15 nov – Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ (Velicikovski)
Cuviosul Paisie de la Neamţ a fost unul dintre cei mai mari stareţi pe care i-a avut monahismul nostru românesc. El s-a născut la 21 decembrie 1722, în orașul Poltava din Ucraina, din părinţi foarte evlavioşi. Rămânând orfan de tată, este dat de mama sa la studii la Academia Teologică din Kiev, în anul 1735. După patru ani de studii, când avea doar 17 ani, Petru porneşte în căutarea unei mănăstiri şi a unui duhovnic bun, atât de necesar pentru sufletul său. Timp de 7 ani rătăceşte în mai multe schituri şi mănăstiri, printre care şi Lavra Pecerska. În Mănăstirea Medvedeschi (la sud de Kiev), este făcut rasofor cu numele de Platon.
Negăsind odihnă şi linişte duhovnicească în mănăstirile ucrainene, rasoforul Platon, îndemnat de Duhul Sfânt, trece în Moldova în anul 1743, stabilindu-se mai întâi la schiturile Dălhăuţi, Trăisteni, apoi la Cârnu, unde se afla și pustnicul Onufrie (Sf. Onufrie de la Vorona), schituri ce se aflau sub îndrumarea duhovnicească a stareţului Vasile de la Poiana Mărului. Aici învaţă limba română, deprinde rugăciunea inimii, precum şi celelalte practici ale vieţii duhovnicești.
În vara anului 1746, pleacă în Muntele Athos şi trăieşte un timp în singurătate, în preajma Mănăstirii Pantocrator. În anul 1750, stareţul Vasile de la Poiana Mărului îl călugăreşte pe pustnicul Platon, dându-i numele de Paisie. Din acest an, smeritul Paisie începe să primească ucenici, i se dă Schitul Sfântul Prooroc Ilie, acceptă preoţia şi petrece în Athos în total 17 ani.
În vara anului 1763, de frica turcilor, care stăpâneau Athosul şi ţările balcanice, stareţul Paisie vine în Moldova cu cei 64 de ucenici ai săi români, ucrainieni și ruși. I se încredinţează Mănăstirea Dragomirna pentru a revigora viaţa monahală de aici cu experienţa dobândită în Sfântul Munte. Astfel, Sfântul a fixat anumite canoane după care să se conducă obştea având la bază modelul regulilor Sfinţilor Vasile cel Mare, Teodor Studitul şi Nil Sorski. Formează o obşte mare de 350 de călugări şi traduce, împreună cu ucenicii săi români, care erau buni cunoscători ai limbii eline vechi, o parte din scrierile filocalice ale Sfinţilor Părinţi, devenind, astfel, ctitorul Filocaliei în limbile română şi slavonă.
În toamna anului 1768, din cauza invadării Bucovinei de către armatele străine, mii de familii de ţărani se refugiaseră în pădurile din jurul Mănăstirii Dragomirna. Iarna, cuviosul i-a mutat pe călugări într-o jumătate de mănăstire, iar cealaltă jumătate a pus-o la dispoziţia mirenilor săraci, bătrâni şi a mamelor cu copii. După şase ani de război, nordul Moldovei a rămas sub ocupaţie austriacă, iar Mănăstirea Dragomirna a devenit proprietatea imperiului catolic de la Viena. Din această cauză, obştea de aici, în frunte cu stareţul Paisie, a fost nevoită să se strămute la Mănăstirea Secu, în ziua de 14 octombrie 1775.
După patru ani de nevoinţă la Mănăstirea Secu, deşi se construiseră peste 100 de chilii noi, acestea se dovediseră neîncăpătoare pentru numărul de monahi care formau obştea şi, de aceea, s-a hotărât mutarea Cuviosului Paisie, cu o parte din obştea de la Secu, în marea lavră de la Neamţ, la 14 august 1779. În Mănăstirea Neamţ, Cuviosul Paisie petrece ultimii 15 ani cei mai rodnici din toată viaţa sa. Aici face numeroase traduceri din operele Sfinţilor Părinţi, organizează obştea după rânduiala Sfântului Munte, formează un sobor foarte numeros de aproape 700 de călugări, deprinde pe mulţi ucenici să practice rugăciunea lui Iisus şi întreţine relaţii duhovniceşti cu multe mănăstiri, stareţi, duhovnici, pustnici, episcopi şi dregători.
La 30 octombrie 1794 s-a îmbolnăvit grav. După câteva zile s-a simţit mai bine, iar duminică, 5 noiembrie, a participat la Sfânta Liturghie împărtăşindu-se. Miercuri, 15 noiembrie, după ce i s-a citit canonul de ieşire a sufletului, şi-a dat duhul în mâinile lui Hristos la vârsta de 72 de ani şi a fost înmormântat în gropniţa bisericii voievodale, cum se vede până astăzi.
Biserica Ortodoxă din România l-a cinstit pe Cuviosul Paisie ca sfânt dintotdeauna, mai ales în Moldova, prăznuindu-l pe data de 15 noiembrie a fiecărui an, prima zi din Postul Crăciunului. Din anul 1988, el a fost canonizat, iar cultul lui s-a extins în toate ţările ortodoxe.
Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Amin!
12 nov – Sf. Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigorie din Zagra şi Vasile din Telciu
Sfinţii Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu – fac parte din grupa martirilor mărturisitori pentru credinţa strămoşească în Transilvania, în perioada când aceasta se afla sub stăpânire habsburgică.
Sfântul Atanasie Todoran
fusese militar în armata habsburgică, în perioada de domnie a lui
Leopold I (1640-1705). A părăsit armata austriacă şi s-a refugiat în
Munţii Țibleșului, apoi în Maramureș şi în Moldova, unde a rămas o
perioadă mai îndelungată. Revine apoi in ținuturile de obârșie din Ţara
Năsăudului, în perioada în care Imperiul Habsburgic încerca să
consolideze frontierele sale de răsărit prin militarizarea zonei.
Concomitent cu această militarizare, austriecii urmăreau un al doilea
obiectiv, deloc lipsit de importanţă, pentru întărirea stăpânirii lor în
Transilvania, şi anume atragerea românilor la catolicism, prin unirea cu Biserica Romei. În acest context se desfăşoară mişcarea de la Salva din 1763, condusă de Atanasie Todoran. Pentru
că a îndemnat două batalioane grănicerești să nu renunțe la confesiunea
ortodoxă pentru a adera la Biserica Unită cu Roma, Sfântul Atanasie
Tudoran a fost condamnat la moarte prin frângerea cu roata.
Alături de el au fost executați, la 12 nov 1763, și ceilalți sfinți pomeniți astăzi, iar alți 19 țărani au fost supuşi supliciilor în urma cărora mulți dintre ei au trecut, de asemenea, la Domnul.
Sfinților Mărturisitori Năsăudeni, rugați-vă lui Hristos Dumnezeu pentru noi! Amin!
