasrara pentru că ai uitat să te apleci cu smerenie în fața Divinului. Ți-ai uitat credința, recunoștința  și speranța și ai uitat să pui în Mâinile Lui sfinte toată durerea . Ridică-te și mulțumește-i pentru toate câte ai, fiindcă Lui nu-i place să te vadă trist, prăbușit și neajutorat. Te-ai născut drept Copilul Lui iar toate darurile Lui îți aparțin.
 
TE DOARE SPATELE. Chakra Anahata este blocată pentru că ai uitat de odihnă, ești stresat și nu te eliberezi de criticile celorlalți, iar toate grijile tale stau ca un sac cu multe kilograme pe umerii tăi. Învață să te eliberezi de povara grea scuturându-ți corpul prin mișcare sau dans energetic.
 
TE DOR TĂLPILE. Chakra Muladhara este blocată când  ai uitat să te oprești în viață să te odihnești să-ți liniștești mintea și să-ți răcorești picioarele în ape liniștite. Învață să faci asta regulat în fiecare seară, să te relaxezi să te umpli de liniște iar picioarele tale își vor lua energia din ape și vei găsi răspunsurile pentru a-ți continua calea.

TE DOARE CAPUL. Chakra Ajna este blocată pentru că ai încetat să mai vezi lucrurile frumoase din viața ta și din oamenii de lângă tine. Încearcă să vezi ce e frumos în oameni, chiar dacă uneori aspectele lor negative te rănesc.
 
Ascultă-ți corpul, iubește-te, respectă-te.
 
Iubirea este cheia pentru tot și toate.   Multumesc

Cum apar bolile ?

 Numeroase studii ştiinţifice au demonstrat că oamenii ar putea trăi teoretic pâna la vârsta de 150 de ani. Tot ştiinţa a descoperit că la fiecare 7 ani toate celulele corpului sunt înlocuite complet, deci practic corpul nostru are uimitoarea capacitate de a se reînnoi continuu. Totuşi, cu cât înaintăm în vârstă, un „inamic” necruţător dă toate calculele oamenilor de ştiinţă peste cap: bolile. De ce apar acestea, cum putem preîntâmpina apariţia lor, iar dacă au apărut, cum le putem vindeca ? Ceea ce spun medicii, oamenii de ştiinţă, cercetătorii în legătură cu mecanismele şi cauzele apariţiei bolilor, probabil ştiţi deja, sau puteţi afla oricând de pe internet. Ceea ce nu vă pot explica ei însă, este cum reuşesc tot mai mulţi oameni să se vindece singuri, fără medicamente, fără intervenţii chirurgicale şi fără să rămână nici o urmă că au fost vreodată bolnavi. „Secretul” acestor oameni este că au înţeles adevăratele cauze pentru care apar bolile.

Să luăm de exemplu cancerul la sân. Dincolo de toate rolurile pe care le atribuie oamenii sânilor, singurul lor scop este acela de a hrăni. Şi total greşit, nu este vorba doar despre laptele matern. O mamă va continua sa-şi hrănească copilul toată viaţa, la nivel energetic. Sânii sunt canalul prin care orice mamă va transmite către copilul ei protecţie, grijă, afecţiune, iubire. Mai mult, „copil” poate fi orice persoană faţă de care femeia simte şi transmite aceste sentimente. Pot fi proprii părinţi, o rudă, un prieten, care trec printr-o perioadă grea şi femeia simte dorinţa de a prelua rolul de mamă. Poate fi propriul soţ, care se comportă ca un copil. Dacă femeia este medic sau asistentă medicală, pot fi pacienţii bolnavi, pe care îi asociază cu proprii copii. Poate fi chiar un proiect pe care l-a „născut” în mintea ei, apoi l-a pus în aplicare. Situaţia se schimbă radical în momentul în care mama pierde „copilul”. Un accident, o boală necruţătoare, fuga din familie, certuri foarte puternice, trădarea din partea familiei sau a soţului, moartea unui pacient, falimentul proiectului, vor provoca „mamei” sentimente puternice de vinovăţie. Va asocia pierderea cu incapacitatea sa de a fi o mamă bună, se va acuza şi va suferi foarte mult. Fluxul energetic s-a rupt şi s-a blocat la nivelul sânului. Este acelaşi lucru ca atunci când bebeluşul nu mai suge, laptele se produce în continuare şi dacă nu este muls manual, apare inflamaţia ţesutului mamar. Doar că nivelul energetic nu este vizibil, nu este simţit, nu poate fi controlat fără conştientizare. În câteva luni, dacă mama nu reuşeşte să rezolve conflictul emoţional al pierderii şi nu poate debloca fluxul energetic de la nivelul sânilor, celulele fizice sunt afectate, suferă mutaţii şi apare cancerul. Intervenţiile chirurgicale fără să fie urmate şi de rezolvarea conflictului, vor duce la apariţia cancerului şi la celălalt sân sau în altă zonă a corpului. Acesta este eşecul medicinei moderne, intervenţia asupra efectului şi nu rezolvarea cauzei. Imediat după punerea unui asemenea diagnostic teribil, o şedinţă de terapie poate descoperi cauza emoţională care a provocat apariţia cancerului. Prin conştientizarea, acceptarea şi rezolvarea conflictului emoţional, în căteva zile va începe procesul invers, respectiv izolarea, distrugerea şi eliminarea celulelor canceroase. Acesta este un mecanism natural, decoperit, studiat şi pus în practică de către medicul german Ryke Hamer. Din păcate, medicina descoperită de dânsul nu a fost recunoscută niciodată oficial, fiind o lovitură prea puternică asupra medicinii clasice şi a industriei farmaceutice.

