Numele ”Acachie” se tâlcuiește ”fără răutate”
Condacul 1
Celui ce s-a asemănat Domnului Iisus Hristos, făcându-se ascultător până la moarte, care a primit ocara ca și binecuvântare iar rănirea ca și balsam pentru suflet, Sfântului Cuvios Acachie ne rugăm. Iar tu, Sfinte, cel ce ai primit în Ceruri cununa muceniciei fără de sânge, ascultă aceste rugăciuni și ajută-ne, căci cu îndoită suferință te chemăm: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Acachie, cel Ascultător, învață-ne smerenia și întărește sufletele noastre!
Icosul 1
Domnul Dumnezeu, Părintele Ceresc a creat cetele Îngerești ca să Îl slujească cu ascultare deplină, iar tu Sfinte Acachie te-a asemănat întru totul lor, căci firea lui Adam ai biruit și cu plecarea inimii ai ajuns până Sus la Cele Înalte, iar noi cei de pe pământ te lăudăm:
Bucură-te, monah îmbunătățit;
Bucură-te, fiu duhovnicesc al Împăratului Luminii;
Bucură-te, copilul Sfintei Treimi;
Bucură-te, alăută a faptelor bune;
Bucură-te, purtător de cunună binemeritată;
Bucură-te, mir sfințit ce te prelingi pe rănile inimilor noastre;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Acachie, cel Ascultător, învață-ne smerenia și întărește sufletele noastre!
Condacul 2
Sfântul Ioan Scărarul a lăsat în vestita lui carte ”Scara” amintirea viețuirii tale, Sfinte Acachie, ca să fii candelă călăuzitoare în viața duhovnicilor și a ucenicilor lor, ca un însemn spre bună purtare și de slujire unuia altuia: Aliluia!
Icosul 2
De tânăr ai fost tuns în monahism în Muntele Sinai, Cuvioase părinte, și ducând viață pustnicească ai intrat sub povățuirea unui duhovnic bătrân, irascibil, trândav, mânios și foarte rău, care în fiecare zi te insulta și chiar te lovea:
Bucură-te, că te chinuia în toate felurile;
Bucură-te, că erai ca un sac de bătaie;
Bucură-te, că toate ocările le auzeai;
Bucură-te, că erai umilit zi și noapte;
Bucură-te, că nimic din ce făceai nu era bine;
Bucură-te, că niciodată duhovnicul tău nu era mulțumit;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Acachie, cel Ascultător, învață-ne smerenia și întărește sufletele noastre!
Condacul 3
Dar în toate aceste poveri ai rămas neclintit, Sfinte Acachie, fiindcă niciodată nu te-ai plâns cuiva de bătrânul tău, ci ai îndurat toate cu dumnezeiască răbdare, cunoscând că toate aceste rele îți sunt de folos la mântuire: Aliluia!
Icosul 3
De câte ori cineva te întreba cum o duci, tu răspundeai, Sfinte: „Cum să o duc, ca înaintea Feței Domnului Dumnezeu!” arătând prin aceasta că erai încredințat că Domnul știa toate chinurile tale:
Bucură-te, că erai simplu dar înțelept;
Bucură-te, că aveai darul cunoașterii de la Duhul Sfânt;
Bucură-te, că înțelegeai dincolo de nepătruns;
Bucură-te, că primeai ocara ca pe o haină cerească;
Bucură-te, că rănile trupului îți erau podoabă;
Bucură-te, că astfel ai lepădat slava deșartă;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Acachie, cel Ascultător, învață-ne smerenia și întărește sufletele noastre!
Condacul 4
Pildă ascultătorilor și împreună pătimitor cu mucenicii te-ai arătat, Sfinte Cuvioase, suferind grele pătimiri de la duhovnicul tău, așa de multe că este de necrezut unora, dar noi care credem vieții tale luminoase și smerite, Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru tine: Aliluia!
Icosul 4
De câte ori te vedea Starețul mănăstirii, te întreba: ”Ce este, frate Acachie? Cum te afli astăzi? Câștigat-ai vreo cunună?” Iar tu îndată îi arătai uneori ochiul învinețit, iar alteori grumazul sau capul rănit, iar noi ne minunăm și te strigăm:
Bucură-te, că Starețul te-a făcut pildă în cuvântul său;
Bucură-te, că erai plin de fapta bună a ascultării;
Bucură-te, că ai purtat crucea grea a umilirii;
Bucură-te, că sufletul tău se făcea tot mai ușor;
Bucură-te, că aripile tale creșteau pe zi ce trece;
Bucură-te, Domnul te privea de Sus cu desfătare;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Acachie, cel Ascultător, învață-ne smerenia și întărește sufletele noastre!