15 nov – Începutul Postului Naşterii Domnului
“Postul moderat si cumpatat este baza si capul tuturor virtuților”
Sculându-te de la masă, trebuie să fii puţin flămând, ca trupul să fie supus sufletului, să fie capabil de muncă şi să fie simţitor la activităţi înţelepte şi atunci patimile trupeşti vor fi biruite.
Unii postesc un timp anumit, iar apoi se dedau la mâncăruri plăcute, căci mulţi încep postul şi alte nevoinţe grele peste puterile lor, iar apoi slăbesc din cauza necumpătării şi încep să caute mâncăruri gustoase şi odihnă pentru întărirea trupului. A proceda astfel înseamnă să creezi ceva, iar apoi să distrugi, întrucât trupul din cauza lipsurilor din vremea postului este împins către plăceri şi mângâieri, iar plăcerile stârnesc patimi. Iar dacă cineva consumă puţină hrană în fiecare zi, atunci el capătă un mare folos.
Însă cantitatea hranei trebuie să fie numai în măsura cât să-ţi întăreşti puterile. Un asemenea om poate săvârşi orice lucru duhovnicesc. Nevoinţa cumpătată nu are preţ. De aceea Sfinţii Părinţi nu recomandă să începi un post peste puteri, ca să nu ajungi la slăbiciune. Ia-ţi drept regulă să mănânci în fiecare zi, astfel te poţi mai lesne abţine.Domnul a îndurat post îndelungat, de asemenea Moise şi Ilie, dar o singură dată. Şi alţii câteodată, cerând câte ceva de la Creator, posteau un anumit timp, dar în conformitate cu legile naturii şi cu învăţătura Sfintei Scripturi. Din faptele sfinţilor, din viaţa Mântuitorului nostru şi din pravilele vieţilor celor care au trăit cuvios se vede cât de frumos şi de folos este să fii pregătit şi să te afli în nevoinţă, muncă şi răbdare; însă nu trebuie să te istoveşti peste măsură cu un post necumpătat şi să faci trupul neputincios.
Dacă trupul se înfierbântă în timpul tinereţii, atunci trebuie să te abţii de la multe; dar dacă trupul este neputincios, trebuie să primeşti hrană îndeajuns fără a te uita la alţi asceţi. Uită-te şi chibzuieşte după puterile tale, cât poţi duce; propria conştiinţă este măsura şi învăţătorul intern pentru fiecare.
Postul moderat şi cumpătat este baza şi capul tuturor virtuţilor. Cum lupţi cu leul şi cu groaznicul şarpe, aşa trebuie să lupţi cu duşmanul în neputinţa trupească şi sărăcia sufletească. Dacă cineva vrea să aibă mintea trează de la gânduri murdare, trebuie să-şi cureţe trupul prin post. Postul este necesar ca şi aerul. Postul, pătrunzând în suflet, omoară păcatul din adâncul lui.
(Sfântul Cuvios Paisie Velicikovski – “Crinii țarinei sau flori preafrumoase”)
Viața Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț
Pentru sfințenia vieții sale, numele Cuviosului Paisie de la Neamț era cunoscut în toate țările ortodoxe, începând din Muntele Athos până în Lavra Peșterilor din Kiev și de la Mănăstirea Optina până în sihăstriile din nordul Rusiei.
În luna noiembrie, ziua a cincisprezecea, se face pomenirea Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț.
Cuviosul și de Dumnezeu purtătorul Părintele nostru Paisie de la Neamț s-a născut în orașul Poltava din Ucraina în anul 1722, la 21 decembrie, într-o binecuvântată familie preoțească, fiind al unsprezecelea copil din cei doisprezece frați. Tatăl său se numea Ioan și era protoiereu al Poltavei, iar mama sa se chema Irina. Din botez s-a numit Petru.
Tatăl său murind de tânăr, în anul 1735 copilul a fost dat de mama sa să învețe carte la Academia teologică din Kiev, întemeiată de mitropolitul moldovean Petru Movilă. După patru ani, părăsind școala, intră în viața monahală la Mănăstirea Medvedeski, având vârsta de 19 ani. Aici este făcut rasofor, primind numele de Platon. După puțină ședere în Mănăstirea Pecerska, vine în Moldova, în anul 1745, și se stabilește la schitul Trăisteni - Râmnicu Sărat și apoi la Mănăstirea Dălhăuți.
În vara anului 1746 se duce la Muntele Athos, unde se nevoiește ca sihastru patru ani de zile. În anul 1750 este tuns, aici, în monahism de Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului, duhovnicul său, primind numele de Paisie. Apoi, este hirotonit ieromonah și întemeiază o obște monahală în Schitul Sfântul Prooroc Ilie, unde se nevoiește până în vara anului 1763, adunând în jurul său 64 de călugări români, ucraineni și ruși.
Din motive binecuvântate, în vara aceluiași an, se reîntoarce în Moldova împreună cu toți ucenicii săi și se stabilește la Mănăstirea Dragomirna, unde se nevoiește doisprezece ani, până în 1775. Aici, Cuviosul Paisie formează o obște mare de 350 de călugări și traduce, împreună cu ucenicii săi români, care erau buni cunoscători ai limbii eline vechi, o parte din scrierile filocalice ale Sfinților Părinți, devenind, astfel, ctitorul Filocaliei în limbile română și slavonă. Filocalia de la Dragomirna din 1769 este prima colecție majoră de traduceri românești filocalice (626 pagini), adunate de monahul Rafail.
În anul 1775, Moldova de Nord căzând sub ocupație austriacă, Cuviosul Paisie a fost nevoit să se stabilească la Mănăstirea Secu, în data de 14 octombrie, împreună cu 200 de monahi, lăsând la Dragomirna o obște de 150 de monahi. Aici se nevoiește patru ani, continuând aceeași rânduială de viață duhovnicească atonită, ca și la Dragomirna.
Cu binecuvântarea mitropolitului Moldovei Gavriil Calimachi și la îndemnul domnitorului Alexandru Moruzi, Cuviosul Paisie s-a mutat la Mănăstirea Neamț, cu o mare parte din obștea de la Secu, în ziua de 14 august 1779, unificând astfel cele două mănăstiri sub povățuirea unui singur stareț.
Timp de cincisprezece ani, cât a fost stareț al celor două mănăstiri unificate, Neamț - Secu, Cuviosul Paisie păstrează cu sfințenie același regulament de viață monahală din Sfântul Munte Athos, atât în ceea ce privește rânduiala sfintelor slujbe, cât și nevoința monahilor la chilie. La biserică erau datori să ia parte toți părinții și frații, afară de cei bolnavi sau cei trimiși la ascultări. Marele stareț venea cel dintâi la sfintele slujbe și neîncetat se ruga cu rugăciunea inimii, vărsând în taină multe lacrimi. În obștea Cuviosului Paisie de la Neamț se aflau mai mulți călugări, sporiți duhovnicește, care aveau darul lacrimilor și al neîncetatei rugăciuni, căutând să-i urmeze întru toate părintelui lor sufletesc.