Să luăm un alt exemplu, diabetul zaharat. Pancreasul, glanda care secretă insulina, este situată foarte aproape de chakra plexului solar, sau centrul ego-ului. Zahărul din sânge reprezintă la nivel energetic iubirea, tandreţea, afecţiunea. Când aceste sentimente lipsesc sau noi considerăm că nu le primim în măsura în care dorim, organismul va compensa aceasta prin creşterea concentraţiei de zahăr din sânge.Inclusiv noi simţim doriţa continuă de a mânca cât mai multe dulciuri, de a ne oferi mereu mici „răsfăţuri”, atâta timp cât nu primim suficient din exterior. De cele mai multe ori dependenţa de dulciuri este una artificială, creată de propriul nostru ego. Aceasta pentru că noi înşine considerăm că nu primim suficientă atenţie şi iubire, că mereu primim mai puţin decât dăruim sau chiar că cineva este „obligat” să ne dăruiască, cum este cazul părinţilor în vârstă părăsiţi sau neglijaţi de copii. Soluţia aplicată de medicină, administrarea permanentă de insulină pentru ţinerea sub control a glicemiei, nu face decât să perpetueze şi să amplifice în timp dezechilibrul energetic. În plus, apar o mulţime de efecte şi afecţiuni secundare, obligativitatea de a ţine regim alimentar trebuie respectată cu stricteţe pentru tot restul vieţii. Rezolvarea conflictului emoţional care a dus la declanşarea diabetului zaharat va restabili echilibrul energetic, pancreasul va începe să producă din nou insulina necesară, boala va dispare treptat în câteva luni.Inclusiv noi simţim doriţa continuă de a mânca cât mai multe dulciuri, de a ne oferi mereu mici „răsfăţuri”, atâta timp cât nu primim suficient din exterior. De cele mai multe ori dependenţa de dulciuri este una artificială, creată de propriul nostru ego. Aceasta pentru că noi înşine considerăm că nu primim suficientă atenţie şi iubire, că mereu primim mai puţin decât dăruim sau chiar că cineva este „obligat” să ne dăruiască, cum este cazul părinţilor în vârstă părăsiţi sau neglijaţi de copii. Soluţia aplicată de medicină, administrarea permanentă de insulină pentru ţinerea sub control a glicemiei, nu face decât să perpetueze şi să amplifice în timp dezechilibrul energetic. În plus, apar o mulţime de efecte şi afecţiuni secundare, obligativitatea de a ţine regim alimentar trebuie respectată cu stricteţe pentru tot restul vieţii. Rezolvarea conflictului emoţional care a dus la declanşarea diabetului zaharat va restabili echilibrul energetic, pancreasul va începe să producă din nou insulina necesară, boala va dispare treptat în câteva luni.Aceste vindecări nu sunt „minuni”, pe care medicina clasică nu le poate explica şi nici accepta, sunt capacităţi naturale pe care fiecare om le are. „După chipul şi asemănarea Sa” am fost creaţi, adică deţinem puterea şi controlul deplin asupra propriei noastre fiinţe. Dacă în timp, vrăjiţi de mirajul lumii materiale, am uitat de aceste puteri ale noastre, doar noi suntem responsabili. Dumnezeu nu ne pedepseşte prin boli, ci încearcă prin toate căile şi mijloacele să ne readucă cât mai aproape de Sursă, Divinitatea din noi înşine.

Nu spatele te doare, ci povara pe care o porți.
Nu ochii te dor, doar nedreptatea/ ceea ce trebuie să vezi,
Nu capul te doare, ci gândurile care sunt în el,
Nu gâtul te doare, doar ceea ce nu exprimi sau ceea ce spui cu furie,
Nu stomacul este care te doare, doar ceea ce sufletul tău nu digeră,
Nu ficatul te doare, doar furia pe care o porți.
Nu Inima te doare, doar absența dragostei!

Și IUBIREA este cel mai puternic medicament!
 

Fii conștient/ă de sentimentele din interiorul tău și dacă observi că ceva nu îți dă pace, nu îl trece cu vederea. Vindecă ce ai de vindecat, trăiește în prezent, fii cel mai bun prieten al tău și bucură-te de fiecare zi!

Și pentru că fiecare parte a corpului nostru are nevoie de relaxare, îți las o meditație în comentarii. 🙏
"Alina, mi-am ratat viața"
Femeia care îmi spunea acest lucru era încă tânără, frumoasă dar ...neiubită. Neiubită de un bărbat, evident că existau oameni în viața ei care o iubeau. Ea nu se iubea pe ea. Face parte din generația mea. Copiii din generația mea au fost în mare parte bătuți, umiliți, certați pentru orice prostie, copii care nu aveau dreptul la opinii, nu aveau voie să-și manifeste bucuria, pentru că deranjau...toate aceste abuzuri erau făcute de către părinții lor care, culmea, în sufletul lor îi iubeau și le doreau binele. Când un părinte își agresează copilul constant, copilul nu încetează să-și iubească părintele, încetează să se iubească pe sine.
Copilul va reacționa la traumă intrând cel mai probabil în rolul de victimă sau în cel de agresor. Fetițele sunt mai fragile și intră adeseori în rolul de victimă. Ce inseamnă acest lucru? Ce consecințe are? În primul rând va considera că trebuie să ofere mult, va dori neîncetat să dovedească, să convingă de faptul că este un copil bun, ascultător, că merită iubită. Va face acțiuni care-i depășesc puterile, de multe ori punându-se în pericol.
Fetița nu va mai avea o dezvoltare emoțională normală, va căuta un partener care să-i compenseze lipsa de afectiune pe care nu a primit-o. Pe scurt, va căuta un partener care să o iubească pentru cât nu a primit toată copilăria. Adică va cere prea multă atentie, tandrețe de la partenerul ei. Lucru imposibil de oferit din partea unui partener echilibrat, pentru că acesta are disponibilităti limitate, firești.
Un partener dezechilibrat, un prădător sexual de exemplu, un sociopat, în schimb, oferă mult, imens chiar...doar că o face pe termen extrem de limitat. Instabilitatea lui afectivă îl face nestatornic. La început, el copleșeste femeia cu atentie, tandrețe, generozitate. O să râdeți, dar el chiar este sincer în trăirile lui când face toate aceste lucruri. Doar că azi ți le oferă ție, peste o lună altei femei, fiind la fel de sincer. Se numește tulburare afectivă și face parte din patologia proceselor afective. Adică este bolnav emoțional. Este vorba, cel mai probabil de un băiețel pe care părinții l-au neglijat sau i-au oferit sporadic atenție. El a reacționat la traumă intrând în rolul de agresor. Așa a compensat el suferința. În mintea lui de copil, agresorul deținea puterea. În mintea lui de copil, răspunsul la întrebarea "cum pot să nu mai sufăr?" a venit simplu: devenind agresor! Pentru că agresorul deținea puterea asupra suferinței. Va fi mereu în căutare de victime, cărora nu le va acorda atenție decât înainte ca acestea să-i valideze "puterea". Apoi va căuta o alta...
Deci victimele și agresorii nu se întâlnesc pentru că unul e bun si altul este diavol...
Se întâlnesc pentru că fiecare dintre ei este un copil în haine prea mari de adult, încercând disperat, la unison, să-și compenseze traumele.