Condacul 5
Cunoscând Starețul că răbdarea ta nu este dobitocească și fără socoteală, ci primești cu înțelepciune duhovnicească umilitorul comportament al duhovnicului tău, zicea către tine, Sfinte Acachie: „Bine, bine, frate, rabdă cu bucurie și te vei folosi”: Aliluia!
Icosul 5
Ai îndurat o astfel de viețuire nu unul sau doi ani, ci nouă ani întregi, și fiindcă Dumnezeu a văzut că ai ajuns întru măsura faptelor desăvârșite, a hotărât să te cheme la El:
Bucură-te, că ți-ai dat sufletul cu pace în Mâinile Domnului;
Bucură-te, te-ai dus să iei cununa răbdării;
Bucură-te, că ai primit slava muceniciei;
Bucură-te, că te-ai odihnit în mângâierea Părintelui Ceresc;
Bucură-te, că alinarea a venit nu de la oameni, ci de la Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Acachie, cel Ascultător, învață-ne smerenia și întărește sufletele noastre!
Condacul 6
Îngropat fiind tu în cimitirul monahilor, bătrânul tău duhovnic după cinci zile s-a dus la Starețul Mănăstirii și i-a zis: ”Părinte, fratele Acachie a murit”. Iar Starețul, auzind, a zis către dânsul: „Crede-mă, bătrânule, eu nu cred că a murit fratele Acachie”: Aliluia!
Icosul 6
Zicând bătrânul a două oară că ai murit, Starețul l-a chemat: „Dacă nu mă crezi, vino şi vezi” și l-a dus în cimitir unde odihnea Sfânt trupul tău:
Bucură-te, că vedeai toate din înălțimea Raiului;
Bucură-te, că te rugai pentru îndreptarea duhovnicului tău;
Bucură-te, că Dumnezeu ți-a dat darul vindecării sufletelor;
Bucură-te, că tămăduiești inimile în care intră sabia neiubirii;
Bucură-te, că pe ucenicii chinuiți îi întărești în dragoste;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Acachie, cel Ascultător, învață-ne smerenia și întărește sufletele noastre!
Condacul 7
Ajungând Starețul la mormântul tău a strigat cu glas tare: „Frate Acachie, ai murit?” Iar tu, ca ascultătorul cel bine cunoscător, şi după moarte arătând ascultare, ai răspuns către dânsul, zicând: „N-am murit, părinte! Cum este cu putință să moară omul care este săvârșitor al ascultării?”: Aliluia!
Icosul 7
Atunci bătrânul tău duhovnic, auzind cuvintele tale care și după moarte ai rămas ascultător, înfricoșând-se, a început a plânge și a cerut de la egumenul lavrei o chilie aproape de mormântul tău, unde a petrecut cealaltă parte a vieții sale, zicând celorlalți monahi: ”Ucidere am făcut!”, iar noi ne rugăm așa:
Bucură-te, îndreptătorul duhovnicului tău;
Bucură-te, că l-ai adus la pocăință;
Bucură-te, că l-ai făcut să vadă cât te-a chinuit;
Bucură-te, că ai frânt inima lui spre bunătate;
Bucură-te, că ai spart împietrirea răutății lui;
Bucură-te, că nepăsarea i s-a schimbat în dragoste;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Acachie, cel Ascultător, învață-ne smerenia și întărește sufletele noastre!
Condacul 8
Mutându-te tu cu fericire de la viața cea vremelnică a luptelor, a nevoințelor și a lacrimilor, ai ajuns la cea veșnică unde ai primit bunătățile pregătite celor ascultători, iar cinstitul tău trup a rămas întreg prin dumnezeiasca putere a Celui ce Sălășluise în tine: Aliluia!
Icosul 8
Sosind odată vremea secerișului, monahii din mănăstire au plecat să secere ca să își câștige pâinea de peste an, lăsând acasă doi monahi dintre care unul era foarte bolnav, iar celălalt să păzească mănăstirea.
Bucură-te, că după puțin timp, cel bolnav a murit;
Bucură-te, că celălalt, fiind singur, nu a putut să îi sape groapa;
Bucură-te, că nu era nici harnic spre îngropare;
Bucură-te, că văzând mormântul tău, Sfinte, l-a deschis de îndată;
Bucură-te, că l-a pus pe cel mort peste tine;
Bucură-te, că astfel cel necurat a fost așezat peste cel curat;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Acachie, cel Ascultător, învață-ne smerenia și întărește sufletele noastre!