Spovedania fraților obștii se făcea în fiecare seară, iar pentru cei mai sporiți, o dată la trei zile. Pentru aceasta, Cuviosul Paisie a rânduit 24 de duhovnici, care spovedeau și îndrumau duhovnicește întreaga obște, iar marele stareț supraveghea bunul mers al celor două mănăstiri, atât în cele duhovnicești, cât și în ascultările de obște, primind la chilia sa pe cei care veneau pentru sfat și binecuvântare. Cei neascultători primeau canon și mustrare părintească.
O atenție deosebită a acordat Cuviosul Paisie de la Neamț traducerii din limba greacă a scrierilor patristice filocalice, continuând, astfel, șirul traducerilor de la Dragomirna și Secu. Unii călugări moldoveni, munteni și ardeleni, fiind buni eleniști, traduceau scrierile Sfinților Părinți din limba greacă veche în limba română, iar călugării slavi traduceau în limba slavonă, făcând din Mănăstirea Neamț o adevărată academie patristică și duhovnicească, nemaiîntâlnită în alte țări ortodoxe din acea vreme.
Cuviosul Paisie era și un bun organizator și înnoitor al vieții monahale, întemeind în jurul Muntelui Ceahlău câteva sihăstrii de călugărițe, pe care le îndruma duhovnicește, rânduindu-le duhovnic pe Cuviosul Iosif Pustnicul (Š1828), unul dintre ucenicii săi de la Neamț. Alt ucenic al său cu viață sfântă era Cuviosul Irinarh Rosetti (Š1859), mare lucrător al rugăciunii inimii, fondatorul Mănăstirii Horaița și al altor așezăminte monahale din Moldova, din Athos, precum și al bisericii de pe Muntele Tabor, din țara Sfântă.
Pentru sfințenia vieții sale, numele Cuviosului Paisie de la Neamț era cunoscut în toate țările ortodoxe, începând din Muntele Athos până în Lavra Peșterilor din Kiev și de la Mănăstirea Optina până în sihăstriile din nordul Rusiei. De aceea, în 1790, mitropolitul Ambrozie, trecând prin Moldova, l-a făcut arhimandrit. În vremea aceea, mulți dregători, boieri și chiar ierarhi sau domnitori poposeau la Mănăstirea Neamț, dorind să vadă pe acest mare stareț cu viață sfântă. Influența lui a fost mare asupra multor mănăstiri și schituri din Moldova: Dragomirna, Secu, Neamț, Agapia, Văratec, Bisericani, Râșca, Vovidenia, Pocrov, Tarcău, precum și Cernica, Robaia, Căldărușani etc., din țara Românească.
În toamna anului 1794, îmbolnăvindu-se, și-a dat sufletul său curat în mâinile Domnului nostru Iisus Hristos în seara zilei de joi, 15 noiembrie, la vârsta de 72 de ani. A fost plâns de toată obștea celor două mănăstiri, cu schiturile lor, care numărau peste 1000 de călugări români, ruși, ucraineni, greci, bulgari. Sâmbătă, 17 noiembrie, a fost înmormântat în gropnița bisericii mari, zidită de Binecredinciosul Voievod ștefan cel Mare și Sfânt. Fiind cinstit ca sfânt, încă din viață, ucenicii săi i-au săvârșit slujba de pomenire, rânduindu-i ca zi anuală de prăznuire 15 noiembrie. În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, precum și în secolul al XIX-lea, ucenicii lui români au răspândit isihasmul în țările Române, iar cei slavi în peste 100 de mănăstiri din Rusia și Ucraina.
În 1988, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse l-a canonizat pe Cuviosul Paisie de la Neamț. În 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a rânduit pomenirea ca sfânt a Cuviosului Paisie de la Neamț, fiind trecut în calendar la data de 15 noiembrie. La mormântul lui de la Mănăstirea Neamț vin să se închine și să-i ceară ajutor nu numai credincioși din România, ci și din alte țări.
Cu ale lui rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.
Acatistul Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț
De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.
Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.
Slavă...
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.
Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Apoi:
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.
Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;
Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;
Și a înviat a treia zi, după Scripturi.
Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;
Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.
Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.
Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;
Aștept învierea morților.
Și viața veacului ce va să fie. Amin.
Doamne, miluiește (de 12 ori).
Apoi:
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).
(Troparul)
Doamne, miluiește (de trei ori).
Apoi:
Psalmul 50
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)Condac 1
Urmând lui Hristos, fericite părinte, ai părăsit casa părinților tăi și, neaflând odihnă în patria ta, în muntele Athosului sihastru te-ai făcut; și ca un alt Avraam în binecuvântatul pământ românesc te-ai sălășluit, ajungând mare stareț și Părinte, cu mulți fii duhovnicești în țara Moldovei. Pentru aceasta, cu evlavie, îți strigăm: Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Icos 1
Născut în familie preoțească, de mic ai iubit pe Hristos și ai dorit liniștea și neîncetata rugăciune, pentru care te rugăm să primești de la noi, fiii tăi, această cântare de laudă:
Bucură-te, vas ales al Duhului Sfânt;
Bucură-te, floare de mult preț a Poltavei;
Bucură-te, crin duhovnicesc al Ortodoxiei;
Bucură-te, că de mic ai fost chemat de Hristos;
Bucură-te, că din pruncie ai iubit Biserica;
Bucură-te, făclie care arzi pentru Domnul;
Bucură-te, lumânare nestinsă a Răsăritului;
Bucură-te, candelă aprinsă a rugăciunii;
Bucură-te, sfeșnic neprihănit al fecioriei;
Bucură-te, locaș al cereștilor bunătăți;
Bucură-te, tânărule cu minte de bătrân;
Bucură-te, bătrân înțelept cu inimă de părinte;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 2
Nici lacrimile mamei, nici dorul fraților tăi, nici pământul natal nu te-au putut opri să urmezi lui Hristos, ci toate lăsându-le, pe diavoli i-ai biruit și ispitele tinereții le-ai potolit și pe prietenii tăi i-ai părăsit, alergând spre cele cerești, fericite, pentru care împreună cu tine cântăm lui Hristos: Aliluia!