Nimeni nu își ratează viața! Pentru că viața nu este un tren, un spectacol, o întrecere.
Viața este doar o experiență umană care poate fi una fabuloasă, banală sau dramatică, din care nu pierde și nu câștigă nimeni nimic în afară de amintiri....frumoase sau mai puțin frumoase!
Niciodată, niciodată nu este prea târziu pentru revelații și alegeri fericite. Evoluția spirituală are puterea de a metaboliza suferințele, de a le da un sens sau valoare, aducând împăcarea cu noi înșine.

FOCUL SFÂNTULUI DUH

 

FOCUL SFÂNTULUI DUH este combustia internă a inimii creștinului, în care:
- controlat fiind procesul de ardere a dorințelor, idealurilor, iubirilor, inima se va curăți și va încălzi și lumina materia purtătoare de Duh;
-necontrolate fiind toate cele de mai sus, focul pârlește, arde și distruge, căci cei nevredinici "vor arde", nemairămânând nimic decât durere, chin și suspin, cu veșnicul regret că am rispit aiurea combustia iubirii.

Lucrarea sfantului si dumnezeiescului Har se mai aseamana cu lucrarea focului. In foc se lamureste aurul, in focul suferintei se curateste sufletul. In vechime, chiar si in Vechiul Testament (Lev. 6:9), focul ardea fara incetare pe toate altarele, ca cea mai scum­pa jertfa. Focul inspira profetii (Is. 6:1-7) si face din pescari Apostoli (FA. 2:1-4). Focul iubirii inflacareaza inima, focul inroseste carbunele; focul inmoaie fierul, ca sa-l putem modela cum vrem; focul misca toate masinile si astfel a devenit izvorul civilizatiei si al progresului. Nu ne mai putem inchipui viata si cultura omenirii fara de ajutorul binefacator al focului.

Mantuitorul Hristos pune focul la temelia lucrarii sale mantuitoare.

Foc am venit sa arunc pe pamant, si cat as vrea sa fie acum aprins! (Lc. 12:49).

Focul despre care vorbeste aici Mantuitorul este harul ceresc al Sfantului Duh. Acest foc, al Duhului Sfant, a fost fagaduit Apostolilor de catre Mantuitorul in cuvantarea pe care a rostit-o la Cina cea de Taina. Atunci a zis:

«Eu voi ruga pe Tatal si alt Mangaietor va va da, ca sa ramana cu voi in veac: Duhul adevarului, pe care lumea nu-l poate primi, pentru ca nu-l vede, nici nu-l cunoaste, iar voi il cunoas­teti, caci cu voi este si in voi va fi… Iar Mangaietorul, Duhul cel Sfant, pe care-L va trimite Tatal in numele Meu, Acela va va invata toate si va va aduce aminte de toate cate v-am spus» (In. 14:16-17,26).

Fagaduinta aceasta, s-a implinit la cincizeci de zile dupa inviere, cand Duhul Sfant S-a coborat peste Apostoli in chipul limbilor de foc (FA. 2:1-4). Primind focul Duhului Sfant, Apostolii se insufletesc si vestesc pana la moarte invierea si Evanghelia Domnului. Focul Duhului Sfant face din pescari si din pacatosi oameni noi (Ef. 2:15), oameni duhovnicesti (1 Cor. 3:1), care traiesc in dreptate si in sfintenia adevarului (Ef. 4:22-24).

Fiecare crestin primeste focul Duhului Sfant, in taina Sf. Mir. Atunci se pune pe sufletul lui pecetea darului Duhului Sfant (Ef. 1:13; 4:30), atunci primim cu totii arvuna Duhului in inimile noastre (2 Cor. 1:21-22; 5:5). Mare taina!… Sfanta si duhovniceasca lucrare!… Acesta este botezul cu foc (Mt. 3:11), menit sa arda buruienile pa­catelor din suflete, sa tina mereu treaza constiinta, inima curata si vesnic aprinsa iubirea de Dumnezeu si de oameni.

Carul de foc a inaltat pe Ilie la cer; focul Duhului Sfant ne sfin­teste si astfel ne pregateste sufletele pentru inaltarea la cer.

Exista un foc al iadului si un foc al cerului. Focul iadului e chinul pacatosilor; focul cerului e mantuirea dreptilor. Focul iadului e osanda, focul cerului e fericire negraita. Focul iadului e durere, focul cerului e bucurie si pace fara de sfarsit, in Duhul Sfant.

Fiecare crestin, dupa ce a primit pecetea si arvuna Duhului Sfant in inima e dator sa lucreze astfel, incat sa nu-l intristeze, ci sa-l tina aprins si rodnic, pana la moarte, intocmai ca Sfintii Apostpli. Prin credinta, prin rugaciune, prin iubire, prin urmarea Evangheliei si primirea Sfintelor Taine, dumnezeiescul foc arde cu flacara tot mai mare pe vatra inimii noastre.

Nu-l lasa – crestine – sa se stinga! Adu-ti mereu aminte de cuvintele din Apocalipsa, adresate caldiceilor:

«Ştiu faptele tale; ca nu esti nici rece, nici fierbinte. O, de ai fi rece sau fierhinte! Astfel, fiindca esti caldicel nici fierbinte, nici rece – am sa te vars din gura Mea» (Apoc. 3:13-16).

Intr-un singur caz vei fi mantuit: cand esti cald, cand arde pe altarul inimii tale focul Duhului Sfant, cand esti crestin, aprins de iubire catre Dumnezeu si catre oameni.


Fii crestin cald si roaga-te neincetat, cu foc:

„Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, care pretutindenea esti si toate le plinesti, vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si te salasluiete intru noi si ne curateste pe noi de toata spurcaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre”.

marți, 30 iulie 2024

Ploaie de luminã si binecuvântãri peste sufletele voastre , Oameni minunati ♥️🥰🙏🧡🌹💋❣️


🌼 Ceea ce te deranjează la ceilalți, te învață să lucrezi cu răbdare și acceptare.

🌼 Cel care te abandonează, îți oferă posibilitatea de a munci la detașare.

🌼 Ceea ce îți dezlănțuie furia până la extrem, îți arată că trebuie să lucrezi compasiunea și mila.

🌼 Cei care au putere asupra ta să-ți schimbe stările emoționale, te învață că trebuie să înveți să te stăpânești.

🌼 Ceea ce urăști și dezgusti în ceilalți, este o oportunitate de a lucra iubire necondiționată.

🌼Ceea ce nu poți controla, este să-ți arăți că trebuie să dai drumul și să lași să curgă în deplină libertate.