Condacul 9
Fratele monah a făcut acestea socotind că tu, Sfinte Acachie, cum ai fost ascultător toată viața așa vei fi și după moarte, dar mergând a doua zi la cimitir a găsit trupul celui mort afară din mormânt: Aliluia!
Icosul 9
Deci, luându-l, l-a pus iarăși în mormântul tău, Sfinte, și în ziua următoare l-a găsit din nou scos afară, ca și când o mână nevăzută separa curăția de necurăție, iar noi ne cutremurăm și ne rugăm:
Bucură-te, cel ce alungi întinarea;
Bucură-te, cel ce cureți mormintele de întuneric;
Bucură-te, cel ce dezlegi legăturile cu mort;
Bucură-te, că spargi piatra ce ține apăsat blestemul;
Bucură-te, că scoți la iveală tot ce e necurat și îngropat;
Bucură-te, că nu lași răul să se mai întoarcă la noi;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Acachie, cel Ascultător, învață-ne smerenia și întărește sufletele noastre!
Condacul 10
Monahul s-a supărat, Sfinte, și a început a se judeca cu tine, zicându-ți: ”Eu am auzit de tine, Sfinte Acachie, că tu, ca nimeni altul, ai iubit ascultarea, răni şi bătăi de tot felul răbdând pentru dânsa. Dar acum văd că te-ai făcut neascultător, mândru şi neiubitor de fraţi. Căci mă vezi că sânt slab, neputincios şi singur, şi nu pot să sap altă groapă şi tu nu voieşti atâta lucru să mă ajuţi, ca să primeşti pe fratele, ci îl lepezi? Deci, ori lasă-l pe dânsul să zacă împreună cu tine, ori dacă iarăşi vei face aceasta şi nu vei primi, atunci nu te voi mai suferi pe tine, ci te voi scoate din mormânt şi te voi lepăda afară, ca pe un nesupus, iar trupul fratelui îl voi pune în locul tău”: Aliluia!
Icosul 10
Deci, punând pentru a treia oară trupul mort în mormântul tău, Sfinte Cuvioase, s-a dus, și venind a doua zi a aflat pe fratele cel pus de dânsul zăcând în mormântul tău, dar pe tine nu te-a mai aflat.
Bucură-te, că de atunci mormântul tău e gol;
Bucură-te, că așa te-a preamărit pe tine Dumnezeu;
Bucură-te, că și tu L-ai slăvit cât ai trăit;
Bucură-te, că te-ai mântuit cu ascultarea;
Bucură-te, că voia monahului ai împlinit, lăsând mormântul gol;
Bucură-te, că mândria lui n-a fost deasupra smereniei tale;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Acachie, cel Ascultător, învață-ne smerenia și întărește sufletele noastre!
Condacul 11
Ți-ai luat trupul din mormânt, Sfinte, fiindcă cel ce e în viață suportă ocara și umilința, dar după moarte cel ce s-a sfințit este ridicat peste acestea, și Dumnezeu nu mai îngăduie celor vii să se poarte cu necuviință cu Sfinții Lui, ba chiar îi pedepsește spre îndreptare: Aliluia!
Icosul 11
Ne înveți, Sfinte Acachie, să facem ascultarea de duhovnic fără împotrivire de inimă, fiindcă tu te-ai mântuit nu pentru că ai fost bătut și schingiuit sufletește, ci pentru că pe toate le-ai răbdat cu înțelegere și simțire duhovnicească, că dacă sufletul tău s-ar fi împotrivit ți-ai fi înnegrit sufletul deodată cu cel al chinuitorului tău, iar noi te rugăm așa:
Bucură-te, prietenul ucenicilor disprețuiți de duhovnici;
Bucură-te, că le dai înțelepciunea Sfinților;
Bucură-te, că îi ajuți să simtă bucuria;
Bucură-te, că le limpezești sensul vieții;
Bucură-te, că le arăți calea către mântuire;
Bucură-te, că îi întărești în răbdare pentru a lua cununa;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Acachie, cel Ascultător, învață-ne smerenia și întărește sufletele noastre!