Icos 2
Ne minunăm de râvna ta, sfinte, cum ai lăsat cele trecătoare pentru cele veșnice; cum ai biruit slăbiciunile firii și ți-ai găsit adăpost în pământ străin, ajungând fiu sufletesc al Cuviosului Vasile de la Poiana Mărului și sihastru iscusit în Sfântul Munte Athos, pentru care îți cântăm:
Bucură-te, piatră aleasă a credinței;
Bucură-te, măslin roditor al Bisericii;
Bucură-te, cedru înalt din grădina Raiului;
Bucură-te, măr udat de roua Duhului Sfânt;
Bucură-te, viță-de-vie mult roditoare;
Bucură-te, pământ cu multe feluri de roade;
Bucură-te, bob de grâu purtător de har;
Bucură-te, trandafir bine mirositor al Bisericii;
Bucură-te, rod neatins de patimi;
Bucură-te, suflet curat de copil ceresc;
Bucură-te, tată duhovnicesc cu mulți fii;
Bucură-te, dascăl iscusit al neadormitei rugăciuni;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 3
S-au minunat părinții din mănăstirile Dălhăuți și Poiana Mărului, văzând râvna ta pentru rugăciune și ascultare, smerenia cea adâncă a inimii tale și lacrimile care curgeau din ochii tăi. Însă tu, Părinte, ascunzând toate în cămara sufletului tău, cântai neîncetat lui Hristos: Aliluia!
Icos 3
Din copilărie ai urmat lui Hristos, având Tată pe Dumnezeu, maică Biserica, acoperământ pe Preasfânta Fecioară, frați pe sfinți și pe îngeri, și povățuitori pe Cuvioșii Athosului și pe duhovnicii din mănăstirile Moldovei. Pentru aceasta, cu credință îți strigăm:
Bucură-te, cetățean al Raiului;
Bucură-te, împreună-vorbitor cu îngerii;
Bucură-te, fiu sufletesc al Muntelui Athos;
Bucură-te, egumen mult căutat al atoniților;
Bucură-te, că ai fost chemat de Hristos în țara Moldovei;
Bucură-te, că nu te-ai împotrivit voinței dumnezeiești;
Bucură-te, că nu ai iubit nimic din cele pământești;
Bucură-te, că ai găsit odihnă și sălaș fiilor tăi în Mănăstirea Dragomirna;
Bucură-te, că ai adunat în ea mulțime de fii sufletești;
Bucură-te, slujitor vrednic al Împăratului Hristos;
Bucură-te, că ai hrănit pe călugări cu învățături dumnezeiești;
Bucură-te, sfinte purtător de lumină;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 4
Cum vom lăuda nevoințele tale, Cuvioase Părinte? Că ne minunăm de râvna ta în lucrarea faptelor bune; de tăria ta în osteneli; de răbdarea ta în privegheri de toată noaptea; de lacrimile tale cele de taină și de darul neîncetatei rugăciuni care se odihnea în inima ta. De aceea, te rugăm, ajută-ne și pe noi cu darul tău, să pășim pe calea pocăinței, ca să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 4
Părinte între părinți și dascăl între dascăli te știm, Cuvioase Părinte Paisie; duhovnic iscusit cu dreaptă măsură, stareț înțelept și părinte a mii de călugări și mare rugător înaintea Preasfintei Treimi. De aceea, cu multă evlavie, îți cântăm:
Bucură-te, stâlp neclintit al dreptei credințe;
Bucură-te, hotar statornic al adevărului;
Bucură-te, piatră tare a dogmelor ortodoxe;
Bucură-te, cugetător smerit al celor cerești;
Bucură-te, învățător iscusit al faptelor bune;
Bucură-te, candelă nestinsă a sfintei rugăciuni;
Bucură-te, stea călăuzitoare a călugărilor;
Bucură-te, înnoitorule al Mănăstirii Dragomirna;
Bucură-te, părintele săracilor și doctorul bolnavilor;
Bucură-te, tâlcuitor al Filocaliei;
Bucură-te, prieten iubitor al Sfinților Părinți;
Bucură-te, slujitor al Preasfintei Treimi;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 5
Urmând întru toate lui Hristos și sfinților Lui, ai iubit cel mai mult rugăciunea și învățăturile dumnezeieștilor Părinți. De aceea, fericite, ai întemeiat în Moldova trei cetăți duhovnicești ale neîncetatei rugăciuni: Dragomirna, Secu și Mănăstirea Neamțului, făcând din această țară al doilea Athos ortodox. Pentru aceasta, împreună cu îngerii, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 5
Ne minunăm, Sfinte Părinte Paisie, de darurile ce le-ai primit de la Hristos, de smerenia și blândețea inimii tale și de grija pe care o aveai pentru poporul ortodox prigonit de cei de altă lege, pentru care îți cântăm:
Bucură-te, dascăl sfânt al rugăciunii;
Bucură-te, ucenic ales al Sfinților Părinți;
Bucură-te, cămară de taină a Duhului Sfânt;
Bucură-te, părinte al cetelor călugărești;
Bucură-te, apărător al celor săraci și prigoniți;
Bucură-te, împreună-locuitor în Rai cu sfinții;
Bucură-te, neobosit slujitor al Sfintei Liturghii;
Bucură-te, ochi neadormit și minte pururea trează;
Bucură-te, izgonitorule al diavolilor;
Bucură-te, aspru mustrător al celor leneși;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor necăjiți;
Bucură-te, înțelept duhovnic al Moldovei;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 6
Căzând Bucovina în mâinile străinilor, ai plecat, Cuvioase Părinte, la Mănăstirea Secu, înjumătățind obștea fiilor tăi, și, cu lacrimi fierbinți despărțindu-te de ei, te-ai așezat aici, Părinte, adunând și alți ucenici în jurul tău și împreună cu ei slăveai neîncetat pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icos 6
La Mănăstirea Secu nevoindu-te, ai umplut munții și văile de pustnici și Cuvioși, înnoind schiturile Sihla și Sihăstria spre lauda lui Dumnezeu, pentru care primește, fericite, această cântare:
Bucură-te, locaș al rugăciunii;
Bucură-te, casă a binecuvântării;
Bucură-te, rugător al Preasfintei Treimi;
Bucură-te, lauda Maicii Domnului;
Bucură-te, candelă a Bisericii;
Bucură-te, dascăl al pocăinței;
Bucură-te, părinte al sihaștrilor;
Bucură-te, biserică vie a dumnezeieștii iubiri;
Bucură-te, cu îngerii împreună-vorbitorule;
Bucură-te, cu părinții împreună-rugătorule;
Bucură-te, cu sfinții împreună-locuitorule;
Bucură-te, slugă credincioasă a lui Hristos;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 7
N-ai dat somn ochilor tăi, Cuvioase Părinte, nici genelor tale dormitare, căci ziua și noaptea te rugai pentru tine și pentru fiii tăi, ca să fiți izbăviți de cursele vrăjmașului, cântând lui Dumnezeu, împreună cu ei: Aliluia!