Totul, absolut totul, este o proiecție, o manifestare a stării voastre de conștiință, care vă arată în mod constant acele aspecte ale identificării voastre cu „eul inferior” (eul) pe care trebuie să le eliberați și să le transcendeți.Nu forța pe nimeni să fie altfel decât este!
Fiecare este cât înțelege, cât vede. Îngăduința și răbdarea sunt virtuți ale Iubirii. Dar să nu le aștepți de la nimeni. Dacă le ai nu deveni orb, orgolios și trufaș...sunt căile pierzaniei. În același timp fii neclintit în judecată dreaptă, nu uita că fiecare are o menire, respectă menirea fiecăruia. Lupul te poate mușca și a doua oară chiar dacă l-ai hrănit flamand fiind,nu are nicio vină!
Nu confunda lucrurile, menirea fiecăruia este scrisă înainte de a veni aici.
Privește cu iubire... mergi fără să te audă nimeni, dăruiește fără să aștepți recunoștință, iubește fără să aștepți nimic. Rămâi unde este cel mai cald inimii... pentru că acolo îți vei regăsi...menirea.

Ploaie de luminã si binecuvântãri peste sufletele voastre , Oameni minunati ♥️🥰🙏🧡🌹💋❣️

Paraclisul Maicii Domnului -40 de zile pentru implinirea dorintelor


 

Maicuta Domnului vine imediat in ajutorul celor care o cheama.Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este mama noastră ,sa vorbim mereu cu Ea ,ca un copil cu maicuta sa.Sa vorbim in fiecare zi cu Maicuta Domnului si sa-i spunem durerile noastre.

Rugăciunile către Maica Domnului sunt vindecătoare de răni şi făcătoare de minuni. Ele transformă suferinţa în linişte sufletească, şi aduce pace în inima zbuciumată.

Nici o rugăciune stăruitoare către Maica Domnului nu rămâne fără răspuns. Apropiindu-ne de ea, Îl găsim pe Însuşi Fiul ei, Iisus Hristos, Cel care ne dă nouă nu doar bunătăţile acestei lumi, ci mai ales viaţa veşnică.

Paraclisul Maicii Domnului se citeşte 40 de zile pentru:

– Alinarea de suferinţe trupeşti
– Vindecarea de boli incurabile
– Eliberare din patima beţiei
– Găsirea unui loc de muncă sau păstrarea serviciului
– Căsătorie grabnică
– Naştere de copii
– Împăcarea în familie
– Evitarea divorţului sau întoarcerea soţului
– Izbăvirea de procese
– Odihna celor adormiţi sau la moartea cuiva drag
– Pentru luminarea minţii şi întărirea în credinţă

Nu atât pentru împlinirea cererilor noastre mărunte, ci mai ales ca semn de evlavie pentru infinita dragoste pe care ne-o poartă nouă Maica Domnului trebuie să ne rugăm ei, citind Acatistele sau Paraclisul ei. La fel de puternice sunt şi rugăciunea Brâul Maicii Domnului, Acatistul Bunei Vestiri sau Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului.

Paraclisul Maicii Domnului se poate săvârşi aşadar atât la vreme de întristare, cât şi în bucurie. Mare dar revarsă Maica Domnului acolo unde găseşte o inimă sinceră, rugătoare şi plină de nădejde în ajutorul ei.

Citirea Paraclisului Maicii Domnului 40 de zile aduce cu sine înfăptuirea unui miracol, prin împlinirea unei dorinţe arzătoare. Unii mărturisesc că au primit ajutor „fulger” de sus, un ajutor nevăzut în dificultăţile pe care le aveau.

Acatistele şi Paraclisele Maicii Domnului sunt cele mai puternice rugăciuni de împlinire a cererilor pe care le putem face: la vreme de necaz sau întristare, în boli şi suferinţe trupeşti, în lipsuri, în dorinţa de a ne căsători, de a întemeia o familie sau de a păstra o familie fericită.

✝ Dacă citim acatistul Buneivestiri a Maicii Domnului de 12 ori, ni se va îndeplini orice dorinţă care ne este de folos.✝

 

‘’ Am urcat şi am stat câteva zile şi pe vârful Athosului, împreună cu ei. Acolo se află o bisericuţă închinată „Schimbării la Faţă a Mântuitorului”. Într-una din seri, ne-am aşezat cu toţii în strănile bisericuţei şi cineva dintre noi a propus să povestim o minune întâmplată cu noi. A început călugărul, care avea 50 de ani petrecuţi în Sfântul Munte.
„Eu, părinţilor şi fraţilor, sunt venit aici de la vârsta de 18 ani. Mi-am petrecut viaţa mai mult în pustie, la chiliuţa mea. Odată, pe când ascultam o predică, părintele respectiv spunea că dacă citim acatistul Bunevestiri a Maicii Domnului de douăsprezece ori, ni se va îndeplini orice dorinţă care ne este de folos. Auzind acestea, m-am minunat şi am început să le spun şi oamenilor să citească acest acatist, dar de 40 de ori.
Trece o perioadă de timp, şi, pe când mă aflam la Thessalonic, vine o femeie la mine şi spune că a făcut precum i-am spus, citind acatistul, şi s-a vindecat de cancer; altcuiva i s-a rezolvat rapid o problemă.
Auzind acestea, am rămas pe gânduri. Să vă spun drept: nu citisem niciodată acest acatist; mă ocupam mai mult cu rugăciunea inimii.
În acea seară, ducându-mă acasă, am început şi eu să citesc acatistul Buneivestiri de trei ori, iar apoi m-am culcat. Pe când dormeam, văd în vis că se deschid cerurile şi o văd pe Maica Domnului coborând, înconjurată de slavă. S-a apropiat de mine şi m-a binecuvântat, apoi m-a întrebat de ce am nevoie. I-am arătat capul, zicând că de multe ori mă doare. Atunci ea m-a privit cu blândeţe şi mi-a zis că de acum nu o să mă mai doară. Apoi a continuat, zicând: «De acum înainte să vorbeşti neîncetat la oameni şi eu nu te voi părăsi». M-a binecuvântat din nou şi s-a înălţat iarăşi la cer, precum venise”.
Într-adevăr, pe acest părinte l-am văzut de multe ori vorbindu-le oamenilor şi împărţind gratis broşuri cu acatistul Maicii Domnului.