Condacul 12
Ne arăți cum ucenicii se dezvoltă tainic, interior, cu harul lui Dumnezeu, și ne încredințezi că nu doar neajunsurile vieții se răsfrâng asupra lor ci si bucuriile pe care Domnul le revarsă asupra celor care, cu jertfă nemărginită, îndură grele tratamente de la duhovnicii lor, ca să se facă stele strălucitoare de smerenie și ascultare în Împărăția lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 12
Luminează și inima duhovnicilor, Sfinte Acachie, să se umple de virtute și de milă pentru ucenicii pe care îi nedreptățesc și îi disprețuiesc, fiindcă ispitele nu iartă pe nimeni și întunecarea minții poate cuprinde orice om, iar noi cu lacrimi te strigăm:
Bucură-te, cel ce trezești sufletul din răutate;
Bucură-te, că aduci adevărata pocăință;
Bucură-te, că ești temei de cercetare a propriului suflet;
Bucură-te, că îi faci milostivi pe duhovnici;
Bucură-te, că le arăți pilda bătrânului care a făcut ”moarte de om”;
Bucură-te, că le dai a se căi de cele ce au săvârșit;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Acachie, cel Ascultător, învață-ne smerenia și întărește sufletele noastre!
Condacul 13
Sfinte Cuvioase Acachie, Ascultătorule, miluiește-ne și ocrotește-ne de ispitele acestei vieți, învață-ne ascultarea și răbdarea, dă-ne putere să depășim toate ispitele, fă pace între ucenici și duhovnici, dându-le duhovnicilor minte înțeleaptă și inimă plină de dragoste, iar ucenicilor cumințenie și plecarea voii, ca mântuiți deopotrivă să ne bucurăm de Raiul cel Veșnic: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).
Icosul 1
Domnul Dumnezeu, Părintele Ceresc a creat cetele Îngerești ca să Îl slujească cu ascultare deplină, iar tu Sfinte Acachie te-a asemănat întru totul lor, căci firea lui Adam ai biruit și cu plecarea inimii ai ajuns până Sus la Cele Înalte, iar noi cei de pe pământ te lăudăm:
Bucură-te, monah îmbunătățit;
Bucură-te, fiu duhovnicesc al Împăratului Luminii;
Bucură-te, copilul Sfintei Treimi;
Bucură-te, alăută a faptelor bune;
Bucură-te, purtător de cunună binemeritată;
Bucură-te, mir sfințit ce te prelingi pe rănile inimilor noastre;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Acachie, cel Ascultător, învață-ne smerenia și întărește sufletele noastre!
Condacul 1
Celui ce s-a asemănat Domnului Iisus Hristos, făcându-se ascultător până la moarte, care a primit ocara ca și binecuvântare iar rănirea ca și balsam pentru suflet, Sfântului Cuvios Acachie ne rugăm. Iar tu, Sfinte, cel ce ai primit în Ceruri cununa muceniciei fără de sânge, ascultă aceste rugăciuni și ajută-ne, căci cu îndoită suferință te chemăm: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Acachie, cel Ascultător, învață-ne smerenia și întărește sufletele noastre!
Rugăciune:
Cel ce timp de nouă ani ai îndurat multe și aprige chinuri de la duhovnicul tău, Sfinte Acachie cel Ascultător, auzi și aceste rugăciuni și degrabă pogoară mila lui Dumnezeu în inimile noastre. Arată-ne simpli la purtare și înțelepți cu gândul, să pricepem toate ispitele ca trepte care urcă spre Domnul, că tu ai fost ocărât și necinstit ba chiar și lovit în fiecare zi de bătrânul tău părinte.
Vindecă-ne rănile sufletești pe care le-au adăugat cei care ar fi avut porunca dumnezeiască să ne vindece dar în schimb au persecutat sufletul nostru, că tare amară este nedreptatea și mult suferim, Sfinte, că nu avem smerenia ta și nici puterea ta de a îndura toate acestea.
Mijlocește tu la Dumnezeu să încheie chinul nostru așa cum este Voia Lui, că suntem slabi din firea și ne temem să nu ne facem păcate cu care să ne osândim. Mijlocește și la Preacurata Lui Maică să ne ia sub Sfânt Acoperământul ei, să ne mângâie suferința și lacrimile că mult poate dragostea ei de Mamă.
Îți mulțumim, Sfinte Acachie, pentru că prin viețuirea ta am primit un prieten Sfânt în Cer, și te mai rugăm să vii acolo unde mormintele sunt murdărite de necurăție, să scoți afară tot ce e întinat, blestemat sau vrăjit, ca fiind eliberați de toate legăturile diavolești să trăim în pace și în bucurie, ascultători și smeriți, așteptând fericirea deplină a celor mântuiți care cântă slava Sfintei Treimi acum și în vecii vecilor. Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.