Icos 7
Vas al rugăciunii și pom al Raiului fiind, de sus primeai har și mângâiere prin mijlocirea Maicii Domnului și a tuturor sfinților, cărora cu credință le-ai urmat, pentru care îți strigăm: Bucură-te, stâlp al rugăciunii;
Bucură-te, tămâie binemirositoare;
Bucură-te, mir dumnezeiesc;
Bucură-te, chip îngeresc;
Bucură-te, părinte duhovnicesc;
Bucură-te, făclie care luminezi calea vieții;
Bucură-te, văpaie care arzi pe diavoli;
Bucură-te, cămară în care vorbești cu Hristos;
Bucură-te, vindecător de boli sufletești și trupești;
Bucură-te, dascăl iscusit al tinerilor;
Bucură-te, povățuitor smerit al bătrânilor;
Bucură-te, că ești umbrit de Duhul Sfânt;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 8
Purtarea de grijă a lui Dumnezeu te-a chemat la Neamț, Sfinte Părinte Paisie, unde, cu multe lacrimi, ai venit cu fiii tăi de la Mănăstirea Secu, pentru a spori viața cea duhovnicească în Hristos, Căruia se cuvine să-I cântăm: Aliluia!
Icos 8
Primit ai fost cu mare bucurie în Mănăstirea Neamț unde, cu rugăciuni și privegheri de toată noaptea, slăvind pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu, te osteneai, pentru care cu bucurie îți strigăm:
Bucură-te, înțelept păstor al Mănăstirii Neamțului;
Bucură-te, întâiule între stareții Moldovei;
Bucură-te, ochi neadormit și înaintevăzător;
Bucură-te, sfătuitor al ierarhilor și al domnitorilor;
Bucură-te, iscusit înnoitor al vieții monahicești;
Bucură-te, apărătorule al trăirii duhovnicești;
Bucură-te, părinte al cuvioșilor părinți;
Bucură-te, cumpănă a dreptei judecăți;
Bucură-te, fântână cu izvor de apă vie;
Bucură-te, foc care arzi toate ispitele;
Bucură-te, ctitor al multor sihăstrii;
Bucură-te, povățuitor al pustnicilor din Muntele Ceahlău;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 9
Cum vom tăcea, Sfinte Părinte Paisie, și să nu vestim faptele tale, și a lăuda nevoințele cele de taină? Căci, adăugând osteneli peste osteneli, stropindu-le cu multe lacrimi și adunând în jurul tău mulțime de călugări, ai făcut din Mănăstirile Neamț și Secu cer pământesc și rai duhovnicesc; pentru acestea, laudă aducem Preasfintei Treimi, cântând: Aliluia!
Icos 9
Lăudăm, Cuvioase Părinte, viața ta și cinstim mulțimile călugărilor adunați în jurul tău, care neîncetat slăveau pe Dumnezeu cu cântări duhovnicești și cu glasuri îngerești; căci toți te iubeau, toți îți urmau și cu bucurie râvneau după Hristos, pentru care, împreună cu ei, îți strigăm:
Bucură-te, părinte al rugăciunii inimii;
Bucură-te, făclie luminoasă a ortodocșilor;
Bucură-te, înnoitorule al multor mănăstiri;
Bucură-te, povățuitor al Mănăstirii Optina;
Bucură-te, ctitor duhovnicesc al Mănăstirii Văratic;
Bucură-te, podoabă de mult preț a Moldovei și a Țării Românești;
Bucură-te, duhovnic sfânt al călugărilor și al sihaștrilor;
Bucură-te, prietenul sfinților și al cuvioșilor;
Bucură-te, călăuză bună a domnitorilor și a dregătorilor creștini;
Bucură-te, stâlp de nădejde al celor slabi și neputincioși;
Bucură-te, luptător neobosit împotriva patimilor;
Bucură-te, sabie care tai gândurile cele rele;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 10
Păstorii cei duhovnicești te căutau, Cuvioase, călugării și sihaștrii urmau sfaturile tale, bolnavii cu trupul și cu sufletul primeau de la tine sănătate și binecuvântare; pe săraci îi îndestulai și nimeni nu ieșea de la tine lipsit și nemângâiat; pentru aceasta, cu bucurie, împreună cu tine și cu fiii tăi, cântăm lui Hristos Dumnezeu: Aliluia!
Icos 10
Cunoscut s-a făcut numele tău în toate țările ortodoxe și mulți alergau în obștea Mănăstirii Neamț, dorind să urmeze vieții tale sau măcar să te vadă și să te asculte. Căci duhovnicii îți cereau sfat, domnitorii cereau binecuvântare, călugării urmau îndemnurile tale, săracii se întorceau miluiți; pentru care și noi, împreună cu ei, aducem această cântare de laudă:
Bucură-te, cetate întărită a Ortodoxiei;
Bucură-te, bucuria călugărilor;
Bucură-te, luceafăr al sihaștrilor;
Bucură-te, sfătuitor al domnitorilor;
Bucură-te, sfetnic al ierarhilor;
Bucură-te, mângâiere a credincioșilor;
Bucură-te, cununa Mănăstirilor Neamț și Secu;
Bucură-te, învățătorule și înaintevăzătorule;
Bucură-te, părinte bun și iertător;
Bucură-te, învățător al sfințeniei;
Bucură-te, fierbinte rugător pentru noi toți;
Bucură-te, făclie de mult preț a Moldovei;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 11
Iubind pe Hristos și învățăturile sfinților Lui, ai făcut din Mănăstirea Neamț locaș de închinare, zid întărit împotriva patimilor și școală de duhovnicie, îndestulând Moldova cu învățăturile Sfinților Părinți și călăuzind pe toți pe calea mântuirii; pentru aceea, într-un glas cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 11
Apropiindu-te de obștescul sfârșit, întristare a cuprins pe toți, Sfinte Părinte Paisie și, mutându-te la cele cerești însoțit de îngeri, numărat ai fost în ceata Sfinților Părinți, lăsând cu multe lacrimi pe fiii tăi, cu care împreună îți strigăm:
Bucură-te, prietenul sfinților;
Bucură-te, bucuria îngerilor;
Bucură-te, împreună numărat cu sfinții;
Bucură-te, locuitorule al Raiului;
Bucură-te, cetățean al Cerului;
Bucură-te, cel ce cânți măririle lui Dumnezeu;
Bucură-te, candelă a Ortodoxiei;
Bucură-te, că numele tău este cunoscut tuturor;
Bucură-te, că te rogi lui Hristos pentru noi toți;
Bucură-te, că ești încununat de Duhul Sfânt;
Bucură-te, Părinte sfânt și al nostru povățuitor;
Bucură-te, că locuiești în lumina lui Hristos;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 12
Cinstitul tău mormânt, din biserica Mănăstirii Neamț, și sfintele tale moaște ne mângâie și ne ajută pe toți cu puterea rugăciunilor tale către Dumnezeu. De aceea, Sfinte Părinte Paisie, roagă-te pentru noi, ca să dobândim iertare de păcate și împreună să cântăm lui Hristos Dumnezeu: Aliluia!