Acatistul Bunei Vestiri

Condac 1

Apărătoare Doamnă, pentru biruin­ță, mulțumiri, izbăvindu-ne din ne­voi, aducem ție, Născătoare de Dum­ne­zeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpâni­re nebiruită, izbăvește-ne din toate ne­­voile, ca să strigăm ție: Bu­cură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Icos 1

Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dum­nezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăi­mân­­­tat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, cea prin care răsare bu­curia,
Bucură-te, cea prin care piere bles­temul,
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut,
Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei,
Bucură-te, înălțime, întru care ane­voie se suie gândurile omenești,
Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești,
Bucură-te, că ești scaun Împăratului,
Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate,
Bucură-te, steaua, care arăți Soarele,
Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări,
Bucură-te, cea prin care se înno­iește făptura,
Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 2

Știindu-se pe sine sfânta întru cu­răție, a zis lui Gavriil cu îndrăznire: Preaslăvitul tău glas cu anevoie se arată a fi primit sufletului meu, că naștere cu zămislire fără sămânță, cum îmi spui, cântând: Aliluia?

Icos 2

Înțelesul cel greu de pătruns cău­tând Fecioara să-l înțeleagă, a grăit către cel ce slujea: Din pântece curat, cum este cu putință să Se nască Fiu, spune-mi? Iar el cu frică a zis:
Bucură-te, tăinuitoarea sfatului celui nespus,
Bucură-te, încredințarea celor ce au trebuință de tăcere,
Bucură-te, începătura minunilor lui Hristos,
Bucură-te, capul poruncilor Lui,
Bucură-te, scara Cerului, pe care S-a pogorât Dumnezeu,
Bucură-te, pod care-i treci la Cer pe cei de pe pământ,
Bucură-te, minune, care de îngeri ești mult slăvită,
Bucură-te, ceea ce ești rană de mult plâns a diavolilor,
Bucură-te, ceea ce ai născut Lumina cea neapusă,
Bucură-te, ceea ce n-ai învățat pe nimeni în ce chip s-a petrecut,
Bucură-te, ceea ce covârșești mintea celor înțelepți,
Bucură-te, ceea ce luminezi gându­rile celor credincioși,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 3

Puterea Celui de Sus a umbrit-o atunci, spre zămislire, pe cea care nu știa de nuntă, și pântecele ei cel cu bună roa­dă, ca o țarină dulce, l-a arătat tuturor celor ce vor să secere mân­tuire, când vor cânta așa: Aliluia!

Icos 3

Având Fecioara primit în pântece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul acesteia, îndată cunoscând în­chinarea ei, s-a bucurat și, cu săltă­ri în pântece, ca și cum ar fi cântat, a grăit către Născătoarea de Dumnezeu:
Bucură-te, vița mlădiței celei ne-vește­jite
Bucură-te, câștigarea rodului celui fără de moarte,
Bucură-te, ceea ce ai lucrat pe Lu­crătorul iubirii de oameni,
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Să­ditorul vieții noastre,
Bucură-te, brazdă care ai crescut înmulțirea milelor,
Bucură-te, masă care porți îndestularea milostivilor,
Bucură-te, ceea ce înflorești Raiul desfătării,
Bucură-te, ceea ce gătești adăpos­tire sufletelor,
Bucură-te, tămâia rugăciunii celei primite,
Bucură-te, curăția a toată lumea,
Bucură-te, voia cea bună a lui Dum­nezeu către noi, cei muritori,
Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!  

Condac 4

Vifor de gânduri necredincioase având în sine, înțeleptul Iosif s-a tulburat, uitându-se la tine, cea nea­me­s­tecată cu nunta, gândind că ești furată de nuntă, tu, ceea ce ești fără de prihană. Iar când a cunoscut că zămislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia!

Icos 4

Au auzit păstorii pe îngeri lăudând venirea lui Hristos în trup și, alergând la Acela ca la un păstor, L-au văzut ca pe un miel fără de prihană în bra­țele Mariei, pe care lăudând-o, au zis:
Bucură-te, Maica Mielului și a Păs­torului,
Bucură-te, staulul oilor cuvântătoare,
Bucură-te, ceea ce ești chinuire pentru vrăjmașii cei nevăzuți,
Bucură-te, ceea ce deschizi ușile Raiului,
Bucură-te, că cele cerești se bucură cu cele pământești,
Bucură-te, că cele pământești dăn­țuiesc împreună cu cele cerești,
Bucură-te, gura apostolilor cea fără de tăcere,
Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtătorilor de chinuri,
Bucură-te, temeiul cel tare al credinței,
Bucură-te, cunoștința harului cea lu­minoasă,
Bucură-te, cea prin care s-a golit iadul,
Bucură-te, cea prin care ne-am îmbrăcat cu slavă,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 5

Steaua cea cu dumnezeiască merge­re văzând-o magii, au mers pe urma lu­minii ei; și, ținând-o ca pe o făclie, cu dânsa căutau pe puternicul Împărat; și, ajungând la Cel neajuns, s-au bu­curat cântându-I: Aliluia!

Icos 5

Au văzut pruncii haldeilor în bra­țele Fecioarei pe Cel ce a zidit pe om cu mâna; și, cunoscându-L a le fi Stă­pân, deși luase chip de rob, s-au nevoit cu daruri a-I sluji Lui și a-i cânta celei binecuvântate:
Bucură-te, Maica stelei celei neapuse,
Bucură-te, raza zilei celei de taină,
Bucură-te, ceea ce ai stins cuptorul înșelăciunii,
Bucură-te, ceea ce luminezi pe tăi­nuitorii Treimii,
Bucură-te, ceea ce ai aruncat dintru dregătorie pe tiranul cel fără de omenie,
Bucură-te, ceea ce ai arătat pe Dom­nul Hristos, iubitorul de oameni,
Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit din slujirea cea idolească,
Bucură-te, ceea ce ne curățești de lucrurile cele întinate,
Bucură-te, ceea ce ai stins închi­narea la foc,
Bucură-te, ceea ce ne-ai potolit văpaia patimilor,
Bucură-te, îndreptătoarea înțelep­ciu­nii celor credincioși,
Bucură-te, veselia tuturor neamurilor,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 6

Vestitori purtători de Dumnezeu fă­cându-se magii, s-au întors în Babi­lon, săvârșind prorocia Ta; și, măr­turisindu-Te tuturor pe Tine, Hristoase, au lăsat pe Irod ca pe un mincinos, că nu știa să cânte: Aliluia!