Icos 12
Ca un duhovnic iscusit ai venit la noi și ca un înger în trup ai plecat la Dumnezeu, Cuvioase Părinte Paisie, lăsându-i întristați pe fiii tăi sufletești. Pentru aceasta, roagă-te înaintea Preasfintei Treimi să ne acopere de tot răul pe pământ și să ne facă moștenitori ai cereștii împărății, ca împreună, într-un glas, să-ți înălțăm această cântare:
Bucură-te, înger pământesc și om ceresc;
Bucură-te, fiu al Ucrainei și părinte al Moldovei;
Bucură-te, lauda Poltavei și bucuria Ortodoxiei;
Bucură-te, făclie a Muntelui Athos și părinte al monahilor;
Bucură-te, că împreună cu toți sfinții petreci în Rai;
Bucură-te, ucenicul Cuviosului Vasile de la Poiana Mărului;
Bucură-te, împreună-nevoitor cu pustnicul Onufrie de la Sihăstria Voronei;
Bucură-te, Cuvioase, trăitor și tâlcuitor al Filocaliei;
Bucură-te, că ne-ai lăsat ca testament credința și faptele tale;
Bucură-te, că împreună cu îngerii cânți Preasfintei Treimi;
Bucură-te, odor de mare preț al monahismului ortodox;
Bucură-te, fierbinte rugător pentru noi către Dumnezeu;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 13
O, Cuvioase Părinte Paisie, cunună a monahismului ortodox, stareț sfânt și părinte duhovnicesc, podoabă a Bisericii și moștenitor al împărăției cerești, primește aceste smerite rugăciuni de la noi, nevrednicii fiii tăi, care, împreună cu îngerii, cântăm: Aliluia! (de trei ori)
Apoi se zice Icosul 1: Născut în familie preoțească..și Condacul 1: Urmând lui Hristos...
Icos 1
Născut în familie preoțească, de mic ai iubit pe Hristos și ai dorit liniștea și neîncetata rugăciune, pentru care te rugăm să primești de la noi, fiii tăi, această cântare de laudă:
Bucură-te, vas ales al Duhului Sfânt;
Bucură-te, floare de mult preț a Poltavei;
Bucură-te, crin duhovnicesc al Ortodoxiei;
Bucură-te, că de mic ai fost chemat de Hristos;
Bucură-te, că din pruncie ai iubit Biserica;
Bucură-te, făclie care arzi pentru Domnul;
Bucură-te, lumânare nestinsă a Răsăritului;
Bucură-te, candelă aprinsă a rugăciunii;
Bucură-te, sfeșnic neprihănit al fecioriei;
Bucură-te, locaș al cereștilor bunătăți;
Bucură-te, tânărule cu minte de bătrân;
Bucură-te, bătrân înțelept cu inimă de părinte;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 1
Urmând lui Hristos, fericite părinte, ai părăsit casa părinților tăi și, neaflând odihnă în patria ta, în muntele Athosului sihastru te-ai făcut; și ca un alt Avraam în binecuvântatul pământ românesc te-ai sălășluit, ajungând mare stareț și Părinte, cu mulți fii duhovnicești în țara Moldovei. Pentru aceasta, cu evlavie, îți strigăm: Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Rugăciune către Cuviosul Părintele nostru Paisie de la Neamț
Cuvioase Părinte Paisie, fiu al Ucrainei și părinte duhovnicesc al Moldovei, lauda monahismului ortodox, stareț sfânt al Mănăstirii Neamț, părinte și dascăl al neîncetatei rugăciuni și povățuitor blând și smerit al cuvioșilor călugări, cu evlavie îngenunchem înaintea sfintei tale icoane și cu credință cerem să te rogi înaintea Preasfintei Treimi pentru noi păcătoșii, fiii tăi.
Ascultă rugăciunile noastre și le du la Hristos Dumnezeu și la Preasfânta Fecioară Maria. Îndepărtează ispitele cele grele de la noi și, cu rugăciunile tale, ajută-ne să biruim patimile și gândurile noastre cele rele. Învață-ne, Sfinte Părinte Paisie, să ne rugăm cu lacrimi; învață-ne să ne iubim și să slăvim neîncetat pe Dumnezeu. Alungă dintre noi furtuna ispitelor trupești și sufletești, neascultarea, mândria și tot cugetul viclean. Întărește iarăși viața duhovnicească în mănăstirile noastre și, mai ales, smerenia, ascultarea și sfânta rugăciune.
Izbăvește-ne de împuținarea credinței și împietrirea inimii și roagă-te Domnului să ne dăruiască părinți duhovnicești buni și darul sfintelor lacrimi, ca, astfel, trăind în smerenie și viață curată, să dobândim cereasca împărăție pe care ne-a făgăduit-o Hristos. Roagă-te, Cuvioase Părinte Paisie, împreună cu toți sfinții, să întărească Hristos dreapta credință în lume și viața sfântă în mănăstirile, în satele și orașele de pretutindeni.
Ajută-ne, Cuvioase Părinte Paisie să împlinim poruncile lui Hristos, și, împreună cu cetele cerești, roagă-te pentru părinții noștri ierarhi, preoți și călugări, pentru mame și copii, pentru cei care sunt în suferințe și în nevoi, pentru toți dreptcredincioșii creștini și pentru pacea Bisericii lui Hristos, ca să ne acopere de tot răul cu harul Preasfintei Treimi, Căreia I se cuvine laudă și mulțumire în vecii vecilor. Amin.Paraclisul Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț

Tropar
Sălășluindu-L pe Hristos în inima ta, Cuvioase Părinte Paisie, te-ai făcut biserică vie a Preasfintei Treimi; că, primind darul cuvântului și al scrierii, pe tineri i-ai învățat și pe bătrâni mai înțelepți i-ai arătat, iar pe cei leneși i-ai îndemnat la lucrarea faptelor bune. Pentru acestea, fericite, roagă-te să se mântuiască sufletele noastre.
Canonul
Cântarea 1
Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat și din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Fericite Părinte, deschide-mi gura și luminează-mi mintea, ca să pot lăuda viețuirea ta cu dragoste și, cu îndrăznire, să cer ajutorul tău, de Dumnezeu înțelepțite Paisie.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Ajutor nemijlocit dăruiește-mi mie, fericite Paisie, că, nădăjduind în sprijinul tău, voi spune tuturor minunatele tale fapte săvârșite din dragoste pentru Dumnezeu.
Slavă...
Sfinților Cuvioși de dinainte le-ai urmat întru cele bune și te-ai făcut povățuitor monahilor, deci și pe noi ne îndrumă spre toată fapta bună, Cuvioase Paisie.
Și acum...
Stăpână, izbăvește-mă de patimi și biruiește pe vrăjmașii care se luptă cu mine acum și, luminându-mi sufletul meu, întărește-mă pe piatra poruncilor lui Dumnezeu, ceea ce ești ușă a Luminii dumnezeiești.
Cântarea a 3-a
Irmos: Doamne, Cel Ce ai făcut acoperişul bolţii cereşti şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte cu dragostea Ta, că Tu eşti Marginea doririlor şi credincioşilor Întărire, unule Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Cere, Părinte, de la milostivul Dumnezeu, ca și noi, fiii tăi, care avem osebita dragoste către tine, să fim învredniciți de cereasca fericire, în lumina slavei lui Hristos.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Izbăvește-ne, Părinte, de amăgire și de robia păcatului, îndreptându-ne către pocăință, ca să fim totdeauna întru dragostea lui Dumnezeu și a ta, Sfinte Cuvioase Paisie.
Slavă...
Obștea ta, Părinte, cu smerenie și dragoste, strigă ție: Izbăvește-ne pe noi, fiii tăi, de orice răutate și patimă, prin rugăciunile tale, fericite Paisie, ca un bun păstor!
Și acum...
Fecioară preacurată, eu, robul tău, strig către tine: Izbăvește-mă din mâna vrăjmașilor, că ai îndrăznire de mamă către Hristos, pe Care L-ai purtat în brațe, ca, mântuit fiind, să laud în veci mila ta spre mine.
Apoi aceste Stihiri:
Părinte preaînțelepte, Paisie Cuvioase, auzi-ne, pe noi, robii tăi, și împodobește-ne cu strălucirea dumnezeieștilor virtuți, ca să dobândim cereasca moștenire.
Caută cu milostivire, prealăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu.
Doamne, miluiește (de 12 ori).
Sedealna
Glasul al 2-lea
Podobie: Cele de sus căutând...
Ucenic fiind Sfântului stareț Vasile de la Poiana Mărului, de la el ai primit tunderea în chipul calugăresc în Sfântul Munte Athos și ai deprins de la el lucrarea minții și rugăciunea cea neîncetată, pe care și pe noi învață-ne, spre mântuirea sufletelor noastre.
Cântarea a 4-a
Irmos: Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Păzește, prin rugăciunile tale, Părinte, pe toți cei ce cu dragoste primesc învățăturile tale și îi scoate din mâna vrăjmașilor văzuți și nevăzuți, ca să slăvească pe Izbăvitorul Dumnezeu.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Pustnicul Onufrie de la Schitul Cârnu ți-a arătat luminat cum este războiul gândurilor pe care, fără încetare, îl poartă diavolii împotriva monahilor nevoitori; deci, și pe noi ne ferește de ispitele celui viclean.
Slavă...
Cu harul primit de la Dumnezeu, izbăvește-ne, Părinte, pe noi, fiii tăi, de necazuri și de toate păcatele, precum ai scăpat oarecând pe cel ce era chinuit sufletește de gânduri hulitoare.
Și acum...
Dumnezeu, sălășluindu-Se în pântecele tău, firea omenească a îndumnezeit-o și mulțime de Cuvioși întru sfințenie la Sine a adunat, preacurată Maică, ocrotitoarea celor ce se nevoiesc.
Cântarea a 5-a
Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale și cu brațul Tău cel înalt; pacea Ta dă-o nouă, Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Icoană a virtuților și pom cu roade duhovnicești te cunoaștem, Părinte, mângâindu-ne prin minunatele tale scrieri și povățuind la sfințenie sufletele noastre.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Eu, cel plin de patimi, alerg la a ta ocrotire, Părinte, și, cu lacrimi, mă rog: Izbăvește-mă de rușinea faptelor mele, dăruindu-mi pocăință, cu ajutorul tău cel puternic.
Slavă...
Părinte, cel ce din pruncie ți-ai supus trupul sufletului și te-ai învrednicit de dragostea lui Hristos, umple și inima mea de har și mă scapă de poftele cele rele, prin mijlocirea ta.
Și acum...
Preasfântă Fecioară, Maică nenuntită, te rog, alungă întunericul cel greu al lenevirii mele și risipește norii patimilor cu lumina harului care este întru tine de la Dumnezeu.
Cântarea a 6-a
Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune întristările mele; că s-a umplut de răutăţi sufletul meu şi viaţa mea de iad s-a apropiat. Ci, ca Iona mă rog Ţie: din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Astăzi, înaintea icoanei și a sfintelor tale moaște, fericite Paisie, cu credință te rugăm: Scoate pe fiii tăi din toată asuprirea vrăjmașilor și îi îndreaptă la limanul nepătimirii.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Dăruiește, Părinte, putere și înțelepciune povățuitorilor noștri duhovnicești, ca, îndrumându-ne cu pricepere și cu dragoste, să ne ducă la Hristos, Mai-marele păstorilor.
Slavă...
Pe monahi și pe toți iubitorii de nevoință, care te cinstesc pe tine, fericite Paisie, călăuzește-i să rămână statornic pe calea poruncilor lui Dumnezeu, cu dreaptă socotință.
Și acum...
Stăpână Fecioară, curățește-mi inima cea întinată cu patimile și o umple de mireasma harului, ca să vestesc tuturor măririle tale neîncetat, eu, nevrednicul.
Apoi aceste Stihiri:
Părinte preaînțelepte, Paisie Cuvioase, auzi-ne, pe noi, robii tăi, și împodobește-ne cu strălucirea dumnezeieștilor virtuți, ca să dobândim cereasca moștenire.
Preacurată, ceea ce, în zilele din urmă, prin cuvânt L-ai născut pe Cuvântul în chip de negrăit, nu înceta rugându-L pentru noi, că tu ai îndrăznire de Maică.
Doamne, miluiește (de trei ori)
Condacul
Glasul al 3-lea
Podobie: Fecioara astăzi...
Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț cheamă la a sa pomenire pe toți fiii săi duhovnicești, dreptcredincioși și monahi, ca să deprindă cu dragoste lucrarea minții și rugăciunea către Dumnezeu, Cel mai înainte de veci.
Cântarea a 7-a
Irmos: Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon, oarecând, cu credinţa Treimii văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Păzind poruncile lui Hristos, Părinte Paisie, te-ai făcut lăcaș al Preasfintei Treimi, deci, împreună-lucrători ai harului arată-ne și pe noi, cei ce cântăm: Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri!
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Nevoințele tale, fericite Paisie, au fost postirile și privegherile, grija pentru ucenici și scrierea de cărți, la al căror folos fă-ne părtași și pe noi, cei ce cântăm: Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri!
Slavă...
Ca un cuptor încins, pururea mă ard de focul ispitelor; deci, alerg către al tău ajutor, Părinte Paisie, și, izbăvit fiind prin tine, cânt Stăpânului: Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri!
Și acum...
Ție, Fecioară, preasfântă Stăpână, mă rog: Fii curățitoare păcatelor mele și dă-mi mână de ajutor mie, celui ce mă primejduiesc în ispite, ceea ce ești folositoarea dreptcredincioșilor.
Cântarea a 8-a
Irmosul: Pe Împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oştile îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Stăruind în rugăciuni și în frica de Dumnezeu, ai sporit în lucrarea duhovnicească, în care și pe noi iscusiți ne arată.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Cuprinși fiind de multe ispite, cu credință alergăm la ajutorul rugăciunilor tale noi, fiii tăi, fericite Părinte.
Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.
Ca un bun duhovnic, Sfinte Părinte Paisie, cu blândețe primește mărturisirea nevredniciei noastre și cu stăruință roagă-te pentru îndreptarea noastră.
Și acum...
Hristos Dumnezeu, Cel ce, din bunătate, S-a îmbrăcat cu trup dintru tine, Fecioară, a preaslăvit pe Sfântul Cuvios Paisie pe pământ și în ceruri.
Cântarea a 9-a
Irmos: Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărturisim pe tine, Fecioară Curată, noi cei mântuiţi prin tine, mărindu-te împreună cu cetele cele fără de trupuri.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Mila ta, Părinte Paisie, nu o depărta de la fiii tăi, ci, pe toți care se închină cu dragoste și sărută cinstita icoană ta și moaștele tale, păzește-i și-i acoperă.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Paisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
În dar ai adus Atotțiitorului mulțimea celor mântuiți prin tine, Părinte; pentru aceasta, roagă-te să ne mântuim și noi, învrednicindu-ne cu tine de cereștile lăcașuri.
Slavă...
Prin nevoință, potolind cu adevărat pornirile trupului, ai adormit cu pace; pentru aceea, te avem veghetor de obște pentru noi, Cuvioase Paisie.
Și acum...
Alungă cugetele cele rele ale inimii mele, Fecioară preacurată, iar cu mijlocirea ta, o arată roditoare de virtuți și o umple de har, Maica lui Dumnezeu.
Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Megalinarile
La prealuminata prăznuire a fericitului Paisie de la Neamț cu credință să ne veselim, fraților, cinstind sălășluirea lui în cer și slăvind pe Hristos Dumnezeu, Cel ce l-a slăvit pe el.
Veniți, fraților, cu dragoste duhovnicească să prăznuim și în cântări să lăudăm pe cinstitul vas al Sfântului Duh, pe Cuviosul Paisie de la Neamț; că acesta ne-a lăsat învățături spre mântuire și cinstitul lui trup spre mângâiere.
Cu sfinte cântări și laude să ne veselim, slăvind pe Dumnezeu, Cel ce a dat har Cuviosului Paisie de la Neamț de a surpat toate măiestriile vrăjmașului și s-a făcut rugător neîncetat pentru sufletele noastre.
Cântăm toți, cum se cuvine și lăudăm pe Dumnezeu, Cel minunat întru Sfinții Săi, Care ne-a dat nouă pe alesul Său Cuvios Paisie de la Neamț, ca împreună cu toți Sfinții să se roage pentru noi.
Toate oștirile îngerești, Înaintemergătorule al Domnului, cei doisprezece Apostoli și toți Sfinții, cu Născătoarea de Dumnezeu, rugați-vă ca să ne mântuim.
Troparul
Apărătorule al dreptei credințe și laudă monahilor, Cuvioase Părinte Paisie, din pruncie iubind pe Hristos, precum Avraam ai părăsit patria ta, în Muntele Athos nevoindu-te; și, adunând ceată de ucenici, te-ai așezat în binecuvântata Țară a Moldovei, iar Mănăstirea Neamțului rai pământesc ai făcut-o. Pentru aceasta, împreună cu Îngerii, nu înceta a te ruga lui Dumnezeu pentru sufletele noastre.
Rugăciune către Cuviosul Părintele nostru Paisie de la Neamț

Cuvioase Părinte Paisie, fiu al Ucrainei și părinte duhovnicesc al Moldovei, lauda monahismului ortodox, stareț sfânt al Mănăstirii Neamț, părinte și dascăl al neîncetatei rugăciuni și povățuitor blând și smerit al cuvioșilor călugări, cu evlavie îngenunchem înaintea sfintei tale icoane și cu credință cerem să te rogi înaintea Preasfintei Treimi pentru noi păcătoșii, fiii tăi.
Ascultă rugăciunile noastre și le du la Hristos Dumnezeu și la Preasfânta Fecioară Maria. Îndepărtează ispitele cele grele de la noi și, cu rugăciunile tale, ajută-ne să biruim patimile și gândurile noastre cele rele. Învață-ne, Sfinte Părinte Paisie, să ne rugăm cu lacrimi; învață-ne să ne iubim și să slăvim neîncetat pe Dumnezeu. Alungă dintre noi furtuna ispitelor trupești și sufletești, neascultarea, mândria și tot cugetul viclean. Întărește iarăși viața duhovnicească în mănăstirile noastre și, mai ales, smerenia, ascultarea și sfânta rugăciune.
Izbăvește-ne de împuținarea credinței și împietrirea inimii și roagă-te Domnului să ne dăruiască părinți duhovnicești buni și darul sfintelor lacrimi, ca, astfel, trăind în smerenie și viață curată, să dobândim cereasca împărăție pe care ne-a făgăduit-o Hristos. Roagă-te, Cuvioase Părinte Paisie, împreună cu toți sfinții, să întărească Hristos dreapta credință în lume și viața sfântă în mănăstirile, în satele și orașele de pretutindeni.
Ajută-ne, Cuvioase Părinte Paisie să împlinim poruncile lui Hristos, și, împreună cu cetele cerești, roagă-te pentru părinții noștri ierarhi, preoți și călugări, pentru mame și copii, pentru cei care sunt în suferințe și în nevoi, pentru toți dreptcredincioșii creștini și pentru pacea Bisericii lui Hristos, ca să ne acopere de tot răul cu harul Preasfintei Treimi, Căreia I se cuvine laudă și mulțumire în vecii vecilor. Amin.Rugăciunea fraţilor pentru sănătatea Starețului Paisie

Păzeşte-l, [Doamne,] şi pe duhovnicescul părintele nostru Paisie, fără durere, bun la suflet, sănătos, întru îndelungată bătrâneţe. Întru folosul multor suflete, prelungeşte-i viaţa lui [şi] întru cea din totdeauna învăţătură a dumnezeieştilor lui cuvinte.
Întăreşte-l pe el, ca, după voinţa lui Dumnezeu, să ocârmuiască, din bunătatea Ta, încredinţatul Ţie preaiubit fiu.
Învredniceşte cu bucurie duhovnicească să se veselească şi luminat să sărbătorească a Ta cea mai presus de fire şi neînchipuită înomenire.
Cu ea, Doamne Iisuse, păzeşte-l pe el întreg şi nevătămat, şi întru toate veghează-l de sus până la adânci şi slăvite bătrâneţi. Şi în cele din urmă învredniceşte-l pe el şi de împărăţia cerurilor, cu toată turma deasupra să stăreţească, şi pe deasupra cu toţi cei din veac sfinţi ai Tăi, împreună să ne bucurăm de acele nepieritoare şi veşnice bunătăţi, pe care le-ai pregătit celor ce Te iubesc, să se desfăteze întru nesfârşite veacuri.
Amin.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.