Icos 6

Strălucind Tu în Egipt, Lumina ade­vă­rului, ai izgonit întunericul minciunii. Că idolii lui, Mântuitorule, nerăb­dând tăria Ta, au căzut; iar cei ce s-au izbăvit de dânșii cântau către Năs­că­toarea de Dumnezeu:
Bucură-te, îndreptarea oamenilor,
Bucură-te, căderea demonilor,
Bucură-te, ceea ce ai zdrobit stăpâ­nia înșelăciunii,
Bucură-te, ceea ce ai vădit înșelă­ciu­nea idolească,
Bucură-te, mare care ai înecat pe faraonul cel netrupesc,
Bucură-te, piatră care ai adăpat pe cei însetați de viață,
Bucură-te, stâlp de foc care povă­țu­iești pe cei dintru întuneric,
Bucură-te, acoperământul lumii cel mai lat decât norul,
Bucură-te, hrană și potir cu mană,
Bucură-te, slujitoarea bucuriei celei sfinte,
Bucură-te, pământul făgăduinței,
Bucură-te, izvorâtoare de miere și lapte,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 7

Vrând Simeon să se mute din vea­cul acesta înșelător, Te-ai dat lui ca un prunc, dar Te-ai făcut cunoscut lui și ca Dumnezeu desăvârșit. Pentru aceea s-a mirat de înțelepciunea Ta cea ne­spusă, cântând: Aliluia!

Icos 7

Arătat-a făptură nouă arătându-Se Făcătorul nouă, celor ce suntem făcuți de Dânsul, răsărind din pântecele cel fără de sămânță și păzindu-l întreg, pre­­cum a fost; ca noi, văzând mi­nu­nea, să o lăudăm, grăind:
Bucură-te, floarea nestricăciunii,
Bucură-te, cununa înfrânării,
Bucură-te, ceea ce ai strălucit chi­pul Învierii,
Bucură-te, ceea ce ai arătat viața îngerească,
Bucură-te, pomul cel cu luminoasă roadă, din care se hrănesc credincioșii,
Bucură-te, copacul cel înfrunzit cu bu­nă umbră, sub care mulți se odihnesc,
Bucură-te, ceea ce ai purtat în pân­tece pe Îndreptătorul celor rătăciți,
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Iz­bă­vitorul celor robiți,
Bucură-te, îmblânzirea Judecătorului celui drept,
Bucură-te, iertarea multor greșiți,
Bucură-te, haina celor goi de în­drăzneală,
Bucură-te, dragostea care biruiește toată dorirea,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 8

Văzând naștere minunată, să ne înstră­inăm de lume, mutându-ne min­tea la Cer; că pentru aceasta Prea­înaltul Dumnezeu pe pământ S-a ară­tat Om smerit, vrând să tragă la înăl­țime pe cei care-I cântă: Aliluia!

Icos 8

Cu totul a fost între cei de jos, iar de cei de Sus nicicum nu S-a depărtat Cuvântul cel necuprins; că dumnezeias­­că pogorâre a fost, iar nu mutare din loc, și naștere din Fecioară primitoare de Dumnezeu, care aude acestea:
Bucură-te, încăperea lui Dumnezeu celui neîncăput,
Bucură-te, ușa tainei celei de cinste,
Bucură-te, auzirea cea cu neprice­pere pentru cei necredincioși,
Bucură-te, lauda cea fără de îndo­ială a celor credincioși,
Bucură-te, purtătoarea cea prea­sfântă a Celui ce este pe heruvimi,
Bucură-te, sălașul cel preaslăvit al Celui ce este pe serafimi,
Bucură-te, ceea ce ai adunat lucruri potrivnice întru una,
Bucură-te, ceea ce ai unit fecioria și nașterea,
Bucură-te, cea prin care s-a dezlegat călcarea poruncii,
Bucură-te, cea prin care s-a deschis Raiul,
Bucură-te, cheia Împărăției lui Hristos,
Bucură-te, nădejdea bunătăților celor veșnice,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 9

Toată firea îngerească s-a minunat de lucrul cel mare al întrupării lui Hristos; că pe Cel neapropiat, ca Dum­­ne­zeu, L-a văzut Om apropiat tuturor, petre­când împreună cu noi și auzind de la toți: Aliluia!

Icos 9

Pe oratorii cei mult-vorbitori îi ve­dem tăcând ca niște pești fără de glas, despre tine, Născătoare de Dumne­zeu, că nu se pricep să spună în ce chip și Fecioară ai rămas, și ai putut naște. Iar noi, minunându-ne de o taină ca aceasta, cu credință cântăm:
Bucură-te, sălașul înțelepciunii lui Dumnezeu,
Bucură-te, comoara rânduielii Lui,
Bucură-te, ceea ce îi arăți pe filo­sofi neînțelepți,
Bucură-te, ceea ce ai vădit pe cei meșteri la cuvânt a fi necuvântători,
Bucură-te, că au înnebunit întrebă­torii cei cumpliți,
Bucură-te, că s-au veștejit făcătorii de basme,
Bucură-te, ceea ce ai risipit vorbele cele încâlcite ale atenienilor,
Bucură-te, ceea ce ai umplut mrejele pescarilor,
Bucură-te, ceea ce ne-ai ridicat din adâncul necunoștinței,
Bucură-te, ceea ce pe mulți i-ai lu­minat la minte,
Bucură-te, corabia celor ce vor să se mântuiască,
Bucură-te, limanul celor ce umblă cu corăbiile acestei vieți,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!  

Condac 10

Vrând să mântuiască lumea, Împo­do­bi­torul tuturor a venit la ea, așa cum Însuși făgăduise; și, Păstor fiind, ca un Dumnezeu, pentru noi S-a arătat om ca și noi. Căci, cu asemănarea che­­mând pe cel asemenea, ca un Dum­­nezeu aude: Aliluia!

Icos 10

Zid ești fecioarelor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, și tuturor celor ce aleargă la tine, că Făcătorul cerului și al pământului te-a gătit pe tine, Curată, sălășluindu-Se în pântecele tău și învățând pe toți să îți cânte:
Bucură-te, turnul fecioriei,
Bucură-te, ușa mântuirii,
Bucură-te, începătoarea prefacerii celei pline de înțeles,
Bucură-te, dătătoarea darului celui dumnezeiesc,
Bucură-te, că tu ai înnoit pe cei ză­misliți întru rușine,
Bucură-te, că tu ai învățat pe cei lipsiți de minte,
Bucură-te, ceea ce ai stricat pe stri­cătorul gândurilor,
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Se­mănătorul curăției,
Bucură-te, cămara nunții celei fără de sămânță,
Bucură-te, ceea ce ai unit cu Dom­nul pe cei credincioși,
Bucură-te, ceea ce între fecioare sin­­gură ai fost hrănitoare de prunc,
Bucură-te, cămara cea împodobită a sufletelor sfinților,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 11

Împărate sfinte, de Ți-am aduce cân­­tări și psalmi la număr întocmai ca nisipul, nimic nu plinim cum se cuvi­ne, căci se biruiește toată cântarea care se îndreaptă către mulțimea mi­lelor Tale celor multe, pe care le-ai dat celor ce-Ți cântă: Aliluia!

Icos 11

Făclie primitoare de lumină, arătată celor ce sunt întru întuneric, o vedem pe Preasfânta Fecioară; că, aprinzând în sine Focul cel netrupesc, pe toți îi îndrep­tează spre cunoștința cea dum­ne­­zeiască ce luminează mintea cu ra­za ei și se cinstește cu chemarea aceasta:
Bucură-te, raza Soarelui celui înțe­legător,
Bucură-te, raza Luminii celei neapuse,
Bucură-te, fulgerul care luminezi sufletele,
Bucură-te, ceea ce îi îngrozești pe vrăj­­­mași ca un tunet,
Bucură-te, că dintru tine a răsărit stră­lucirea cea cu multă lumină,
Bucură-te, că ai izvorât râul care curge cu ape multe,
Bucură-te, ceea ce te-ai arătat icoană a cristelniței,
Bucură-te, ceea ce curățești întină­ciunea păcatului,
Bucură-te, baie, care speli conștiința,
Bucură-te, pahar, care dai gust bucuriei,
Bucură-te, mireasma mirosului celui bun al lui Hristos,
Bucură-te, viața veseliei celei de taină,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 12

Vrând să dea har datoriilor celor de demult, Dezlegătorul tuturor datorii­lor omenești a venit Singur la cei ce se înde­părtaseră de harul Lui și, rupând za­pisul, aude de la toți cântarea: Aliluia!

Icos 12

Cântând nașterea ta, te lăudăm toți, ca pe o biserică însuflețită, Născă­toa­re de Dumnezeu; că, locuind în pân­tecele tău Domnul, Care ține toa­te cu mâna, a sfințit, a slăvit și a în­vățat pe toți să-ți cânte:
Bucură-te, locașul lui Dumnezeu-Cuvântul,
Bucură-te, sfântă care ești mai mare decât toți sfinții,
Bucură-te, chivot poleit cu Duhul,
Bucură-te, comoara vieții cea nede­șer­tată,
Bucură-te, coroana cea scumpă a împăraților celor credincioși,
Bucură-te, lauda cea de cinste a pre­oților cuvioși,
Bucură-te, stâlp neclintit al Bisericii,
Bucură-te, zidul cel nebiruit al Împărăției,
Bucură-te, cea prin care se înalță biruințele,
Bucură-te, cea prin care cad vrăjmașii,
Bucură-te, tămăduirea trupului meu,
Bucură-te, mântuirea sufletului meu,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!  

Condac 13

O, Maică prealăudată, care ai năs­cut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toți sfinții, primind acest dar de acum, izbăvește de toată ispita și scoate din chinul ce va să fie pe toți cei care-ți cântă: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori)

Apoi iarăși se citește Icosul întâi și Con­da­­cul întâi:  

Icos 1

Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dum­nezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăi­mân­­­tat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, cea prin care răsare bu­curia,
Bucură-te, cea prin care piere bles­temul,
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut,
Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei,
Bucură-te, înălțime, întru care ane­voie se suie gândurile omenești,
Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești,
Bucură-te, că ești scaun Împăratului,
Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate,
Bucură-te, steaua, care arăți Soarele,
Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări,
Bucură-te, cea prin care se înno­iește făptura,
Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 1

Apărătoare Doamnă, pentru biruin­ță, mulțumiri, izbăvindu-ne din ne­voi, aducem ție, Născătoare de Dum­ne­zeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpâni­re nebiruită, izbăvește-ne din toate ne­­voile, ca să strigăm ție: Bu­cură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

O, Preasfântă Născătoare de Dum­ne­zeu, Fecioară stăpână, ceea ce ești mai înaltă și mai presus decât îngerii și arhanghelii și mai cinstită decât toa­tă făptura; mirarea cea mare a în­ge­ri­lor, propovăduirea prorocilor, po­doa­ba cea aleasă a arhanghelilor, întă­rirea cea tare a mucenicilor, lauda cea preamărită a apostolilor, povățuitoa­rea cea tare a călugărilor, înfrânarea cea tare a postitorilor, curăția și slava fecioa­re­lor, veselia cea lină a mai­ci­lor, în­țe­lep­ciunea și învățătura prun­ci­lor, câr­muitoarea săracilor și a vădu­velor; îmbrăcăminte celor goi, sănă­tate celor bolnavi, izbăvire celor ro­biți; liniște celor de pe mare, liman bun celor înviforați, povățuitoare ne­os­te­nită ce­lor rătăciți, mergere ușoară celor călă­tori, odihnă bună celor oste­niți, aco­pe­rământ și scăpare celor asu­priți; nădejde celor fără de nădejde, ajută­toare celor lipsiți; celor săraci bo­găție neîmpuținată, celor întristați de-a pururea mângâiere, celor pe care nu-i iubește nimeni iubire cu smerenie; ce­lor păcătoși mântuire către Dum­­ne­zeu; tuturor creștinilor ocrotire tare, a­ju­tătoare nebiruită și folo­si­toare.

Prin tine, Cel nevăzut S-a făcut văzut, pentru care aducem rugăciune ție noi, robii tăi, Doamna noastră. O, preamilostivă împărăteasă a luminii ce­lei înțelegă­toare și preamărită, care ai născut pe Împăratul nostru, Hristos Dumnezeu, Cel ce dă viață tuturor, ceea ce ești slăvită de cele cerești, minte înge­rească, stea cu totul luminoasă și mai sfântă decât toți sfinții; împărăteasa împăraților, stăpâna tu­turor făpturilor, Fecioară încuviințată de Dumnezeu, Mireasă nestricată, pa­lat al Preasfân­tului Duh, tron de foc al Împăratului celui nevăzut, chivot ce­resc, purtător al Cuvântului lui Dumnezeu, căruța cea în chipul focului; odihna Dumne­zeului celui viu, zămislirea negrăită a tru­pului lui Hristos, cuibul Vulturului ce­resc, turtureaua cea cu bună glă­suire, porumbița cea preabună, lină și fără de răutate; Maică iubitoare de fii, adân­cul milelor, picătura care risipești mâ­nia lui Dumnezeu, adâncimea cea ne­mă­surată, taina cea negrăită, minu­nea cea neștiută, minune nespusă;

Bi­serică nefăcută de mână omenească a Însuși Împăratului tuturor veacuri­lor; tămâia cea cu bun miros, veșmânt cinstit, porfiră de Dumnezeu țesută, Rai sufle­tesc, odrasla pomului celui de viață purtător, floarea cea preafrumoa­să, care ai înflorit nouă veselia ce­reas­că, strugurele mântuirii noastre, paha­rul Împăratului Ceresc, întru care s-a dres de la Duhul Sfânt vinul harului Celui neîmpuținat; solitoarea legii, înce­pă­tura credinței celei adevărate a lui Hristos, turnul cel neclintit, pieirea ere­ticilor, sabia mâniei lui Dumnezeu îm­­po­triva tu­turor celor nelegiuiți; în­grozire diavolilor, biruință în războaie, păzi­toare adevă­ra­tă tuturor creștinilor și lumii încre­din­țată mântuire.

O, întru tot milostivă Doamnă Fecioară, stă­pâ­nă Născătoare de Dumnezeu, auzi-ne pe noi cei ce ne rugăm ție și arată mila ta poporului drept-credincios; roagă pe Fiul tău să ne izbăvească de tot răul. Și păzește locașul acesta și toate orașele și satele creștinești și tot po­porul cel bine-credincios, care scapă la tine și cheamă numele tău cel sfânt, de toate năpas­tele, de boală, de cutremur, de po­top, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de răz­boiul cel dintre noi, de toate durerile și tot ne­cazul. Ca să nu fie îm­puținați robii tăi nici cu răni, nici cu îngrozire, nici cu moarte, nici cu dreapta mânie a lui Dumnezeu; ci îi păzește și îi mântuiește cu mila ta, Doamnă, ceea ce te rogi pentru noi și pentru buna întocmire a văzduhului, spre vremi adu­cătoare de roadele cele de folos, pe care le dăruiești nouă. Izbăvește, ridică și miluiește din toate nevoile, stăpână preami­los­tivă, Năs­că­toare de Dumne­zeu prea­lă­udată, pe cei ce sunt în primejdii. Adu-ți aminte de robii tăi și nu trece cu vederea lacrimile și suspi­narea lor; ci ne înno­iește pe noi cu bunătatea ta, ca să ne mângâiem cu mul­țumire, aflându-te pe tine ajută­toa­re. Milostivește-te, Doam­nă Prea­cu­rată, spre ajutorul po­po­rului celui binecredincios.

Nădej­dea noastră, adu­nă pe cele risipite: pe cei rătăciți pe cale povățuiește-i, pe cei căzuți de la dreapta credință iarăși la credință întoarce-i, pe cei bătrâni sprijinește-i, pe cei tineri îi învață, pe prunci hrănește-i și preamărește pe cei ce te preamăresc; dar, mai ales, păzește Sfântă Biserica Fiului tău și o ferește întru lungime de zile.

O, milostivă și preaîndurată îm­pă­răteasă a cerului și a pământului, Născătoare de Dumne­zeu, pururea Fecioară, miluiește cu mij­lo­cirea ta po­porul drept-credincios și toată drept-credincioasa creștinătate. Păzește-o sub acoperământul milei tale, apăr-o pe ea cu cinstitul tău aco­pe­rământ și roagă pe Hristos, Dumne­zeul nostru, pe Care mai presus de fire L-ai întrupat, să ne încingă pe noi cu putere de sus, ca să ne putem apăra împotriva vrăjmașilor ce se luptă îm­potriva noastră. Miluiește și mântu­iește prin ru­găciunile tale, Maică, pe Prea Fericitul Părintele nostru (N), Patriarhul Bise­ri­cii Ortodoxe Ro­mâne, pe (Înalt) Prea Sfințitul (Arhi-) Episcopul (și Mitro­po­litul) nostru (N), pe toți ortodocșii arhierei, preoți și diaconi și pe tot clerul bisericesc și pe tot poporul drept-credincios care se închină icoanei tale.

Caută spre noi toți cu folosința ta cea preamilostivă, ridică-ne pe noi din adâncul păcatelor și ne luminează ochii inimii spre cău­ta­rea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, iar la înfricoșătoarea Judecată, pe Fiul tău pentru noi roagă-L. Pe cei care s-au mutat întru dreaptă credință, din această viață în cea veșnică, îm­preună cu în­gerii, cu arhanghelii și cu toți sfinții, împărtășește-i ca să stea de-a dreapta Fiului tău și Dumnezeu; și prin rugăciu­nea ta învrednicește pe toți ortodocșii creștini să viețuiască cu Hristos, și cu bucurie în locașurile în­ge­rești să se desfăteze.

Că tu ești, Doam­nă, slavă a celor cerești și ajutătoare a pă­mântenilor; tu ești nădejdea și fo­lositoarea tuturor celor ce aleargă la tine și cer ajutorul tău cel sfânt; tu ești rugătoarea cea fier­binte către Fiul tău și Dumnezeul nostru, că rugăciunile Maicii mult pot spre îmblânzirea Stăpânului. Și, cu a ta mijlocire, în­drăznim să ne apropiem de sfântul altar, de harul preasfintelor și de viață făcătoarelor Taine, deși sun­tem ne­vrednici. Pentru aceea, și pe icoană văzând chipul tău cel întru tot cinstit și pe Cel Atotțiitor cu mâna ținând, ne bucurăm noi păcătoșii și, cu umilință căzând, pe acesta cu dragoste și cu frică îl sărutăm, așteptând, Doam­nă, prin sfintele și de Dumnezeu primitele tale rugăciuni, să ajungem la cele cerești ale vieții celei fără de sfâr­șit, și să stăm fără de rușine în ziua Ju­decății de-a dreapta Fiului tău și Dum­ne­ze­ului nostru, slăvindu-L pe El îm­pre­ună cu Cel fără de început al Lui Pă­rinte și cu Preasfântul și Bunul și de viață făcă­torul Lui Duh, acum și puru­rea și în vecii vecilor. Amin.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor! Amin. Doamne, miluiește! Doamne, miluiește! Doamne, miluiește!   Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, și cu ale tuturor sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor